Menu
TRAFIC

Tot ce a lucrat suplimentar Geamănu la “Dinicu”, de 3,3 miliarde, a avut ok-ul celor trei diriginţi de şantier

  • Written by Evenimentul Muscelean
  • Hits: 1117

b_400_250_16777215_10_images_2118geamanul.jpgPrimăria l-a ajutat pe partenerul din contractul de reabilitare a Colegiului  “Dinicu Golescu” să câştige procesul declanşat de afacerist împotriva ei

S-au executat lucrări suplimentare, ele trebuie plătite. Asta a contat pentru Tribunalul Argeş, care l-a scos învingător pe constructorul de la „Dinicu Golescu” în procesul cu Primăria. N-a contat pentru instanţă cine şi de ce au fost autorizate aceste lucrări în afara contractului cu fonduri europene, pentru că nu s-a judecat legalitatea deciziei sau persoana căreia i-a aparţinut decizia de a se executa ceea ce proiectul nu prevedea. S-a judecat doar existenţa unei sume de bani cuvenite pentru surplusul de operaţiuni întreprinse de câştigătoarea licitaţiei, pe care Primăria a refuzat s-o achite. Instanţa nici nu avea cum să decidă altfel, în condiţiile în care scrie clar în raportul de expertiză că proiectantul şi beneficiarul, adică Primăria, şi-au pus semnătura pe tot ce au muncit oamenii lui Dorel Geamănu, calitativ şi cantitativ. Cum litigiul s-a încheiat definitiv, fiind epuizate toate căile de atac pentru perdantă, primarul Liviu Ţâroiu a convocat Consiliul Local, joi, 8 septembrie 2016, la o întrunire de îndată, pentru ca, în urma votului Legislativului, să-i poată plăti fostului colaborator aceşti bani dislocaţi din inepuizabilul excedent bugetar.            

Jurista Primăriei a obiectat degeaba faţă de expertiza incorectă 

Istoricul finalului relaţiei de afaceri dintre cele două părţi legate de contracte frumuşele, de ordinul zecilor de miliarde, arată astfel. Pe 7 iulie 2016, ajungea la Primăria Câmpulung o solicitare din partea SC Euro Consult Project SRL, firma lui Dorel Geamănu. De fapt, o actualizare a unei cereri mai vechi, pe care omul de afaceri o înainta din nou aleşilor locali, ca urmare a câştigării proceselor. Şi pe fond, şi în căile de atac exercitate de autoritatea locală, ieşită şi de această dată cu bugetul „şifonat”. Constructorul de la „Dinicu Golescu” cerea Primăriei să procedeze, „de îndată”, la plata sumei de 327.779 lei, reprezentând costul unor lucrări efectuate de adjudecatara licitaţiei, la care se adăugau cheltuielile de judecată, 5.300 de lei, ca urmare a pierderii de către beneficiara investiţiei a litigiilor, şi la Tribunalul Argeş, şi la Curtea de Apel (de două ori la instanţa superioară, fiecare acţiune dând naştere la cheltuieli de judecată).  

Cu două hotărâri judecătoreşti de partea sa, Dorel Geamănu s-a adresat fostului partener de contract, pentru „achitarea pe cale amiabilă” a valorilor băneşti stabilite de instanţă. „Pentru suma de 325.030 lei a fost emisă factura (...)/03.03.2015, iar, pentru diferenţa de sumă, de 2.749 lei, a fost emisă factura (...)/30.06.2016 (...)”. 

Acţiunea iniţiată, în primăvara anului 2015, de Tudor Geamănu, patronul firmei care a reabilitat Colegiul Naţional „Dinicu Golescu”, în cadrul unui proiect cu finanţare europeană, s-a încheiat, la prima instanţă, Tribunalul Argeş, pe 18 martie 2016. Verdictul, după cum am informat în câteva rânduri, i-a dat dreptate afaceristului. Municipalitatea a fost apărată de Emiliea Ilie, şefa Serviciului Juridic, care a obiectat la raportul de expertiză, ce a cântărit, practic, cel mai greu în luarea hotărârii de către magistrat. Cităm din sentinţa Tribunalului Argeş fragmentul referitor la nemulţumirile consilierului juridic al Primăriei faţă de lucrarea specialistului: „Expertul nu a răspuns obiectivelor, nu a ţinut cont de actele puse la dispoziţie de pârât (n.r. Municipiul Câmpulung), iar în raport se regăsesc depuse, ca fiind neachitate, devize N.C.S., care, de fapt, sunt achitate, detaliate în scris în obiecţiunile scrise, dar şi faptul că în raport au fost luate în calcul atât lucrările suplimentare ce au fost decontate, cât şi propunerile iniţiale ale reclamantei (n.r. Euro Consult Project), rezultatul raportului fiind unul incorect.”

Avocatul firmei lui Dorel Geamănu a solicitat completului de judecată ca, pe lângă suma majorată la 327.779,55 lei, Primăria să fie obligată la plata penalităţilor de întârziere în cuantum de 0,1% pe zi, „până la îndeplinirea efectivă a obligaţiei de plată”. 

Ce trebuia să facă firma în contul celor aproape 20 de miliarde

Reamintim că, pe 31 august 2012, între Municipiul Câmpulung şi SC Euro Consult Project SRL s-a încheiat contractul având ca obiect reabilitarea Colegiului Naţional „Dinicu Golescu”. Geamănu a câştigat licitaţia la preţul de 1.600.000 lei, la care se adăuga TVA în valoare de 384.000 lei. În total, 1.984.000 lei. Iată, în principal, în ce a constat investiţia şi valorile fiecărei intervenţii: 

=Demolări, desfaceri, demontări - 56.195,79 lei;

=Intervenţii la faţadă - 190.814,48 lei;

=Intervenţii de finisaj interioare - 1.130.430,78 lei;     

=Instalaţii electrice interioare - 293.831,08 lei;

=Instalaţii sanitare interioare - 38.380,21 lei; 

=Reţele exterioare de canalizare - 75.120,84 lei;

=Terasamente - 310,11 lei;

=Suprastructură drum - 145.475,24 lei;

=Preluarea scurgerii apelor pluviale  - 1.109,49 lei;

=Amenajări pentru protecţia mediului - 14.067,85 lei;

=Organizare de şantier - 27.177,68 lei. 

Total: 1.972.913 lei.

Lucrări conexe: 11.087 lei.

Total general: 1.984.000 lei.   

La finalul investiţiei, pe 25 noiembrie 2013, s-a întocmit procesul verbal de recepţie, prin care imobilul modernizat de Dorel Geamănu a fost preluat de beneficiară fără obiecţiuni, consemnează instanţa. „Toate lucrările, inclusiv cele suplimentare şi cele privitoare la intervenţii ascunse, au fost executate în conformitate cu prevederile menţionate în caietul de sarcini, ce a stat la baza întocmirii contractului de executare de lucrări. (...) Toate lucrările prin care se înlocuiau unele dintre cele contractate iniţial au fost evidenţiate, în mod separat, pe liste distincte, pentru a putea fi verificate în mod real de beneficiar, iar lucrarea a fost executată cu respectarea graficului de execuţie.”, cităm din conţinutul sentinţei. 

N.C.S.-uri de aproape 6,6 miliarde şi N.R.-uri de 3,3 miliarde 

Astfel, s-au executat lucrări suplimentare, ca urmare a necesităţilor tehnice sesizate de oamenii de la Euro Consult Project, acceptate de beneficiar şi proiectant, după cum a constatat şi autorul raportului de expertiză tehnică judiciară. În principal, echipele lui Dorel Geamănu au executat suplimentar: “tratare a fisurilor în elemente structurale; modificări de finisaje ale pardoselilor; armare locală a tencuielilor în zonele instabile şi armări de şape, detalii, soluţii tehnice - sală „Amfiteatru”, înlocuiri de pardoseli din stejar cu pardoseli din fag; modificarea soluţiei tehnice privind vopsitorii silicatice la faţade; reparaţii de tencuieli exterioare ale faţadelor şi ale grosimii tencuielilor; finisaje interioare - armare locală tencuieli cu tencuielile păstrate sau încărcătură mare de material - raşchetare, chituire, lăcuire, parchet, plasă sârmă, pardoseli, vopsitorie suprafaţă amfiteatru; depăşiri de lungimi ale conductelor şi tuburilor electrice.”                 

N.C.S.-urile (note de comandă suplimentară) au îmbrăcat următoarele valori: =Demolări, desfaceri, demontări - 8.067,88 lei; =Intervenţii la faţade - 217.805,20 lei; =Finisaje interioare - 279.750,14 lei; =Instalaţii electrice - 25.218,87 lei. Total (cu TVA) - 658.244,19 lei. „N.C.S.-urile au fost determinate de necesităţile tehnice existente din teren, din cauza faptului că această clădire este foarte veche şi a necesitat lucrări neprevăzute, adică lucrări nevizibile la cercetarea vizuală iniţială a proiectantului, lucrări acceptate de către proiectant, precum şi de către cei trei diriginţi de şantier ai beneficiarului.”, a menţionat expertul. Pe de altă parte, s-au întocmit note de renunţare, ca urmare a „abandonării” unor intervenţii de care nu era nevoie, în valoare de 330.464,64 lei. S-a renunţat la lucrări de finisaje interioare, reţele de canalizare exterioară, instalaţii electrice, scurgere a apelor pluviale, sanitare, amenajări pentru protecţia mediului, terasamente, organizare de şantier.                          

Deşi diriginţii de şantier au încuviinţat lucrările în plus, Primăria a refuzat să le achite, tocmai ca să se ajungă la proces    

După recepţionarea investiţiei, reprezentanţii societăţii Euro Consult Project au solicitat, în repetate rânduri, să li se achite contravaloarea lucrărilor suplimentare. Cum Primăria a refuzat, a căzut varianta soluţionării pe cale amiabilă a diferendului. S-a ajuns la instanţă şi, astfel, la creşterea sumelor de returnat către Dorel Geamănu, cu peste 50 de milioane de lei vechi, bani pierduţi cu procesele. Trebuie să facem precizarea că, după încheierea acţiunii la tribunal, etapă în care cheltuielile de judecată se ridicau la 4.800 de lei, instituţia publică a fost obligată să suporte şi onorariul de 1.000 de lei cuvenit expertului, autor al raportului pe baza căruia instanţa a pronunţat sentinţa dureroasă pentru Câmpulung. Mai puţin pentru conducerea Primăriei, care nu dă banii de la ea, ci din bugetul public. Plus 500 de lei, după recursul pierdut la Curtea de Apel, plus 1.000 de lei, după contestaţia în anulare respinsă tot de Curtea de Apel.      

Fiindcă am amintit de raportul de expertiză tehnică judiciară, concluziile acestui document au reliefat faptul că Primăria Câmpulung avea de achitat colaboratorului cei 327.779,55 lei, „sumă ce reprezintă lucrări suplimentare, însuşite prin semnătură de către proiectant şi beneficiar”. 

Fondul procesului n-a urmărit decât să se scoată în evidenţă faptul că s-au executat lucrări suplimentare, care trebuiau achitate. „Pe parcursul lucrării, s-a constatat că unele lucrări nu se impun a fi efectuate şi au fost înlocuite cu altele, care au fost executate de către reclamantă. La baza executării noilor lucrări au stat aprobările dirigintelui de şantier, dispoziţiile arhitectului şi alte dispoziţii de şantier. Aşadar, toate lucrările înlocuitoare au fost supravegheate şi efectuate în mod legal. (...) S-a constatat că o sumă care trebuia achitată reclamantei, pentru lucrările suplimentare faţă de lucrările iniţiale, nu a fost achitată. Expertul (...) apreciază că reclamanta este îndreptăţită la achitarea diferenţelor ce i se cuvin.”, redăm un pasaj din hotărârea Tribunalului Argeş.  

Ce zice primarul: “A fost un contract pe fonduri europene şi nu putea să vină suplimentar cu aceste lucrări”

La şedinţa Consiliului Local, Liviu Ţâroiu n-a avut prea multe de spus, faptul fiind consumat. „Aceste lucrări n-au fost prevăzute în contract, ele au fost depistate pe parcursul executării celorlalte lucrări. Sunt efectuate, dar neplătite. De regulă, instanţa nu prea ne dă nouă drept de câştig, din contră. (…) Lucrările au fost făcute, au fost constatate, a fost un contract pe fonduri europene şi nu putea să vină suplimentar cu aceste lucrări. Probabil că, la timpul respectiv, s-a greşit, căci trebuia să se facă un act adiţional la contract, ca să se prevadă aceste lucrări şi să fie finanţate. Noi le-am preluat aşa cum le-am preluat, la sfârşitul mandatului domnului primar Călin şi începutul mandatului meu. El (n.r. Dorel Geamănu) a emis facturi, noi le-am respins, le-a emis din nou, le-a trimis, a făcut un circuit prin poştă „du-te vino” şi am rămas cu ele în cârcă.”, a afirmat primarul. 

Ce zice jurista şefă:“Dacă s-au efectuat lucrări suplimentare, trebuie plătite, că ne place, că nu ne place”

Explicaţiile şefei Juridicului s-au axat mai mult pe respingerea recursului de către Curtea de Apel, ca tardiv formulat. Înainte, însă, de a se apăra şi în faţa Consiliului Local, Emiliea Ilie a susţinut că a avut obiecţiuni la expertiza tehnică de specialitate, că a depus o întâmpinare şi că s-a dat această soluţie, pentru că „în raportul de expertiză s-a precizat clar că s-au efectuat lucrări în afara contractului, lucrări care au fost acceptate într-un fel sau altul, semnate, acceptate de dirigintele de şantier. Instanţa, prin raportul de expertiză, n-a putut decât să ia act că s-au efectuat nişte lucrări suplimentare. Dacă s-au efectuat lucrări suplimentare, trebuie plătite, că ne place, că nu ne place.”

Apoi Emiliea Ilie şi-a apărat reputaţia profesională şi prestaţia în acest caz, întrucât motivul Curţii de Apel de a respinge recursul, ca depus cu întârziere, n-o punea într-o lumină pozitivă. „Am fost la fiecare termen de judecată, ştiam că este un dosar important, am făcut tot ceea ce se putea face. Faţă de tardivitatea recursului, l-am formulat în termenul prevăzut de Legea contenciosului administrativ. Acelaşi punct de vedere l-a avut şi Tribunalul Argeş. În contencios administrativ, recursul se formulează în termen de 15 zile. Am formulat contestaţie în anulare, pentru că, în mod greşit, a fost înregistrat la Tribunalul Argeş, după depăşirea celor 15 zile. Am făcut dovada că l-am depus în a 12-a zi. N-am văzut motivarea Curţii de Apel, este clar că s-a invocat, probabil, un termen special. Vă pot demonstra cu hotărâri judecătoreşti ale Curţii de Apel, care arată clar că termenul de recurs este de 15 zile. Am făcut multe dosare pe „Parcul Kretzulescu”, pe contractul de lucrări (au fost contestaţii), pe contractul de dirigenţie, toate au avut termen 15 zile. Aşa îmi scrie judecătorul Tribunalului Argeş. Am făcut recurs în termen de 15 zile. Dacă la Curtea de Apel s-a respins contestaţia în anulare, asta înseamnă că s-a invocat un termen special de 5 zile, care mie nu mi-a fost precizat în hotărâre. Lucrez în domeniul juridic de aproape 30 de ani. Nu mi s-a întâmplat niciodată aşa ceva, să mi se impute că n-am făcut în termen vreo lucrare. Ştiu cât de important este în juridic să respecţi termenele. Am avut şi am acelaşi punct de vedere cu al Tribunalului Argeş, care a precizat că termenul de recurs este de 15 zile. Iar eu l-am făcut în ziua a 12-a. Putem să comentăm acum o hotărâre dată de Curtea de Apel într-o contestaţie în anulare? Cred că nu se mai poate.”

Potrivit şefei Serviciului Juridic, motive de recurs nu existau, întrucât sentinţa Tribunalului Argeş era perfect legală şi întemeiată. „În faza de recurs ajung dosarele care sunt criticate pentru nelegalitate. Nelegalitatea hotărârii primei instanţe. Nu există niciun motiv de nelegalitate a primei instanţe privind procedura. În mod corect a analizat prima instanţă pricina, a analizat probele, a văzut expertiza de specialitate făcută de un expert, a văzut că s-au făcut lucrări suplimentare, este adevărat, peste contract. Cine le-a autorizat nu ştiu. Acum câţiva ani, nu eram nici şefa Serviciului Juridic, poate, nici nu lucram la Câmpulung, sunt lucrări vechi. Din acest punct de vedere, s-a dat o hotărâre legală. Eu mă folosesc de căile de atac, pentru că aşa se face. Dar aici chiar nu era cazul. Dacă ar fi ajuns pe masa instanţei de recurs să verifice fondul, instanţa de recurs nu ar fi rejudecat fondul. Orice instanţă i-ar fi dat câştig de cauză. S-au efectuat lucrări, trebuie plătite. Cine să le plătească? Autoritatea locală. Cine este vinovat că s-au făcut peste contract, eu nu pot să vă răspund.”, a încheiat aceasta. Magda BĂNCESCU

The most visited gambling websites in The UK