Menu
TRAFIC

ADEVĂRUL CREŞTIN

  • Written by Evenimentul Muscelean
  • Hits: 380

Dincolo de mormânt.

O mai fi ceva dincolo de moarte?

În faţa morţii care îi aşteaptă sau care le a răpit pe cineva din familie, toţi oamenii se întreabă: “O mai fi ceva dincolo, ori nu? Iar dacă n-o mai fi nimic, să ştim sigur că nu este”. Întrebări de felul acestora şi au pus oamenii de când este lumea lume şi vor pune mereu. Unii tăgăduiesc lumea de dincolo şi zic: “Nu este nimic dincolo. Ai murit, mort eşti şi gata, o mână de ţărână între patru scânduri şi s-a terminat. Aici e raiul, aici e iadul. Mănâncă şi bea, dacă poţi, iar dacă nu, rabdă. Dincolo nu mai este nimic…” Aceştia sunt oameni superficiali. Întrebările acestea cer o gândire serioasă, pe care ei n-o au. Cei mai aleşi oameni ai omenirii şi-au bătut capul cu astfel de întrebări; dar, lăsaţi numai la mintea lor, n-au ajuns nici să zică da, nici să zică ba. Când au fost sinceri, au spus: “Nu ştim”. Pentru a răspunde la astfel de întrebări, omul are nevoie de mai mult decât îi poate spune mintea lui. El poate să şi facă fel de fel de păreri, dar nu poate ajunge la siguranţa că există sau nu o viaţă dincolo. Pentru aceasta este nevoie de acest scump Cuvânt al lui Dumnezeu. Cine îl cercetează şi se încredinţează că el este într-adevăr Cuvântul lui Dumnezeu, pentru acela Cuvântul devine un învăţător, o autoritate de care ascultă. Pentru un astfel de om, tot ce spune acest Cuvânt este adevăr de nezguduit, adevăr în faţa căruia se pleacă. El zice: Mă întemeiez pe ceea ce spune Dumnezeu în Scriptură.

Bogatul nemilos şi săracul Lazăr? - o istorisire, nu o pildă. Istorisirea aceasta (Luca 16.19 31) este ca o piesă în două acte. Primul act este pe pământ, al doilea se petrece dincolo. Şi dincolo sunt lucruri nebănuite de noi, dar foarte clar înfăţişate. În unele biblii, istorisirea aceasta poartă titlul de “Pilda bogatului nemilos şi a săracului Lazăr”. Titlul este însă greşit, el este pus de oameni. Nu este o pildă. Şi chiar pildă dacă ar fi, Domnul Isus a luat pildele din viaţa reală, nu închipuită. Aceasta este o istorisire, este redarea unei convorbiri pe care Domnul Isus a ştiut o, între aceşti doi oameni care se găseau în Locuinţa Morţilor (Hades).

Există o viaţă după moarte. Ce ne spune această istorisire? Mai întâi, ne spune că există o viaţă după moarte, ba încă o viaţă reală şi veşnică. Ce este aici este trecător; ce este dincolo este veşnic. Unii tăgăduiesc pe de-a-ntregul viaţa de dincolo. Alţii spun: “Nu ştim şi nici nu vom şti vreodată”. Alţii spun: “Da, este, trebuie să fie, dar nu ştim noi ce este”. Cuvântul lui Dumnezeu spune însă clar: Nu s-a sfârşit totul odată cu moartea! Partea cea mai însemnată este dincolo.

Dincolo, sufletele nu dorm, sunt conştiente. Din cele citite în Luca 16 se vede că dincolo sufletele nu dorm. Unii care admit că există o viaţă dincolo zic că acolo sufletele dorm şi că vor dormi până vor fi înviate şi trupurile lor cu care se vor înfăţişa la judecată. Dar lucrul acesta nu este din Scriptură. Că de multe ori se spune în Scriptură despre cei credincioşi că au adormit, aceasta vrea să arate cât de uşoară va fi, prin puterea lui Dumnezeu, învierea lor, ca atunci când scoli pe cineva din somn, doar strigându-le numele. Dincolo, sufletele sunt conştiente şi îşi dau seama de toată viaţa lor de pe pământ. Scriptura întrebuinţează uneori despre credincioşi cuvântul “adormit”, în loc de “mort”. Domnul Isus Însuşi întrebuinţează acest cuvânt. “Lazăr doarme, Mă duc să-l scol”. Despre fiica lui Iair spune: “Fetiţa n-a murit, ci doarme”. Moartea la cei credincioşi este numită somn; ea este odihnă în ce priveşte trupul. Nici chiar pe pământ sufletul nu doarme când doarme trupul. Abia aştepţi să fii la Domnul Isus şi, ajuns acolo, să te culci, să dormi? Aşa încurcă lucrurile oamenii care nu se ţin în totul de Cuvântul lui Dumnezeu. De ce Domnul Isus numeşte moartea celor credincioşi adormire? Pentru că la El orice cuvânt era plin de putere. Era de ajuns ca El să cheme, şi mortul răspundea ca şi când ar fi fost viu. “Lazăre, vino afară!” L-a chemat, atâta tot; n-a pus mâna pe el, nu l-a atins. “Talita cumi”, “Fetiţo, scoală te îţi zic” (Marcu 5.41), cum îi zicea mama ei dimineaţa, când fetiţa ei mai întârzia la somn. Aşa de uşor? Da! Aşa lucrează Dumnezeu: a poruncit şi s-a făcut, cum vedem îndeosebi pe prima pagină a Bibliei. Avem de a face cu un Dumnezeu atotputernic. Este destul ca El să zică şi se face; nu există piedică în faţa atotputerniciei Lui. Toată Biblia mărturiseşte lucrul acesta şi la fel şi experienţa credincioşilor.

Dincolo, sufletele se revăd. Se mai vede aici că sufletele se revăd după moarte. Probabil că bogatul, când era pe pământ, se va fi gândit: “Aici e raiul, aici e iadul; să beau, să mănânc şi să petrec, căci dincolo nu mai este nimic”. Dar iată că se trezeşte dincolo în locul de chin şi îl vede acolo pe acela la care nu voia să se uite când era la uşa lui: îl vede pe Lazăr într un loc de fericire, iar el se află într-un loc de chin. S-au revăzut şi s-au recunoscut. Ba mai mult, îl cunoaşte şi pe Avraam, care va fi trăit cu mult timp înaintea lui. Deci sufletele se recunosc acolo. Lucrul acesta poate să cuprindă în sine multă mângâiere, dar şi multă amărăciune. Îi vom recunoaşte pe cei care au plecat înaintea noastră. Dar şi cei care au trăit în vrăjmăşie cu alţii îi vor recunoaşte acolo pe vrăjmaşii lor. Acolo puterile sufleteşti rămân şi sunt chiar mărite. (Continuare în numărul viitor)

Adunarea Creştină Betel Câmpulung, strada Matei Drăghiceanu, nr. 3, Câmpulung Muscel 

Telefon contact: 0745.021.424

The most visited gambling websites in The UK