Te informam ca site-ul nostru foloseste cookie-uri, iar prin navigarea pe site iti exprimi acordul asupra folosirii acestora. 

Menu
TRAFIC

ADEVĂRUL CREŞTIN (continuare din numărul trecut)

  • Written by Evenimentul Muscelean
  • Hits: 1297

 

ÎNVĂŢĂTURA HARULUI!

Ca să rămânem în sfera harului noi trebuie să rămânem în Hristos Domnul şi El să rămână în noi. El e dragostea desăvârşită. El a promis: „Dacă Mă iubeşte cineva, va păzi Cuvântul Meu, şi Tatăl îl va iubi. Noi vom veni la el şi vom locui împreună cu el” Ioan 14:23. Aici e arătată taina vieţii spirituale. Noi suntem Templu şi Dumnezeu e în noi. Celor din Efes, apostolul Pavel le scria: „Aşa încât Hristos să locuiască în inimile voastre prin credinţă” Efeseni 3:17. Aceasta e o realitate în starea de har. Observaţi, vă rog, cuvintele: „prin credinţă”. Nu prin tremurături, nu prin trântiri la pământ, nu prin şocuri, ci prin credinţă. Adică în fiecare moment să fii conştient, să crezi că Dumnezeu şi Hristos Domnul prin Duhul Sfânt locuiesc în tine. Noi suntem mântuiţi prin credinţă şi noi vieţuim prin credinţă, căci este scris: „Cel neprihănit va trăi prin credinţă” Romani 1:17.

La Templul de la Ierusalim Prezenţa lui Dumnezeu era în Sfânta Sfintelor, fără să fie văzută, fără să facă vreo gălăgie sau să se audă ceva, dar ei credeau şi ştiau că e acolo. Tot atât de adevărat e astăzi. Prezenţa lui Dumnezeu, prin Duhul Sfânt, în cel credincios. Răul e că prea puţin se face de cunoscut adevărul acesta. Unii chiar şi după ani de zile de viaţă de credinţă nu ştiu nimic despre acest adevăr real în viaţa lor. Alţii sunt conştienţi şi au bucuria aceasta a părtăşiei cu Tatăl şi cu Fiul Său Isus Hristos 1 Ioan 1:3. Oare tu care citeşti aceste rânduri eşti locuinţă, eşti Templu pentru Tatăl şi pentru Fiul Său? Eşti tu conştient? Crezi tu aceasta?

Această părtăşie în starea de har sfinţeşte şi desăvârşeşte pe cel credincios. Căci cum oare s-ar putea să trăieşti în murdărie şi păcat, conştient fiind de Prezenţa Lui în Tine? În 2 Corinteni 3:18 este scris: „Noi toţi privim cu faţa descoperită, ca într-o oglindă, slava Domnului şi suntem schimbaţi în acelaşi chip al Lui, din slavă în slavă prin Duhul Domnului”. Schimbarea aceasta întru desăvârşire, modelarea noastră după chipul Lui e progresivă, se face în timp. O slabă icoană a acestei schimbări e fierul pus în foc. Ţinut acolo, el îşi schimbă şi culoarea, se înmoaie, devine maleabil, şi primeşte în el văpaia focului. Fierul e în foc şi focul e în fier. Când e scos din foc, pierde nu numai culoarea focului, ci chiar şi căldura şi maleabilitatea. De aceea, pentru nimic în lume nu ieşiţi din sfera harului.

Această părtăşie mă face să mă consider mort faţă de trecut şi să ţin răstignită firea veche. Ea nu e moartă, ci doar răstignită, adică pusă în imposibilitate de acţiune, şi acum trăiesc, dar nu mai trăiesc eu, ci Hristos trăieşte în mine Galatei 2:20. Socotindu-mă mort faţă de tot ce e păcat, nu mai răspund la momelile lui, nu mai dau în stăpânirea păcatului mădularele mele, căci le-am dat Domnului şi El stăpâneşte în mine. Apostolul Pavel a scris: „Umblaţi cârmuiţi de Duhul şi nu împliniţi (sau „nu veţi împlini”) poftele trupului” Galateni 5:16. Deci problema e rezolvată când dai Duhului volanul vieţii, atunci în mod sigur nu vei trăi în voia firii pământeşti, nu se vor vedea la tine faptele firii pământeşti, ci roada Duhului Sfânt. Această roadă se produce numai în zona caldă care e în starea de har.

Credinciosul, în starea de har, nu e scutit de ispite şi încercări, căci ele sunt necesare dezvoltării spirituale. Domnul Isus a spus că e necesară vegherea şi rugăciunea pentru ca în vremea de ispită să nu cădem. La toate tentaţiile dinlăuntru şi din afară el trebuie să spună un „NU” hotărât. Nimic pentru păcat, ci totul pentru Dumnezeu. Desigur e luptă, dar numai aşa se câştigă biruinţa. Dacă nu ar fi lupta, nu ar fi nici biruinţe. Biruinţa e a Domnului şi totuşi El vrea ca pe noi să ne facă părtaşi biruinţelor Sale. Ce minunat Dumnezeu avem! E adevărat că noi, uneori, nu pricepem aceasta şi ne văicărim. Dumnezeu putea să-1 doboare pe Goliat printr-un trăsnet într-o clipită, dar a vrut să demonstreze că David, un copilandru, îl poate doborî cu praştia sa. Important e să ştim că Dumnezeu îngăduie ispitele numai proporţional cu puterile noastre. La 1 Corinteni l0:13 este scris: „Nu v-a ajuns nici o ispită care să nu fi fost potrivită cu puterea omenească. Şi Dumnezeu, care este credincios, nu va îngădui să fiţi ispitiţi peste puterile voastre, ci împreună cu ispita a pregătit şi mijlocul să ieşiţi din ea, ca s-o puteţi răbda”.

Chiar fiind în starea de har uneori vrăjmaşul dezlănţuie furtuna împotriva noastră. Dar şi în aşa situaţii să rămânem în starea de har, să ne refugiem în Domnul. El e scutul şi adăpostul nostru şi cu El suntem aşezaţi în locurile cereşti. Sadhu Sundar Sing istoriseşte că odată călătorind prin munţii Himalaia, s-a pornit deodată o furtună năprasnică cu tunete şi trăsnete de hăuiau văile şi se despicau stâncile. Pentru o clipă s-a îngrozit, dar luând seama mai bine a constatat că toate tunetele şi trăsnetele erau sub el, căci el era deasupra acelor straturi de nori ce erau bântuiţi de furtună. În cele mai grele clipe de încercare, Domnul Isus a zis ucenicilor: „Aveţi credinţă în Dumnezeu şi aveţi credinţă în Mine” Ioan 14:1. Sunt binecuvântate toate încercările, căci ele ne apropie mai mult de Domnul şi ne fac să gustăm din plin harul ocrotirilor şi a biruinţelor Sale. E minunat să rămânem în starea de har a Dumnezeului nostru! Totul e din har şi prin har, datorită meritelor mari ale Celui ce ne-a iubit. „Lui îi datorăm faptul că prin credinţă am intrat în această stare de har în care suntem si ne bucurăm...” Romani 5:2. (continuare în numărul viitor)

Adunarea Creştină Betel Câmpulung, 

strada Matei Drăghiceanu, nr. 3, 

Telefon contact: 0745.021.424

The most visited gambling websites in The UK