Te informam ca site-ul nostru foloseste cookie-uri, iar prin navigarea pe site iti exprimi acordul asupra folosirii acestora. 

Menu
TRAFIC

“Porcine” la volan, pietoni ca oile, poliţia Şi primăria, chioare și comode

  • Written by Evenimentul Muscelean
  • Hits: 3750

b_400_250_16777215_10_images_2057pocine.jpgParcările, atât lipsa lor, cât şi maniera rudimentară în care sunt amenajate, precum şi circulaţia sufocantă, haotică, în care reguli elementare, învăţate la şcoala de şoferi, sunt înfrânte fără teamă, sunt în topul nemulţumirilor cetăţenilor. Cel puţin, pe lângă starea drumurilor în „satele” municipiului, debandada în domeniul rutier, ridicată la rangul de obicei cu frecvenţă cotidiană, prin inacţiunea unei Poliţii ineficiente, şi Naţională, şi Locală, a fost invocată de mai mulţi vorbitori în cadrul şedinţei publice de dezbatere a bugetului local. Repetăm, păcat că n-a venit lumea la discuţiile cu autorităţile locale, pentru ca acestea să se convingă de amploarea nemulţumirii generale faţă de tot ceea ce înseamnă trafic. Dacă pentru construcţia de parcări, aceasta presupunând atât înfiinţarea unor spaţii noi destinate staţionării autoturismelor, cât şi înlocuirea calcarului cu asfalt în cele existente, responsabilitatea aparţine 100% Primăriei, în schimb, sarcina supravegherii comportamentului şoferilor şi pietonilor revine Poliţiei. Că se achită de ea deficitar se vede la un simplu tur al centrului şi al străzilor laterale, unde nu se poate să nu găseşti maşini trântite în mijlocul trotuarului, pe trecerile de pietoni, indivizi care nu respectă semaforul, fie că sunt la volan, fie că sunt pe jos. Căci şi aceştia din urmă trec ca oile, pe culoarea interzisă, fiindu-ne clar, la vederea unor specimene cu dureri în cot de reguli, că este imposibil să dai pe brazdă o populaţie îndobitocită. Tot timpul ne-am întrebat de ce Poliţia, care invocă în apărarea ei lipsa efectivelor care să facă faţă afluxului de autovehicule, din municipiu ori aflate în tranzit, nu rezolvă măcar zonele aflate la doi paşi de instituţie. Cum este tronsonul cuprins între Autogară, respectiv complexul comercial GIG, până la brutăria situată în vecinătatea intersecţiei către Rotunda-Creţişoara. Pe ambele sensuri, dezastrul guvernează la orice oră a zilei. Pietonul cu greu găseşte o palmă de trotuar pe care să se strecoare printre maşini, puţin lipsind să se caţere pe garduri, dacă nu alege varianta riscantă, a mersului pe şosea. Dar Poliţia, pesemne, evită patrularea pe centură, deoarece aglomeraţia provoacă nervi şi dureri de cap. 

Vocea poporului: circulaţia pe bulevard, ori fluidizată, ori închisă

Propuneri mai blânde şi propuneri radicale, la dezbaterea publică a bugetului, pe subiectul circulaţiei, unde noţiunea de ordine a dispărut prin înmulţirea automobilelor localnicilor şi prin îngroşarea „şoriciului porcinei” de la volan. Nici pietonii nu sunt „uşă de biserică” şi, culmea, cei mai ignoranţi nu sunt tinerii, ci bătrânii, care se comportă, la traversările stradale, cel puţin, de parcă i-ar trage aţa în belea. O tulesc pe roşu la semafor, deşi există riscul ca mersul schimonosit de vârstă şi reumatism să nu se încadreze în timpul calculat până la apropierea vehiculelor, care au „unde verde” în intersecţiile semaforizate. Zaharia Ciobanu, fost angajat al Uzinei ARO, înainte de Revoluţie, fugar peste graniţă în regimul comunist şi reîntors din Canada în locurile natale, a avut o atitudine mai civică decât câmpulungenii cu “vechime”. A dat curs invitaţiei de a spune ce-l deranjează în Câmpulung şi anume lipsa unui program de fluidizare a circulaţiei măcar pe Bulevardul „Pardon”, sens în care a recomandat autorităţilor locale să acţioneze cumva, fiindcă nu este imposibil să ordonezi un domeniu scăpat de mult de sub control. 

Alt cetăţean, din partea opusă Mărcuşului din care provine „canadianul”, a cerut, în schimb, imposibilul de la edili: închiderea circulaţiei pe bulevard. Nicolae Poştoacă, numele petentului de pe strada Prof. Gheorghe Mitu, care leagă Câmpulungul de Măţău, a recunoscut că nu prea coboară de la el, de la „ţară”, în „inima” vacarmului urban. Dar a făcut această propunere gândindu-se la binele oamenilor „betoanelor”, care vor avea posibilitatea să se plimbe în aer curat, în linişte, fără să fie agresaţi olfactiv şi auditiv, de otrăvurile emanate de ţevile de eşapament şi de claxoane.                        

„În acest sens - îmbunătăţirea calităţii aerului în municipiu - aş face o sugestie. V-aş propune, dacă vreţi să intraţi în analele istoriei Câmpulungului, să opriţi circulaţia pe bulevard, în aşa fel ca, atunci când copiii, părinţii, bunicii ies să se plimbe, să se relaxeze o jumătate de oră. Nu zic pentru mine, căci eu stau mai la „ţară” şi aş avea pe unde să mă plimb. Ducându-mă la Piteşti, într-o zi, cu probleme, la Casa de Pensii, am văzut cât de lejer se plimbă cetăţenii, cât de plăcut e să vezi copiii cum aleargă de colo-acolo, fără griji, fără gaze, fără noxe, fără zgomot în mijlocul oraşului, fără aglomeraţie pe bulevard. Să treci de la un magazin la altul. Haideţi să încercăm şi cred că s-ar putea. Sunt laterale pe care se poate face circulaţia.”, este ideea contribuabilului, care, se vede treaba, nu prea este la curent cu halul în care se face circulaţia pe laterale. Cel puţin, pe pseudo-varianta Câmpulungului, care străbate zona de blocuri, unde este un act sinucigaş să încerci să treci strada chiar pe „zebră”. Trecerea de la Clubul Sănătăţii ori de la complexul Billa, unde opririle şoferilor se fac cu scârţâit de frână, deci nici gând să încetinească, deşi un “prost” îmbătrâneşte aşteptând pe margine, susţin afirmaţia de mai înainte.

Primul câmpulungean care s-a oferit să doneze bani pentru repararea bulevardului!

Autorul propunerii de închidere a circulaţiei într-un punct infernal al municipiului, depăşit de numărul de vehicule, are şi alte idei: repararea suprafeţei bulevardului prin contribuţia cetăţenilor. Altfel spus, să dăm alţi bani în afară de ceea ce plătim la Primărie, cu titlu de taxe şi impozite, de vreme ce “vânturarea” acestora în patru zări şi nu ştim câte buzunare împiedică efectuarea unei lucrări de bun simţ, tărăgănată din cauză de regenerare a centrului istoric cu fonduri europene. Cum renaşterea urbană s-a transformat în deces prematur, bulevardul, aşa ciuruit, cum este, a fost salvat de la a avea aceeaşi soartă ca a parcurilor. Mai bine ciuruit, decât distrus, cu consecinţa închiderii lui cu totul, nu numai a circulaţiei. 

Contribuabilului i-a trecut prin cap gândul ca noi, care ţinem în cârcă o ditamai Primăria corigentă la capitolul cheltuire cu folos a banilor noştri, să cedăm o parte din economii ca să se repare bulevardul. Adică nu este suficient cât pompăm în conturile Primăriei şi cât se prăpădeşte, fără să se vadă o cât de mică ameliorare a aspectului localităţii. Să dăm şi mai mult, eventual, să nu mai mâncăm, să nu ne mai îmbrăcăm, să nu mai plătim facturi, ca să aibă capii municipiului ce toca. Ascultaţi ce zice concetăţeanul nostru: „Am plătit impozitul pe anul acesta (n.r. pe 2015) aproape 500 de lei. Sunt dispus să contribui cu încă pe atât sau, poate, dublu şi ca mine s-ar găsi mulţi (n.r. ne îndoim teribil că s-ar găsi mulţi care să umfle burdihanele aleşilor), dacă ar şti exact unde s-ar duce banii: numai pentru acea porţiune (n.r. a Bulevardului „Pardon”). S-o facem frumoasă ori cu pavele, ori turnat un covor asfaltic mai finuţ. Cred că s-ar putea.” Comentariile vă aparţin. 

b_400_250_16777215_10_images_2057drum.jpgŞoferii, care vin cu maşini de maşini la frizer, blochează jumătate de stradă

Câmpulungeanul vecin de stradă cu secretarul Nicolae Ghinea a avut o cerinţă şi pentru zona de domiciliu, tot referitoare la circulaţie. După ani şi ani în care secretarul Primăriei, personal, a insistat în faţa Consiliului să se asfalteze drumul, anul trecut, când primar şi şef peste vistieria locală a devenit amicul său, Liviu Ţâroiu, doleanţa “prăfuită” i-a fost satisfăcută. „În sfârşit, după atâta amar de ani, în care ni se spunea la votări: „Gata, anul acesta, vă prindem în buget”, a venit şi rândul nostru (n.r. al celor de pe strada Prof. Gheorghe Mitu, de la Pedagogic în sus, spre Mioarele). Deşi mai târziu, în luna noiembrie, ni s-a făcut şi nouă strada. Acum, am văzut de ce drumurile noastre costă de trei-patru ori mai mult ca în Vest. Fiindcă nu se lucrează aşa cum trebuie, nici în ceea ce îi priveşte pe meseriaşi, nici în ceea ce priveşte gestionarea materialelor şi a muncii propriu-zise a oamenilor, ca manoperă.”, a precizat petentul, a cărui listă de observaţii a inclus şi alte pretenţii de la autorităţile locale.     

„Spre strada noastră, în intersecţia până în podul mic, mai sus de spălătorie, există un frizer, Badiu. Acolo vin mereu maşini. Maşini de maşini! Şi se opresc nu cum ar fi normal, la 20 de centimetri de bordură, ci la un metru, chiar mai mult. Fiind acea curbă, dacă vii de jos, intri în depăşire, apare altul din cealaltă parte... se pot întâmpla multe. S-au şi întâmplat. Mai ales când este timpul umed sau gheţuş. Am mai spus, am rugat şi un domn consilier de la noi, care mi-a promis că o să aducă la cunoştinţă, dar nu cred, împreună cu Poliţia, să se pună un indicator „Staţionarea interzisă”. Aveţi un angajat al dumneavoastră, care stă acolo. Nu ştiu de ce nu v-a adus la cunoştinţă până acum.”, a afirmat Nicolae Poştoacă.

 

b_400_250_16777215_10_images_2057lume.jpgLumea cere trecere prin parc, ca să nu-l mai ocolească în drum spre “Flămânda” 

Altă problemă a locuitorilor din zona Colegiului Pedagogic „Carol I”: şoferii care coboară de pe „mănunchiul” de străzi care leagă Câmpulungul de Mioarele ori Bilceşti - Ion Giurculescu, continuată cu Valea Româneştilor, Târgoviştei, Prof. Gheorghe Mitu - ca să ajungă la Biserica şi Cimitirul „Flămânda”, sunt supuşi unui test de vigilenţă şi îndemânare auto, în încercarea de a face „bucla”. „Când vii de sus, ca să mergi la cimitir, trebuie să ocoleşti acel colţ. Acolo vin maşini şi pe o parte, şi pe cealaltă, şi mai sunt şi maşinile parcate lângă şcoală. Este foarte periculos să virezi spre biserică. Aş propune să fie cum era odată: un spaţiu de tranzit între străzi, prin acel părculeţ, care numai părculeţ nu mai e, cu spălătoria aceea acolo. Fel de fel de maşini pe spaţiul verde.”, a adăugat localnicul. Viceprimarul Bogdan David, în apărarea patronilor spălătoriei, a rectificat cum că nu aceştia au stricat părculeţul. Dimpotrivă, ei l-au întreţinut, iar autorii distrugerii lui sunt muncitorii firmei care au lucrat pe străzile Ion Giurculescu şi Prof. Gheorghe Mitu şi care au depozitat materialele şi utilajele pe spaţiul verde.

Întrucât trebuia salvată aparenţa de implicare în rezolvarea revendicărilor cetăţeanului, oferindu-i-se măcar un răspuns, Liviu Ţâroiu a pasat responsabilitatea şefului Poliţiei Locale, care era prezent în sală. Auraş Ghiţă a primit ca temă din partea lui Ţâroiu să-şi noteze cele reclamate de vecinul lui Ghinea, să urmărească ce se întâmplă în dreptul frizeriei şi să facă propuneri de înlesnire a accesului către „Flămânda”. 

The most visited gambling websites in The UK