Menu
TRAFIC

Din 100 de naşteri lunare, la Câmpulung, numărul copiilor de romi a ajuns şi la 85!

  • Written by Magda BĂNCESCU
  • Hits: 1491

b_400_250_16777215_10_images_2123tigani.jpgN-o spun angajaţii Spitalului Câmpulung, unde vin pe lume copiii, nici Primăria, care le eliberează certificatele de naştere, nefiind permisă acestor instituţii întocmirea unor statistici după criterii etnice. Însă o evidenţă neoficială a naşterilor produse în rândul comunităţilor preponderent de rudari pe teritoriul Muscelului, urmate de cele de ursari, care populează teritoriul municipiului, există. Şi este normal să existe, întrucât atât primarii localităţilor muscelene, cât şi liderii responsabili de satele şi cătunele de minoritari, angajaţi în cadrul Primăriilor, trebuie să fie permanent la curent cu numărul nou-născuţilor, care sporesc, lunar şi anual, comunitatea respectivă. Se ştia că procentul bebeluşilor născuţi din părinţi ţigani se plasează în jurul a 65% în fiecare lună. Marian Neagoe, liderul Partidei Romilor în zona Muscel, căci lui îi aparţine afirmaţia îngrijorătoare din titlul articolului, a susţinut într-un eveniment public, cu participarea autorităţilor judeţene, că s-a ajuns chiar ca până la 85% dintre prunci să provină din familii de etnici. Redăm întocmai exprimarea acestuia, care, cu siguranţă, nu conţine nicio exagerare, fiind datoria sa să se afle în posesia acestor informaţii. Atfel spus, ca lider de etnie pe zonă, este obligatoriu să fii la curent cu câte suflete a crescut, într-o anumită perioadă de timp, populaţia minoritară cu şanse de a deveni majoritară, dacă o ţine în acest ritm. Vorba primarului de la Bughea de Jos, în cinci ani, au şanse să-şi pună primarul lor.  

„Un aspect clar, care trebuie să vă dea de gândit fiecăruia - le spunea Marian Neagoe primarilor de comune muscelene, posesoare de zone sălăşluite de populaţii de rudari, dar şi colegilor lideri în fiecare localitate - că din o sută de naşteri lunare sunt 65, 70-75, 85 romi. Dacă ar fi după mine, nu este nimic rău în asta. Dacă ar fi să vedem, după ce s-a întâmplat la Stoeneşti (n.r. masacrarea a trei membri ai aceleiaşi familii, fiică, tată, bunic, de către o familie rivală, episod urmat de un conflict care mocneşte şi astăzi) sau la Bughea de Jos, când s-au încăierat cu topoarele, spun că nu este un lucru bun, dacă tot îi naştem, să nu ne ocupăm să-i creştem.”, sunt cuvintele lui Marian Neagoe, care nu se poate să fi nu transmis fiori reci asistenţei, auzind procentul covârşitor cu care majoritarii sunt devansaţi în privinţa înmulţirii de aşa-zişii minoritari. 

Nu numai orăşencele, dar şi muscelencele de la ţară se duc să nască la Piteşti şi Bucureşti 

85%, un procent de reţinut! Şi 65%, cât se ştia până să fie dezvăluită această informaţie de către Marian Neagoe, că au fost perioade cu 85% copii născuţi de femei rome, era foarte mult. Este adevărat, multe câmpulungence, chiar şi de condiţie medie, nu neapărat femei înstărite, se duc să nască la spitale din oraşe mari, la Piteşti, la Bucureşti, la clinici private, doar ca să scape de Spitalul Câmpulung, devenit, din acest punct de vedere, un furnizor de servicii pentru populaţia romă. Şi nu doar orăşencele aleg unităţi medicale din afara Câmpulungului, ci şi doamnele din mediul rural, întrucât nici ele nu mai vor să-şi aducă copiii pe lume laolaltă cu mamele din cătunele rudăreşti. Toate etapele premergătoare naşterii se derulează într-un cadru particular, de la primele analize, până la monitorizarea sarcinii şi fericitul moment al lărgirii familiei. Ca să-şi ştie micuţii în siguranţă, părinţii fac un efort financiar, strâng bani din vreme, căci apariţia unui copil în viaţa unui cuplu nu se mai produce întâmplător, ci se programează, doar ca să nu aibă de-a face cu maternitatea din municipiu, ocupată de mămicile de la Gura Pravăţ, Pojorâta, Valea Cetăţuii, Valea Bădenilor, Valea Măcelarului, Bughiţa ş.a.m.d. Şi nu numai ceea ce se întâmplă în perioada pre-natală şi cea a naşterii este încredinţat de părinţi unor specialişti din clinici din afara municipiului, ci şi supravegherea nou-născutului în lunile care urmează. Este o realitate care sigur deranjează, dar se întâmplă şi a o nega nu ne face să ne simţim mai confortabil.                           

„Problema principală este infracţionalitatea în rândul copiilor sub 15 ani”

Departe de a da acestei relatări un iz care să producă un sentiment de discriminare membrilor etniei cu şanse reale de a domina, într-o bună zi, populaţia Muscelului. Însă chiar Marian Neagoe, preşedintele Partidei Romilor în zona de Nord, a vorbit despre consecinţele înmulţirii necontrolate a acestora, fenomen dublat de pasivitatea unora dintre primari şi lideri ai etniei la nivelul unei comune. Principalul efect: delincvenţa juvenilă, care nu scade, dimpotrivă, creşte! Altfel spus, fărădelegile, în oraş, nu le comit ţiganii adulţi, ci copiii, chiar nepoţii lor. La Câmpulung, pentru că asta ne „doare” pe noi, locuitorii municipiului, el a căutat, cât a putut, ca, împreună cu responsabili din Poliţie, să ţină întâlniri, la care a invitat şi lideri tradiţionali ai romilor. La şedinţa cu prefectul Cristian Soare, alături de Marian Neagoe s-a aflat căpetenia uneia dintre cele mai consistente familii ţigăneşti din Câmpulung, Mărgărit Păun, care a şi candidat la Consiliul Local, la alegerile din 5 iunie 2016. „Nu că ei ar crea problemele, dar au venit mai târziu în „sistem”. Să nu se supere pe mine, dar au înţeles mai târziu că trebuie să dăm copiii la şcoală, că avem şi drepturi, dar şi obligaţii. Au o colaborare bună pe Asistenţă socială şi Protecţia copilului, inclusiv cu mine şi cu colega mea, care este mediator sanitar. Din păcate, la noi, principalul fenomen - şi domnul comandant poate confirma - este creşterea infracţionalităţii infantile şi juvenile. Cele mai multe dosare le avem cu copiii de romi, patru, cinci, şase, şapte cazuri le avem pe rol acum, din păcate, sunt în instanţă şi trei-patru copii vor pleca în centrul de la Rucăr.”, declara Marian Neagoe. 

Prezenţa unui mediator şcolar nu se impunea până acum, dar comunitatea romă se dezvoltă într-un ritm rapid. „Ştiţi cu toţii că asta este situaţia. Să fim noi mai iuţi, mai altfel? Cel puţin, romii tradiţionali au crescut într-un număr mare, mai ales în zona Pescăreasa! Acolo avem o şcoală cu clasele I-IV, este şi Şcoala 2, unde marea majoritate sunt romi. Or, dacă ar fi un mediator şcolar, care, mai băbeşte, să stea după el, să se ducă acasă... discutând cu el şi cu familia lui şi arătându-i beneficiile şcolii, cred că lucrurile se vor aşeza. Dar problema principală la noi este infracţionalitatea în rândul copiilor sub 15 ani. Certurile sunt inevitabile, dar la noi nu s-a ajuns încă la crime, jafuri armate, bande, hoţi, droguri.”, a mai precizat acesta. 

Pentru copiii cu părinţii plecaţi în afară se doreşte înfiinţarea unui Centru de Zi, ca să fie protejaţi de perspectiva transformării lor în infractori 

Ca să le distragă atenţia copiilor de la o viitoare carieră de infractor călit prin puşcăriile patriei, Neagoe, împreună cu angajatele Compartimentului Programe-Prognoze din Primărie şi colegii de la Asistenţă Socială, a gândit un proiect, care nu poate fi finanţat decât cu fonduri europene. În cadrul acestui program - dacă va ajunge să fie câştigător - se doreşte realizarea unui Centru de Zi, unde toţi copiii ai căror părinţi sunt plecaţi în străinătate să fie antrenaţi în activităţi care să le ocupe mintea şi timpul cu lucruri pozitive, salvându-i astfel de anturaje periculoase. „Încercăm să suplinim lipsa părinţilor, care pleacă în străinătate. Numai că la ei fluctuaţia este mai rapidă şi de lungă durată şi cei mici rămân în grija bunicilor. Am vorbit cu domnii primar şi viceprimar ca să creăm un Centru de Zi, unde toţi copiii ai căror părinţi sunt plecaţi în străinătate să vină să-şi facă temele, să primească o masă caldă. Dacă nu vom avea grijă de aceşti copii, cu siguranţă, vor deveni delincvenţi. Costurile vor fi mult mai mari cu încarcerarea lor.”, a descris Marian Neagoe, în câteva cuvinte, un proiect rămas, din păcate, în aer. Şi asta pentru că Primăria n-a preluat încă de la Consiliul Judeţean clădirea fostului leagăn de copii, situată pe drumul spre Grui. 

În cadrul unor astfel de activităţi le-ar putea fi cultivată, pe lângă regulile de educaţie, pe care sigur nu le dobândesc în familie, şi cea mai importantă noţiune: munca. „În 2009, aveam 380 de romi angajaţi. Blocurile ANL, din Grui, sunt făcute numai cu romi, complexul de la Liceul Minier... făcut numai cu romi, Minimax-ul şi alte câteva obiective importante sunt făcute doar cu cetăţeni de etnie romă, eventual, un inginer şi un şef-doi de echipă. Au fost câte 40, 50, 60 de angajaţi din rândul comunităţilor de romi.”, a dat câteva exemple “de bine”  preşedintele partidei în Muscel.

 

The most visited gambling websites in The UK