Te informam ca site-ul nostru foloseste cookie-uri, iar prin navigarea pe site iti exprimi acordul asupra folosirii acestora. 

Menu
TRAFIC

ADEVĂRUL CREŞTIN (continuare din numărul trecut)

  • Written by Evenimentul Muscelean
  • Hits: 232

Cap. IV

CĂMINUL CREDINŢEI ŞI ÎMPĂRĂŢIA CERURILOR

4.Căminul credinţei între edicte imperiale şi edicte cereşti (2 Samuel 6:9-12; 7:1-29. Hagai 1:1-Lucrurile nu surprind, pentru că de la Domnul Hristos vor căpăta o valoare doctrinară, atunci când El va spune: „Căutați mai întâi Împărăția lui Dumnezeu și neprihănirea Lui, și toate celelalte lucruri vi se vor da pe deasupra”. Dumnezeu aşteaptă de la noi să acordăm prioritate Împărăției Sale, intereselor Sale, iar toate celelalte lucruri ni se vor da pe deasupra. Un om credincios de altă dată putea să spună: „Degeaba vă sculați de dimineață și vă culcați târziu, ca să mâncați o pâine câștigată cu durere, căci preaiubiților Lui, El le dă pâine ca în somn” Psalmul 127:2. Aceasta este experienta autentică a oamenilor puși la dispoziția lui Dumnezeu, care Îl au pe Dumnezeu pus la dispoziția lor.

Când vedem că în viața familiei sau în treburile casei, ceva nu merge cum ne-am aştepta, cum am dori sau cum ar trebui, este necesar să ne îndreptăm spre Casa lui Dumnezeu. Dacă ne îndreptăm atenția și interesele spre cer, Îl vom vedea atunci pe Dumnezeu punând totul în ordine, așa cum face, în dialogul Său descoperitor de preocupări veșnice, față de cel care avusese un simplu gând binevoitor față de Casa Sa.

c)A treia casă pe care o putem urmări din textul citit este a lui Obed-Edom, din Gad. Nu știm exact cine este el, dar este un om credincios care rămâne într-un anonimat istoric, în timp ce strălucește prin credincioșie față de Dumnezeu, eclipsându-i chiar pe cei mai credincioși oameni ai vremii sale. David, preocupat de interesele lui Dumnezeu, intenționează să ducă Chivotul la locul potrivit, dar pe drum se întâmplă o tragedie care scoate în evidență că Dumnezeu acceptă să te ocupi de lucrurile Lui, dar nu oricum. El făcuse un car nou, după model filistean, pentru că și filistenii trimiseseră înapoi într-un car chivotul lui Dumnezeu, deși, în lege, chivotul lui Dumnezeu era rânduit să fie purtat pe umeri, nu în car. Era mai ușor să-l pui într-un car decât să-l porți pe umeri, iar gândirea omeneaseă, pragmatică, alege îndată ce este mai simplu, dar din această opțiune se nasc mari tragedii; carul era să se răstoarne și, în momentul acela, unul din slujitori a întins mâna să-l sprijinească, dar Dumnezeu nu tolerează ca de chivotul Său să se atingă mâna vreunui om și Uza va fi omorât pe loc. „David s-a temut de Domnul în ziua aceea”, remarcă scriitorul. Și până atunci se temea de Dumnezeu, dar acum Îl recunoaşte într-o altă sfințenie, într-o altă dreptate, Îl recunoaşte într-o cu totul altă lumină. David era credincios, dar în momentul acesta credincioșia lui a fost testată în aspecte care-i lipseau. Cunoştea, de bună seamă, atributele lui Dumnezeu, dreptatea și bunătatea Sa, mai mult decât cei de pe vremea lui, dar nu le cunoştea cum se cuvine. Atunci s-a temut și, în această temere față de Dumnezeu, a decis să nu primească la el chivotul lui Dumnezeu. Probabil că văzând ce s-a petrecut cu Uza, se va fi gândit la multe lucruri aflate în neorânduială în propria lui casă sau familie și la riscul morții prin pedeapsa divină a acestei sfințenii, a acestei dreptăți sau autorități care nu tolerează nimic nepotrivit.

Și atunci a propus să ducă chivotul la Obed-Edom, un prieten de-al lui, pe care-l știa credincios. N-a murit nimeni în casa lui Obed-Edom, cum se temea el, dar în schimb, casa lui Obed-Edom a fost binecuvântată în timpul celor trei luni, într-un chip uimitor, lucru care a ajuns la cunoștința întregului Israel. „Și solii au spus împăratului: Dumnezeu a binecuvântat casa lui Obed-Edom, pentru că a găzduit chivotul lui Dumnezeu”. Iată o casă model din cele trei case pe care le-am putut observa. Casa lui Obed-Edom a avut această bunăvoință nu numai pentru chivotul lui Dumnezeu, dar o bunăvoință de excepție pentru Dumnezeu Însuși.

Noi ne temem uneori de autoritatea divină care ar putea face rău în casa noastră, dar autoritatea lui Dumnezeu se exercită în binecuvântare. Oriunde stăpânește Dumnezeu, El binecuvântează; aceasta este expresia autorității 1ui Dumnezeu. Bineînțeles că, dacă sunt lucruri în neorânduială, cel dintâi aspect al binecuvântării lui Dumnezeu este să facă ordine, dar această ordine este tot binecuvântare. Această binecuvântare înseamnă apoi putere de înțelepciune, de judecată, înseamnă putere să-ți ții casa în ordine. În casă la Obed-Edom, douăzeci și patru de ore din zi era ordine, nu pentru că venea împăratul David la prietenul său, ci pentru că era Dumnezeu prezent acolo, iar această prezență nu îngăduie dezordine.

(Continuare în numărul viitor)

Adunarea Creştină Betel Câmpulung, 

strada Matei Drăghiceanu, nr. 3

Telefon contact: 0745.021.424

The most visited gambling websites in The UK