Menu
TRAFIC

ADEVĂRUL CREŞTIN (continuare din numărul trecut)

  • Written by Evenimentul Muscelean
  • Hits: 1004

 

 

ISPRĂVNICIA HARULUI!

A doua chestiune, cui îi este încredinţată această isprăvnicie? Desigur mulţi se gândesc că doar un număr restrâns au parte de această binecuvântată slujbă. Unii gândesc că doar preoţii sau păstorii de biserici au parte de ea. Dar nu e aşa. Să vedem ce spune Biblia. Apostolul Petru e foarte clar în privinţa aceasta. El zice: „Ca nişte buni ispravnici ai harului felurit al lui Dumnezeu, fiecare din voi să slujească altora, după darul pe care l-a primit” 1 Petru 4:10. Epistola nu e scrisă păstorilor, ci credincioşilor care au fost mântuiţi şi născuţi din nou. Spre a vă convinge, citiţi primele patru versete din capitolul întâi. Conform spuselor sale, isprăvnicia harului este încredinţată fiecărui mântuit prin har. El precizează: „fiecare din voi să slujească altora, după darul pe care l-a primit”.

Slujba de ispravnic al harului e acordată de Dumnezeu celor fără merite, păcătoşilor mântuiţi. Ea nu e acordată îngerilor. Ei n-au gustat harul dumnezeiesc şi nici nu pot să-1 împărtăşească altora. Una din cântările noastre redă adevărul acesta: îngerii pot să-L mărească prin cântări pe Dumnezeu, dar ca despre har să cânte, ei nu pot, ci numai eu.

Îngerul venit la Corneliu nu i-a spus cum poate fi mântuit, ci numai l-a îndrumat să-1 cheme pe Petru. Apostolul Pavel spune că şi însăşi slujba aceasta e prin har. Deschide-ţi la Galateni 1:15, „Dar când Dumnezeu... m-a chemat prin harul Său...” Iar lui Timotei îi scrie: „Mulţumesc lui Hristos Isus, Domnul nostru, care m-a întărit, că m-a socotit vrednic de încredere şi m-a pus în slujba Sa, măcar că mai înainte eram un hulitor, un prigonitor şi un batjocoritor. Dar am căpătat îndurare, pentru că lucram din neştiinţă, în necredinţă. Şi harul Domnului s-a înmulţit peste măsură de mult" 1 Timotei 1:12-14.

Da, nici unul din noi, ca apostolul Pavel, n-am meritat o aşa slujbă, dar El ne-a dat-o prin har. O, de am preţui-o aşa cum se cuvine! Unui credincios i s-a cerut să devină ambasador al Angliei, dar el a spus că nu poate schimba slujba de ambasador al cerului cu cea de ambasador al pământului. Astăzi însă sunt mulţi care nu-i dau nici o importanţă. Unii nici măcar nu ştiu că ei sunt ispravnici. Ei nu cunosc importanţa mare a acestei slujbe, nici răspunderea ei. Aceştia nu valorifică bogăţiile Stăpânului, ci ca cel cu un talant, le îngroapă în nepăsarea lor. Nu, nici eu, nici tu nu am meritat slujba de ispravnic al harului! Noi am risipit în păcat bunurile primite. Dar când ne-am întors la Tatăl, El ne-a iertat şi ne-a încredinţat nemărginita bogăţie a harului Său! Ne-a făcut conlucrători cu El la lăţirea împărăţiei Sale, ambasadori, trimişi împuterniciţi ai Săi. Ce preţuire! Acum să căutăm şi noi să ne îndeplinim cu multă credincioşie această slujire.

Să iau a treia chestiune: pentru cine ne este încredinţată această isprăvnicie? Sau ce scop are Dumnezeu dându-ne această isprăvnicie? Apostolul Petru, în textul citat mai sus, spune: „Ca nişte buni ispravnici ai harului felurit al lui Dumnezeu, fiecare din voi să slujească altora”. Deci ni s-au încredinţat bogăţiile harului spre a le împărtăşi altora. Noi nu trebuie să fim egoişti, să ţinem harul numai pentru noi. Harul trebuie oferit celor păcătoşi. În jurul nostru sunt mii şi milioane de păcătoşi care au nevoie de acest har. Dumnezeu vrea să le dea iertarea păcatelor şi ne trimite pe noi să le vestim aceasta.

Uneori, noi suntem ispitiţi să-i considerăm pe unii prea păcătoşi, prea înrăiţi şi nu le ducem Darul harului. Ei înjură  urât, sunt beţivi cu totul robiţi de patimă, alţii sunt desfrânaţi, putrezi în stricăciune, şi îţi zici: „Aceştia niciodată nu se vor întoarce la Dumnezeu, niciodată nu vor primi harul”. Dar noi uităm că harul e tocmai pentru păcătoşi, şi chiar pentru cei mai mari păcătoşi. Tâlharul a fost mântuit pe cruce şi în ziua aceea, prin har, a intrat în rai. John Bunyan a fost şeful derbedeilor din ţinutul său, dar a ajuns mântuit prin har, a predicat despre har şi a scris cartea „Har îmbelşugat pentru mai marele păcătoşilor”. John Newton a fost negustor de sclavi, dar mult mai decăzut decât toţi sclavii. într-o zi a primit mântuirea prin har, viaţa i-a fost cu totul schimbată, a părăsit toate consacrându-se vestirii Evangheliei.

Pe cei ruinaţi de păcat, Duhul Sfânt îi convinge mai uşor de nevoia lor de mântuire. Unii sunt atei, mari necredincioşi, fată de aceştia la fel suntem ispitiţi să nu ne împlinim slujba de ispravnici ai harului. Presupunem că vor râde de noi, că va trebui să facem faţă unei grele dispute, de aceea mai bine tăcem. Dar datoria noastră e să le oferim bogăţiile harului, să le dăm mesajul Evangheliei, nu să angajăm discuţii interminabile.

(continuare în numărul viitor)

Adunarea Creştină Betel Câmpulung, strada Matei Drăghiceanu,

 nr. 3, Câmpulung Muscel. Telefon contact: 0745.021.424

The most visited gambling websites in The UK