Te informam ca site-ul nostru foloseste cookie-uri, iar prin navigarea pe site iti exprimi acordul asupra folosirii acestora. 

Menu
TRAFIC

La patru ani după ce a fost reabilitată cu fonduri europene, Şcoala Pojorâta, inaugurată de Funeriu, „lichidată”

  • Written by Evenimentul Muscelean
  • Hits: 3990

b_400_250_16777215_10_images_2045pojorata.jpgCel mai des întâlnit motiv care a stat la baza desfiinţării unei şcoli primare este numărul mic de elevi. Nu aşa stau lucrurile la Şcoala Pojorâta, structură a Şcolii Gimnaziale Nr. 1 Lereşti, care are suficienţi copii, încât să justifice funcţionarea şi cheltuielile. Iar cei care studiază aici au condiţii la standarde europene. Dar, cu toate acestea, Consiliul Local Lereşti a votat închiderea ei, la patru ani de când a fost inaugurată, după ce a trecut printr-un proces de reabilitare cu fonduri europene. Elevii care frecventau cursurile la Pojorâta vor fi „împrăştiaţi” la unităţile din satele Lereşti şi Voineşti. La redacţie am primit mai multe reclamaţii din partea părinţilor, nemulţumiţi că nu au fost consultaţi de actuala conducere a Şcolii Lereşti referitor la acest subiect. 

O sesizare a venit din partea profesorului Gheorghe Niţică, fost consilier local la Lereşti, care ne-a transmis următorul material: 

„Hotărâre şoc a Consiliului Local din comuna Lereşti! 

După ce, în anul 2011, edilii comunei Lereşti au inaugurat cu mult fast Şcoala Primară din satul Pojorâta, în prezenţa ministrului Educaţiei de atunci, Daniel Funeriu, a Arhiepiscopului Calinic şi a altor invitaţi de excepţie ai judeţului, în şedinţa Consiliului Local din 14 decembrie 2015, după numai patru ani, s-a hotărât „lichidarea” acestei instituţii, termen folosit de directoarea unităţii şcolare, profesor Ionela Catană Adam, în cadrul respectivei şedinţe.

În data de 10 decembrie 2015, Consiliul de Administraţie al Şcolii Gimnaziale Numărul 1 Lereşti aprobă cu 7 voturi pentru şi 2 împotrivă închiderea Şcolii Primare Pojorâta şi repartizarea elevilor la şcolile din Lereşti şi Voineşti. Trebuie menţionat că acest Consiliu de Administraţie a fost constituit pe criterii de rudenie şi interese personale pentru a putea fi luate decizii în favoarea mai marilor urbei. Astfel, pe lângă un reprezentant al primarului şi doi reprezentanţi ai Consiliului Local şi-a făcut loc şi soţia viceprimarului Marian Toader, pentru a fi completată influenţa sferei politice. Ca şi cum nu ar fi fost de ajuns pentru a-şi manifesta susţinerea faţă de conducerea şcolii şi a vedea dacă reprezentanţii delegaţi respectă disciplina de partid, în această şedinţă şi-a făcut simţită prezenţa chiar primarul comunei, Ion Berevoianu.

Prevalându-se de această propunere, venită din partea şcolii, Consiliul Local aprobă acest proiect de reţea şcolară cu 7 voturi pentru şi 6 împotrivă. Din cei 13 consilieri au fost de acord cu propunerea următorii: Gheorghe Moiceanu, Gheorghe Viorel Uleia, Stelian Mălureanu, Constantin Marin, Ion Ţincu, Ion Vasiloiu şi Marian Toader, iar împotrivă: Gheorghe Tonghioiu, Paul Schiaucu, George Adelin Albu, Paul Moisescu, Ioan Sorin Coleş, Alexandru Dobrin.

Prin alianţele politice create la nivel local (să se menţioneze că în comuna Lereşti USL-ul nu s-a  dizolvat, aşa cum s-a întâmplat la nivel naţional), primarul Ion Berevoianu şi-a asigurat o majoritate confortabilă în Consiliu, fapt ce i-a permis ca, pe timpul unui mandat, în care s-a bucurat de realizările predecesorilor, să aibă sprijin în luarea unor decizii, iar el să poată „tăia panglici” pentru a dovedi lumii calitatea sa de bun gospodar. Până aici aceste lucruri ar părea normale în societatea în care trăim, când cei ajunşi în fruntea unor comunităţi încearcă să îşi atribuie cât mai multe realizări. Dar a merge până într-acolo încât să iei hotărârea de a închide o şcoală reabilitată cu fonduri europene, în acelaşi an în care se încheie perioada de monitorizare privind eligibilitatea acestui proiect, depăşeşte cu mult limitele normalităţii şi legalităţii.

Chiar dacă se aruncă în faţă declaraţii potrivit cărora se urmăreşte integrarea elevilor de etnie romă, prin înscrierea lor la unităţile şcolare din Lereşti şi Voineşti, realitatea este cu totul diferită. Elevii din satul Pojorâta beneficiază de o şcoală modernă, cu dotări de nivel european, cadre didactice calificate, fiind situată chiar în mijlocul acestei comunităţi, fapt ce înlesneşte accesul acestora la educaţie, fără eforturi financiare. Perioada de deplasare de la cea mai îndepărtată casă până la şcoală nu depăşeşte cinci minute de mers pe jos, iar părinţii sunt într-o permanentă legătură cu unitatea de învăţământ şi cadrele didactice. Dacă motivul închiderii unei instituţii de învăţământ îl reprezintă, din punct de vedere legal, lipsa elevilor, în cazul de faţă nu se poate vorbi de aşa ceva. Prin închiderea acestei şcoli se doreşte completarea unor colective de elevi ale ciclului primar de la şcolile Lereşti şi Voineşti, fără a se ţine măcar cont de circumscripţia de care aparţin aceşti elevi şi fără o consultare prealabilă a comitetelor de părinţi. Cu siguranţă că în luarea acestei decizii nu s-a ţinut cont măcar de părerea membrilor comunităţii romilor din Pojorâta, care sunt cei mai afectaţi, fiind puşi în situaţia în care copiii, începând cu vârsta de 6 ani, sunt nevoiţi să facă zilnic o navetă de până la 6 kilometri şi să fie prezenţi în staţia microbuzului şcolar cu mult timp înainte de ivirea zorilor.

Dacă toate aceste hotărâri ar avea drept scop interesul elevului şi nu menţinerea artificială cu număr minim de elevi a unor clase, s-ar putea găsi o explicaţie.

Referitor la Şcoala Lereşti se poate spune că reprezintă cu mândrie această comunitate, deoarece rezultatele elevilor au fost şi sunt dintre cele mai bune. Aceştia s-au făcut remarcaţi la concursurile şi olimpiadele şcolare atât la nivel local, cât şi judeţean şi naţional. Nu acelaşi lucru se poate spune despre unitatea de învăţământ din satul Voineşti, pentru care autorităţile publice locale fac eforturi disperate pentru a o putea menţine, ajungându-se până la aberanta soluţie de a închide şcoala unei comunităţi, elevii  acesteia fiind „folosiţi” în constituirea unor clase, sub pretextul „integrării”. Se pune şi întrebarea retorică: dacă este necesară integrarea elevilor romi, de ce aceştia nu sunt transferaţi la cea mai apropiată unitate de învăţământ, respectiv Şcoala Lereşti şi sunt trimişi să se integreze în Şcoala Voineşti?!

Oare, actualul sistem de învăţământ are drept scop educaţia şi formarea tinerilor, crearea unor formaţiuni de studiu omogene pe criteriul performanţei sau doar asigurarea unor locuri de muncă pentru persoane „agreate” de politicienii locali, prin sacrificarea unor generaţii de elevi? Dacă cei care iau asemenea hotărâri ar fi ancoraţi în realitate şi nu ar urmări interese de grup care să le aducă voturi în alegeri, poate, speranţele pe care ni le-am pus cu toţii în reformarea sistemului de învăţământ ar putea fi un fapt realizabil. Toate acestea, însă, nu se vor împlini atâta timp cât clasa politică este implicată în mod direct în luarea unor hotârâri la nivelul unităţilor de învăţământ prin reprezentanţii numiţi în Consiliile de Administraţie, care depăşesc pe cei ai părinţilor, aceştia din urmă fiind direct interesaţi de obţinerea performanţei şi a calităţii, în detrimentul cantităţii.” Profesor Gheorghe Niţică

„Copiii din Pojorâta sunt normali, ca şi ai noştri, dar au şcoală în satul lor”

Aceeaşi nemulţumire a exprimat-o şi mama unui copilaş înscris la Şcoala Lereşti, în clasa pregătitoare, care ne-a contactat după ce a încercat să discute cu directorul unităţii, Ionela Adam Catană. „Sunt un părinte care un copil la clasa pregătitoare la Şcoala Lereşti. Am aflat, din surse sigure, că Şcoala Pojorâta va fi „lichidată”, aşa cum a spus doamna director, cu care nu se poate discuta, pentru că a hotărât împreună cu domnul primar şi vreo 7 domni consilieri că e mai important să desfiinţeze Şcoala Pojorâta, şcoală renovată la standarde europene. După patru ani, o „lichidăm”, în condiţiile în care Şcoala Pojorâta are copii, ca să aducă, aşa doreşte dumneaei, în clasa întâi, din toamnă, când va fi şi copilul meu, jumătate români şi jumătate ţigani, şi nu ca să menţină Şcoala Lereşti, unde sunt copii, ci ca să menţină Şcoala Voineşti pe linia de plutire, care nu are copii, nu are rezultate. Eu nu vreau să-mi mut copilul la Câmpulung şi nici nu doresc acest lucru, atâta timp cât la Lereşti ştiu învăţătoarea, am aflat de rezultatele copiilor, de munca desfăşurată la această şcoală. Nu am nimic cu Câmpulungul, dar nu doresc să-mi duc copilul acolo la şcoală, mai ales la ciclul primar. Dacă se putea discuta cu dumneaei (n.r. directorul Ionela Adam Catană) nu recurgeam la acest gest, dar nu mai pot. Cadrele didactice dau din umeri, pentru că nu pot face nimic, iar dumneaei este manevrată politic de cei care au pus-o, respectiv de cei din Primărie. Nu avem nimic cu cei din Pojorâta, sunt copii normali, ca şi ai noştri, dar trebuie să ştiţi un lucru: nu se poate lucra! Pentru că ei au o altfel de mentalitate, au şcoală în Pojorâta. Niciodată nu s-a pus problema desfiinţării acestei şcoli. Pojorâta are copii. Ei vor veni mai târziu, va fi un „talmeş-balmeş”! Ce învăţător îşi poate desfăşura activitatea cu o clasă cu jumătate români şi jumătate romi? Pe noi, părinţii, nu ne-a consultat nimeni. Aceşti copii din Pojorâta trebuie să vină la ora 7 în şcoală, e o bătaie de joc şi pentru ei! La un pas de ei e şcoala, care are condiţii la nivel european, şi, după patru ani, lichidăm şcoala fără niciun motiv.”

b_400_250_16777215_10_images_2045funeriu.jpgPrimul dintre multele proiecte europene din comuna Lereşti s-a materializat pe 9 septembrie 2011. Chiar înainte de începerea noului an şcolar, copiii etnicilor din satul Pojorâta au beneficiat de o şcoală la standarde europene şi o grădinţă nouă. Vizita ministrului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, din data amintită, a adus Lereştiul în centrul atenţiei naţionale, prin prezenţa unui număr record de ziarişti din judeţ şi de la Bucureşti. Alături de Daniel Funeriu s-au aflat senatorul Mircea Andrei, Înaltpreasfinţitul Părinte Calinic, inspectorul general Gabriel Bratu, prefectul Gheorghe Davidescu, directorul Dorin Falcă, de la Direcţia Finanţelor Publice Argeş, Ciprian Berevoianu, directorul executiv de la ITM, dar şi reprezentanţi ai administraţiei locale, elevi şi profesori.

Tonghioiu a fost felicitat că a reabilitat clădirea şcolii înaintea celei a Primăriei

Momentul de sărbătoare a fost aşteptat de localnici încă de la primele ore ale dimineţii de 9 septembrie 2011, festivitatea debutând cu o slujbă oficiată de un sobor de preoţi avându-l în frunte pe Înaltpreasfinţitul Părinte Calinic, alături fiindu-i Părintele Serafim, stareţul Mânăstirii „Negru Vodă”. Încă de la primele cuvinte adresate audienţei, ministrul Daniel Funeriu a ţinut să îl felicite pe primarul Gheorghe Tonghioiu pentru faptul că a acordat prioritate educaţiei înaintea clădirii Primăriei, care, de asemenea, avea nevoie, la acel moment, de lucrări de reabilitare. „Cred că este începutul unui nou drum pentru toţi aceşti copii, cred că este începutul unui drum pentru o comunitate şi aş vrea să fac pentru locuitorii comunei Lereşti o mică remarcă: dacă vă uitaţi cum arată Primăria Lereşti şi cum arată Şcoala Lereşti, veţi vedea că aveţi un primar, care a ales să investească întâi în şcoală şi mai apoi în birouri.”, a spus Daniel Funeriu. Cele 450 de suflete de etnie romă au avut, de atunci încoace, parte de cele mai bune condiţii pentru educaţie, dar şi de un Complex Sportiv.

Certat sau lăudat, fiecare şi-a luat partea de „învăţătură” de la Arhiepiscopul Argeşului şi Muscelului, dintr-un discurs plin de înţelesuri, „taxând” creştineşte în stânga şi în dreapta audienţa. „Copiii din acest sat au ocazia unică să facă şcoală, ei îşi vor aminti, peste vreme, de primul început de an binecuvântat de Dumnezeu, într-o şcoală nouă. Copiilor le adresez rugămintea să fie foarte grijulii cum intră în clasă, să nu izbească uşile, să nu vină cu noroi de pe stradă.”, a spus Înaltpreasfinţitul Părinte Calinic. 

The most visited gambling websites in The UK