Te informam ca site-ul nostru foloseste cookie-uri, iar prin navigarea pe site iti exprimi acordul asupra folosirii acestora. 

Menu
TRAFIC

Miliţia l-a săltat de pe stradă şi l-a arestat sub acuzaţia falsă de “bişniţă cu antibiotice”

  • Written by Evenimentul Muscelean
  • Hits: 3865

b_400_250_16777215_10_images_2072militia.jpgColegii de la Maternitate i-au făcut medicului Mircea Constantinescu reclamaţii la Miliţie şi Ministerul Sănătăţii, până când au scăpat de el

Reclamaţiile plecate din cadrul colectivului Maternităţii, culminând cu săltarea lui de pe stradă de către Miliţie şi arestarea sub acuzaţia de speculă cu antibiotice, o enormitate nesusţinută de probe, i s-au tras de la popularitatea şi aprecierea de care se bucura dr. Mircea Constantinescu. În cadrul Maternităţii Câmpulung, unde a fost angajat începând cu anul 1950, tânărul specialist a devenit, într-un timp scurt, unul dintre cei mai buni ginecologi din zonă şi chiar din judeţ. Femei plecate din Argeş şi stabilite în Capitală veneau să nască la Câmpulung, cu ajutorul medicului  Constantinescu. „Când venea câte o bolnavă la Maternitate, şeful secţiei o întreba: „Pe cine căutaţi?” „Pe doctorul Constantinescu.” Evident că nu se simţea bine. Sau când ieşea alt doctor şi întreba: „Dumneavoastră ce doriţi?” „Îl caut pe doctorul Constantinescu.” Nu îi pica bine răspunsul. Azi aşa, mâine aşa, până când colectivul Maternităţii a prins o ură faţă de mine. Mi-au făcut tot timpul greutăţi... cu reclamaţii peste tot.”, spunea acesta despre dificultăţile întâmpinate. Una dintre aceste reclamaţii a avut ca obiect „bişniţa cu medicamente”, pe care ar fi practicat-o tânărul ginecolog. În perioada anilor 1949-1950 au apărut antibioticele, penicilina şi streptomicina. Iar Mircea Constantinescu, pe numele căruia fusese formulată o reclamaţie de „negoţ” cu antibiotice, s-a pomenit pe stradă, în dreptul sediului vechi al Miliţiei, că este acostat de patru „vlăjgani”. „Dumneavoastră sunteţi dr.Constantinescu?”, m-au întrebat. „Eu.”, am răspuns. „Poftiţi cu noi!” În acel moment, se afla împreună cu soţia. Cei doi se întorceau de la Bucureşti când au fost opriţi din drumul spre casă. Ca o paranteză, fetiţa celor doi avea şase ani pe atunci. „Ce s-o fi întâmplat?”, mă gândeam în sinea mea. M-au luat pe mine într-o cameră, pe soţie, în altă cameră. Au început să mă întrebe: unde am fost, ce-am făcut? Aveam într-o mână servieta, iar în cealaltă, o sacoşă cu ce cumpărasem de la Bucureşti. M-au pus să desfac ce aveam în servietă şi sacoşă, după care mi-au cerut: „Rămâneţi aici!” Şi m-au băgat la beciul Miliţiei. Mi-au luat cureaua de la pantaloni, şireturile de la pantofi... Ce, Dumnezeu, oi fi făcut?! Nu ştiam să fi făcut ceva rău. Am stat acolo două zile şi o noapte, la finalul cărora m-au chemat sus, la birou, unde şi-au cerut scuze. „Bine, dar de ce m-aţi arestat?” „Mulţumiţi colegilor dumneavoastră, că ei v-au reclamat că faceţi bişniţă cu antibiotice.” Vedeţi la ce josnicii au ajuns! Ce şi-or fi zis? Pe ăsta îl arestează şi scăpăm de el de la Maternitate! Şi asta din cauză că mă căuta lumea.”, şi-a amintit dr.Constantinescu un episod neplăcut din cariera sa. 

Fără acordul legistului, obligatoriu prin lege, i-a făcut chiuretaj unei paciente cu hemoragie puternică. Medicul s-a ales cu dosar penal 

Greutăţile cele mai mari i le cauza chiar şeful de secţie. „Începuse cu lucruri mărunte. Într-o dimineaţă, s-a internat o femeie săracă, din Bughea de Sus, cu o hemoragie puternică, în urma unui avort provocat, de ea sau altcineva, nu ştiu. I-am spus şefului de secţie că trebuie chiuretată. Până să intru la Ginecologie, în anul 1950, făcusem un curs de Hematologie transfuzională. Cu timpul, am făcut şi Hematologie clinică, apoi Laborator clinic. Îmi dădeam seama în sindroamele hemoragice ce se poate întâmpla. I-am spus şefului de secţie că are resturi în uter, care nu se elimină decât prin chiuretaj. Atunci, era o lege, potrivit căreia nu puteai să chiuretezi o pacientă decât cu aprobarea medicului legist din spital. Medicul şef de la Maternitate l-a anunţat şi acesta a spus: „Nu pot să vin decât mâine.” Eu i-am zis şefului meu că nu putem să lăsăm bolnava încă o zi, căci se prăpădeşte până a doua zi. Cum să las bolnava o zi şi o noapte?! „Fără aprobarea medicului legist nu putem face nimic.”, a spus. La prânz, când am plecat, l-am anunţat din nou că este obligatoriu să se intervină, căci moare femeia. „Nu se poate!” Seara, când am venit la contravizită, l-am avertizat iar. Bolnava era aproape terminată. „Mâine dimineaţă, o găsim moartă.”, i-am zis. El a repetat ce mi-a spus toată ziua. Într-un final, l-a sunat din nou pe medicul legist, care, la fel, a susţinut că nu poate veni decât a doua zi.” 

Dr.Mircea Constantinescu i-a solicitat şefului său operaţia şi fără acordul legistului, mai cu seamă că şi el putea lua o hotărâre în acest sens. Cu mare greutate, şeful secţiei a acceptat intervenţia, pentru salvarea femeii. Şi astfel biata de ea a scăpat de la moarte sigură. „Unde e bolnava?”, a întrebat, a doua zi, medicul legist. „A chiuretat-o doctorul Constantinescu.”, i-a răspuns şeful Maternităţii. „I-ai dat dumneata aprobare?” „Nu.”, a minţit acesta. „Atunci, medicul legist mi-a făcut plângere penală. Dosarul meu a ajuns pe mâna unui procuror cu cap, care şi-a dat seama că eu am procedat corect şi a închis cazul.”, a fost un exemplu, care a deschis o serie lungă de şicane, ce puteau să-l coste libertatea. De fapt, l-au costat libertatea, fiind arestat pentru o monstruozitate de acuzaţie nedovedită, care s-a încheiat cu eliberarea sa după câteva zile de reţinere în beci.    

Altădată, au sosit în documentare nişte jurnalişti de la ziarul „Munca”, în urma unor sesizări la adresa şefului de secţie. „Eu n-am avut niciun amestec. Ziariştii de la „Munca” chiar mă lăudaseră. La Maternitate, m-au găsit pe mine şi pe doctoriţa Cocea de la Pediatrie şi ne-au prezentat pozitiv. După ancheta ziarului „Munca”, a urmat controlul de la Ministerul Sănătăţii.”, a adăugat acesta.

I-a salvat soţia şi copilul unui şef al Serviciului de Contrainformaţii. Gravida cu bazinul strâmt nu putea să nască natural şi era prea târziu pentru o cezariană   

Sesizările nu s-au oprit aici. Altă reclamaţie a fost destinată, aşa cum am precizat, Ministerului Sănătăţii, de unde a venit un control la Câmpulung. „Am fost dat afară de la serviciu. Am primit o adresă potrivit căreia eram pus la dispoziţia ministerului. M-am dus la ministru, care mi-a comunicat: „Dacă vrei serviciu... la Suceava.” „Tovarăşul ministru, eu la Suceava nu mă duc.” Şi am plecat. Norocul meu a fost că, până să fiu dat afară, într-o după-amiază, a venit o gravidă în luna a cincea de sarcină, care avea uşoare contracţii. Îi era teamă să nu avorteze. Era câmpulungeancă şi venise în concediu la părinţi. N-am întrebat-o dacă este căsătorită, cu cine, ştiam doar că are serviciu la Bucureşti. S-a simţit bine cu tratamentul dat şi, la plecare, mi-a spus: „Domnule doctor, când o să nasc, vin la dumneavoastră să mă asistaţi.” „Bine.”, i-am zis şi eu, fără să mă gândesc că ea chiar va veni de la Bucureşti ca s-o asist la naştere. Dar nici nu mi-ar fi convenit să vină. De ce? Pentru că avea ceea ce noi numim un bazin strâmt. Era mică în şolduri. Şi acest lucru ridică întotdeauna probleme. Dacă gravida nu este supravegheată din timp, ca să-i faci cezariană, poate să moară copilul. Nu iese. Se fixează în oasele bazinului şi pot muri amândoi, şi el, şi mama. Bolnava despre care vă vorbesc a venit la Câmpulung, exact în această situaţie, cu capul copilului fixat în oasele bazinului. De aceea gravida trebuie supravegheată în ultima lună. Capul trebuie să fie mobil încă. Şi când presupui că trebuie să nască, după datele pe care ţi le furnizează gravida, îi faci cu o săptămână înainte cezariană. Nu mai aştepţi.”, a povestit acesta o întâmplare din viaţa profesională. 

La stadiul în care se afla pacienta, medicul nu mai putea să-i facă nici cezariană, neavând cum, relata el, să scoată copilul. Şi nici ea nu putea să nască normal. „Singura posibilitate era să-i pun forcepsul. În această situaţie, lucrezi mai mult intuitiv, trebuie să ai experienţă şi să fi făcut câteva zeci de aplicaţii de forceps. Eu nu numai că nu mai pusesem niciodată forcepsul, dar nici nu văzusem cum se face. Însă era singura soluţie ca să salvezi copilul şi bolnava. Era seară şi în Maternitate rămăsese doar şeful secţiei, care se afla în birou şi citea ziarul. Am aşezat pacienta pe masă, i-am spus asistentei să-mi aducă trusa cu forcepsul şi restul ustensilelor şi m-am dus la şeful secţiei. El fusese de faţă când pacienta venise, cu câteva luni înainte. De altfel, ea a întrebat de mine când a intrat prima dată în Maternitate. A doua oară, când a sosit în această stare, i-am spus şefului secţiei: „Domnul doctor, veniţi să-i puneţi dumneavoastră forcepsul sau mă îndrumaţi pe mine.” „Nu, e pacienta dumitale, descurcă-te!” Făcea o dublă crimă. Murea şi copilul, murea şi mama, numai ca să mă bage pe mine în puşcărie. Nu ştiam să pun forcepsul, nu făcusem acest lucru niciodată. Ce-o fi o fi, mi-am zis. M-a ajutat Dumnezeu şi i-am scos un băiat sănătos, fără să-i provoc nicio ruptură.”, astfel a salvat-o pe femeia aflată într-o situaţie disperată. 

Pe vremea aceea, nu existau medici anestezişti. Toată anestezia se limita la aplicarea unui tampon îmbibat cu cloroform pe nas. După două zile, şi-a vizitat soţia bărbatul acesteia. Un tip înalt, brunet, care a stârnit curiozitatea doctorului. „Ca să aflu că avea o funcţie în cadrul Serviciului de Contrainformaţii din  Ministerul de Interne, colonel de Securitate. Nu mai ieşeam din puşcărie dacă soţia lui ori copilul păţea ceva.”, spunea dr.Constantinescu. 

Identitatea soţului pacientei a aflat-o mai târziu. După ce tânăra şi copilul au părăsit Maternitatea, a fost vizitat acasă de mama câmpulungencei stabilite la Bucureşti. Doamna i-a adus, în semn de recunoştinţă din partea proaspeţilor părinţi, un tort mare de ciocolată, un stilou şi alte câteva lucruri, însoţite de o invitaţie ca, atunci când va ajunge la Bucureşti, să le fie oaspete. La primul drum făcut în Capitală, a onorat invitaţia. Câmpulungeanul i-a mulţumit colonelului pentru gest şi aşa s-a legat o prietenie cu cei doi. „Când mă duceam la Bucureşti, înnoptam la ei. „Tovarăşul doctor, poţi să vii să stai la mine, chiar dacă eu nu sunt acasă.”, îl invita oficialul de la minister, care era deseori plecat.

După ce a fost dat afară din spital, pe fondul reclamaţiilor la minister, şi-a deschis cabinetul lui. Doamnele din protipendada oraşului năşteau la el      

După acest episod s-a întâmplat concedierea doctorului Constantinescu, prin decizie ministerială, ca urmare a reclamaţiilor colegilor săi. Rămas fără locul de muncă de la Maternitatea Câmpulung, medicul a apelat la prietenul colonel. „Eu sunt sigur că el se interesase despre mine la Securitatea din Câmpulung. Mi-am dat seama după faptul că nu apucasem să-i spun decât câteva vorbe. A ridicat receptorul telefonului şi a vorbit cu cineva în Limba rusă, după care mi-a spus: „Du-te la Liuba Chişinevschi.” Era preşedinta Consiliului Central al Sindicatelor. M-am dus şi ea i-a dat telefon ministrului Marinescu Voinea, tatăl doctorului Marinescu, şeful Maternităţii Giuleşti. Ministrul Marinescu era profesor universitar, specialist în Chirurgie cardiacă la „Fundeni”. Apoi, Liuba Chişinevschi m-a trimis la ministru. Înainte să-mi spună: „Du-te la ministru!”, i-a zis acestuia la telefon: „L-ai dat afară pe Constantinescu. Îl pui înapoi imediat.” La care ministrul i-ar fi răspuns că nu poate, pentru că a fost la Câmpulung corpul de control al ministerului. „Îl pui înapoi, căci omul ăsta n-are nicio vină!” Şi i-a închis telefonul. Am mers la ministru, care m-a primit foarte cumsecade. „Uite ce este, nu pot acum, dar peste o lună te aduc înapoi. Postul dumitale s-a ocupat.” Atunci, mi-am dat seama că lucrăturile erau făcute dinainte la Câmpulung, ca să scape de mine. Cei de aici, împreună cu cei de la Piteşti, aranjaseră cine trebuia să vină în locul meu.”, a continuat relatarea doctorului Constantinescu. 

I-a povestit colonelului ce a vorbit la minister, iar acesta l-a sfătuit să nu se mai întoarcă la Maternitate. „Faci cum vrei, dar părerea mea este să nu te mai duci acolo, pentru că ei te pândesc şi tot te vor prinde cu ceva odată.” În Maternitate pot să-ţi facă orice. Să-ţi aducă o trusă de operaţie nesterilizată. Nu se gândesc la bolnavă, se gândesc ca să te distrugă pe tine. Sau pot să-ţi aducă un avort provocat, cu ruptură de uter, şi să dea vina pe tine că ai cauzat ruptura uterului. M-am hotărât să nu mă mai duc la Maternitate.” 

Totuşi, înainte de a se lămuri că trebuie să pună punct muncii prestate până în acel moment, înainte de a se complica mai tare situaţia lui, s-a derulat încă un episod, care l-a făcut să creadă că, într-adevăr, a fost o lucrătură împotriva lui. „Fără să ştie hotărârea ministrului, că-mi face post peste o lună, m-au chemat, într-o seară, acasă la şeful secţiei Maternitate, şeful Direcţiei Sanitare Argeş şi şeful Sanepidului. M-am dus acasă la şeful meu, unde erau şeful Direcţiei Sanitare a Regiunii Argeş şi şeful Sanepidului, ca să mă convingă să mă mut la Piteşti. Dacă au văzut că nu pot să scape de mine, atunci, să mă convingă să plec eu. Şeful Direcţiei mi-a făcut tot felul de promisiuni: „Vino la Piteşti, acolo e centru mare, îţi faci cercetările dumitale, îţi fac Secţie de Hematologie în spital, îţi dau două saloane ale dumitale, îţi asigur cazare.” Am ascultat ce a avut de spus. Era prietenul meu şi coleg de ani. Să se preteze la aşa ceva? După ce a terminat de vorbit, am spus doar atât: „Eu de aici nu plec.” M-am ridicat şi am plecat. Mi-am deschis cabinet particular, pentru că eram cel mai căutat ginecolog din Câmpulung. Toate soţiile şefilor de instituţii, doamnele din protipendada oraşului, erau clientele mele. N-aveau ce să-mi mai facă, aveam cabinetul la mine acasă. Pentru că m-aţi întrebat de profesie... eu am avut necazuri multe. Este proverbul românesc: „Fereşte-mă, Doamne, de prieteni, căci de duşmani mă feresc singur”. E sfântă această vorbă. Eu n-am ştiut să mă feresc de prieteni. I-am considerat prieteni pe toţi. Iar prietenii mi-au făcut cele mai mari necazuri. Eu duşmani n-am avut, căci n-am avut de ce.”, a încheiat doctorul Mircea Constantinescu etapa din carieră în care a profesat ca medic ginecolog. 

The most visited gambling websites in The UK