Te informam ca site-ul nostru foloseste cookie-uri, iar prin navigarea pe site iti exprimi acordul asupra folosirii acestora. 

Menu
TRAFIC

ADEVĂRUL CREŞTIN (continuare din numărul trecut)

  • Written by Evenimentul Muscelean
  • Hits: 417

PERICOLE ÎN LEGĂTURĂ CU HARUL!


Liberalismul unora care a pătruns şi în România, învaţă că păcatul nu e păcat. Aceasta e o schimbare a harului în desfrânare. Libertatea ce o avem în har e spre a trăi pentru Dumnezeu, nu spre a trăi în pofte. În Galateni 2:17, este scris: „Dar dacă în timp ce căutăm să fim socotiţi neprihăniţi în Hristos, şi noi înşine am fi găsiţi ca păcătoşi, este oare Hristos un slujitor al păcatului? Nicidecum!”
Cei ce „s-au strecurat” în biserică profită de har şi îl schimbă în desfrânare. Despre desfrâu în sens firesc vorbeşte Iuda, căci în versetul 7, el pomeneşte pe cei din Sodoma şi Gomora, care au poftit după trupul altuia. Sunt cazuri când unul e dibaci în muzică şi ajunge dirijor de cor într-o biserică. E un har să ai o aşa slujire. Dar el fiind firesc, gândul lui e la desfrâu. El urmăreşte şi încearcă pe care din coriste poate să o seducă. Pe motiv că pe una trebuie s-o înveţe solo, el eliberează corul şi rămâne numai cu ea, îi vorbeşte şi o înşeală. Uneori gândurile lui sunt demascate, alteori e descoperit după ce a săvârşit păcatul. Atunci e dat afară, dar pentru ani de zile a atras ocară asupra bisericii lui Hristos Domnul. Au fost şi cazuri inverse, când o solistă în mai multe rânduri a cerut dirijorului să rămână în urmă să o înveţe, şi prin privirea ei, prin vorbele ei l-a prăbuşit pe dirijor. Trebuie să fim cu mare grijă faţă de harul care ni s-a dat. Dirijori, păstraţi-vă vrednicia primită în har, altfel vă vor păstra lanţurile iadului pentru osânda veşnică! Ţineţi minte că nici chiar îngerii nu au fost cruţaţi (v.6).
Altul a ajuns preot sau păstor la o biserică. E o slujire de har, dar dacă nu e demn de cinstea aceasta, el ajunge să pună ochi pe unele femei mai uşuratice şi în loc să le ajute să cunoască mântuirea prin har, profită de poziţia sa, abuzează de har şi le momeşte la desfrâu, le cufundă în pierzare. Apostolul Petru a scris despre unii din vremea sa: „Fericirea lor este să trăiască în plăceri ziua în amiaza mare. Ca nişte întinaţi şi spurcaţi, se pun pe chefuit la mesele de dragoste, când ospătează împreună cu voi. Le scapără ochii de preacurvie şi nu se satură de păcătuit. Momesc sufletele nestatornice, au inima deprinsă la lăcomie. Sunt nişte blestemaţi” 2 Petru 2:13,14; Iuda 12,13). O femeie a căzut în păcatul desfrâului şi fiindcă o mustră cugetul, merge şi îşi mărturiseşte vina, iar el o mângâie cu cuvintele că Dumnezeu e bun şi o iartă, ca apoi să-i facă apropouri, să o seducă şi el, pe motiv că Dumnezeu iartă. Nu e aceasta o schimbare a harului în desfrânare? E vremea să ne îngrozim de un aşa păcat, căci dacă tu calci în picioare harul, cum mai poţi să fii mântuit? Îndeosebi cei ce au poziţii de har în biserica Domnului, e necesar să fie oameni ai rugăciunii, ca să se poată împotrivi diavolului care le oferă posibilităţi de a schimba harul în desfrânare. Aşa persoane devin pricină de scandalizare a altora. Domnul Isus a spus că pentru ei ar fi mai bine să-şi lege o piatră de moară de gât şi să se arunce în mare decât să devină pricină de poticnire a altora. Aşa cazuri sunt experienţe triste care prăbuşesc nu numai câteva persoane, ci biserici întregi. De aceea, am căutat să arăt acest pericol grav. Trăim într-o vreme de mare desfrâu, stricăciunea zilelor din urmă, dar fiecare credincios e bine să vegheze, să se roage, să postească, ca să aibă putere să se ferească de acest groaznic păcat.
3.Alt mare pericol este ABATEREA DE LA HARUL LUI DUMNEZEU. În Evrei 12:15, citim: „Luaţi seama bine ca nimeni să nu se abată de la harul lui Dumnezeu, pentru ca nu cumva să dea lăstari vreo rădăcină de amărăciune, să vă aducă tulburare si mult să fie întinaţi de ea.” Textul acesta priveşte pe cei mântuiţi, pe cei născuţi din nou. În sfera harului, foarfeca Vierului curăţă orice lăstari de amărăciune ce dau din firea pământească, aşa cum un altoi este curăţit de orice lăstari care dau din sălbatic. Noi purtăm cu noi firea pământească, cu toate poftele ei, dar ea e mortificată. Abaterea de la harul lui Dumnezeu o revitalizează şi dau lăstarii de amărăciune. Abaterea poate fi cu bună ştiinţă, ca şi în cazul lui Iuda pentru 30 de arginţi, ca a lui Dima sau poate fi din neveghere, adormire spirituală. Un frate şofer de camion mare, obosit într-o noapte, a aţipit la volan, se abătuse de pe autostradă şi era aproape să se prăbuşească în prăpastie. Vegherea trebuie din partea tuturor ca nimeni să nu se abată de la har. Fraţii din părţile Galatiei erau cât pe aici să se abată de la har datorită unei învăţături greşite. Căci şi acestea sunt „strecurate pe furişi” încât nici nu-ţi dai seama. Celor din Colose fratele Pavel le-a scris: „Nimeni să nu vă înşele prin vorbiri amăgitoare... Luaţi seama ca nimeni să nu vă fure cu filozofia şi cu o amăgire deşartă... Nimeni să nu vă răpească premiul alergării” Coloseni 2:4,8,18. Fiţi cu mare grijă la orice învăţătură, mai ales că în ţară au pătruns atâtea. Dacă nu se potriveşte cu Cuvântul, lepădaţi-o şi înştiinţaţi şi pe ceilalţi să se ferească. Rămâneţi în sfera harului. Iar dacă cineva s-a abătut, înapoi la har, la puterea sângelui Domnului Isus.
Fiţi atenţi la toate aceste pericole. Cuvântul sfânt le sesizează tocmai ca să ne ferim. Să trăim în Hristos Domnul şi El să trăiască în toată plinătatea în noi. El a plătit preţul răscumpărării noastre ca să fim pe veci ai Săi.


(continuare în numărul viitor)
Adunarea Creştină Betel Câmpulung, strada Matei Drăghiceanu, nr. 3.
Telefon 0745.021.424

The most visited gambling websites in The UK