Te informam ca site-ul nostru foloseste cookie-uri, iar prin navigarea pe site iti exprimi acordul asupra folosirii acestora. 

Menu
TRAFIC

Senatorul Gheorghe Marin, iniţiator, alături de alţi colegi, al Zilei Victoriei Revoluţiei de la 1848

  • Written by Evenimentul Muscelean
  • Hits: 933

I.D. Negulici, primul muscelean mason, şi paşoptiştii care au depus jurământul încastrat în zidul Mănăstirii „Negru Vodă”, sărbătoriţi pe 11 iunie

b_400_250_16777215_10_images_2271_marin-id-negulici.jpgSenatorul Gheorghe Marin se numără printre iniţiatorii unei propuneri legislative privind instituirea zilei de 11 iunie ca Ziua Victoriei Revoluţiei de la 1848 şi a Democraţiei Româneşti. 36 de senatori, toţi de la PSD, cu excepţia unui independent, printre care şi argeşeanul Şerban Valeca şi dâmboviţeanul Adrian Ţuţuianu, legat în perioada anilor de liceu de Câmpulung, sunt semnatarii iniţiativei înregistrate la Senat, pentru dezbatere, pe 20 martie 2018, care, pe 27 martie 2018, a fost trimisă pentru aviz la Consiliul Legislativ - cu termen până la 26 aprilie 2018 - şi, în aceeaşi zi, a fost expediată şi pentru punctul de vedere al Guvernului. 


Revoluţionarii paşoptişti din Muscel au jurat şi au sfinţit drapelele în curtea mănăstirii 

„Revoluţia Română de la 1848 a fost parte a revoluţiei europene din acelaşi an şi expresie a procesului de afirmare a naţiunii române şi a conştiinţei naţionale, fiind la baza constituirii statului român modern. Pe 7 iunie 1848, la Craiova, Gheorghe Magheru, Nicolae Bălcescu şi Costache Romanescu alcătuiau, în ilegalitate, primul Guvern provizoriu revoluţionar. Două zile mai târziu, pe 9 iunie 1848, la Islaz, în faţa unei mari adunări populare, era citită de către Ion Heliade Rădulescu „Proclamaţia de la Islaz”, programul mişcării revoluţionare din Ţara Românească, conceput ca act constituţional, inspirat din Declaraţia Drepturilor Omului şi Cetăţeanului din 1789. „Proclamaţia de la Islaz” este însuşi fundamentul democraţiei româneşti.
Pe 11 iunie 1848, la Bucureşti, sub presiunea maselor, domnitorul Gheorghe Bibescu semnează „Proclamaţia de la Islaz”, care va deveni noua Constituţie. În aceeaşi zi este editat primul ziar necenzurat din istoria naţiunii române, „Pruncul Român”, care apare pe 12 iunie 1848. Evenimentele care au continuat până pe 13 septembrie 1848, când armata otomană, dar în special cea rusă au înăbuşit Revoluţia, au pus bazele a ceea ce avea să devină statul modern român.

Anul revoluţionar 1848 are o deosebită însemnătate pentru istoria noastră naţională. Pe 14 iunie 1848 a fost adoptat de către Guvernul revoluţionar tricolorul, ca steag naţional (ziua de 26 iunie - pe stil nou - a fost proclamată Ziua Drapelului Naţional, dintr-o eroare de principiu istoric), iar ziua de 13 septembrie a fost proclamată Ziua Pompierilor din România, ca urmare a bătăliei din Dealul Spirii, dintre armata otomană şi Compania de Pompieri condusă de căpitanul Pavel Zăgănescu. Cu toate acestea, ziua de 11 iunie, de departe cel mai important moment din anul 1848, când „Proclamaţia de la Islaz” a fost semnată de domnitorul Gheorghe Bibescu, cel care a recunoscut astfel cererile poporului şi Guvernul revoluţionar, trece neobservat.”, îşi motivează iniţiatorii propunerea legislativă.
Câmpulungul are şi el legături cu Revoluţia de la 1848, cel puţin prin două mari evenimente. La Câmpulung a văzut lumina zilei şi a copilărit unul dintre participanţii la Revoluţia de la 1848: pictorul I.D. Negulici, considerat primul muscelean mason, remarcat în istoria şi cultura României nu numai ca un excelent portretist, dar şi ca un susţinător activ al acţiunii căreia i se pregăteşte o sărbătoare în calendarul evenimentelor de peste an. Numele său apare printre cele ale revoluţionarilor reuniţi, după mai bine de şase secole de la clădirea Mănăstirii „Negru Vodă”, în curtea locaşului de cult, pentru a depune jurământul pe Constituţie. Numele liderilor revoluţionari paşoptişti din Muscel au fost încastrate, împreună cu jurământul, pe peretele stâng al bolţii clopotniţei, pe sub care se intră în incinta aşezământului religios.
„Pentru cinstirea revoluţionarilor din Câmpulung: Ion D.Negulici, Constantin D.Aricescu, Constantin Brezoianu, Dumitru Jianu şi a funcţionarilor musceleni care, la 6 august 1848, au depus în această mănăstire jurământul pe Constituţie: „Jur că voi fi credincios naţiei române, apărând-o din toate puterile împotriva vreunui atac şi asupririi; Jur că nu voi lucra niciodată în contra intereselor naţiei şi că voi ţine şi apăra acele 21 de puncturi decretate de popor, conlucrând după putinţa şi jertfind viaţa mea chiar pentru dânsele şi pentru naţiune.”, este mesajul înscris pe o placă montată de paşoptiştii din Muscel, care, după rostirea acestor cuvinte, au sfinţit drapelele în acelaşi loc. Pe peretele opus, în urmă cu 24 de ani, alţi revoluţionari, cei din ’89, în frunte cu Bebe Ivanovici, cu permisiunea Patriarhului Teoctist, au montat pe un perete al clopotniţei o placă pentru cinstirea eroilor, iar sub ea, în zid, a fost îngropat un pergament cu numele a peste 3.000 de luptători. Epistola va fi scoasă din peretele mănăstirii la împlinirea a 25 ani de la îngroparea ei, adică la anul.


Muscelenii i-au dăruit lui Cuza o sabie comandată la Paris

Potrivit portalului Primăriei Câmpulung, care conţine o secţiune dedicată istoriei moderne a oraşului, „marile evenimente ale istoriei moderne s-au făcut simţite şi la Câmpulung, astfel că izbucnirea Revoluţiei de la 1821, condusă de Tudor Vladimirescu, şi măsurile luate de către acesta în favoarea maselor populare s-au bucurat şi de adeziunea câmpulungenilor. Arestat de către eterişti la Goleşti, Tudor Vladimirescu este dus la Târgovişte prin Câmpulung, unde, în noaptea de 22-23 mai 1821, este găzduit în casa boierului Constantin Chiliaşu, bunicul istoricului Constantin D. Aricescu. În acest timp, oraşul este ocupat de cei doi fraţi ai lui Alexandru Ipsilanti, Nicolae şi Iorgu, cu un detaşament de ostaşi.
Şi ideile Revoluţiei de la 1848 au pătruns în rândul câmpulungenilor. Aici au activat, în perioada de pregătire a Revoluţiei de la 1848, câteva figuri remarcabile ale culturii noastre: I.D. Negulici, C.D. Aricescu, Apostol Aricescu. La turnul-clopotniţă al Mănăstirii „Negru Vodă” se află o placă cu textul jurământului revoluţionarilor câmpulungeni de la 1848. Târgoveţii şi ţăranii, mobilizaţi de Apostol Aricescu, I. Paniu, Costache Brezoianu, C. Aricescu, A. Dacu, depuseseră jurământul pe noua Constituţie, declarându-se gata să sprijine prin toate mijloacele revoluţia.
În cadrul general al luptei pentru Unire, remarcabilă a fost şi activitatea câmpulungenilor. Chiar din 1857 exista în oraş un comitet al Unirii, compus din 26 membri, având ca preşedinte pe N. Brătianu şi ca secretar pe C.D. Aricescu. În semn de recunoştinţă pentru reformele înfăptuite de Alexandru Ioan Cuza, câmpulungenii şi muscelenii i-au dăruit o sabie pe care au comandat-o la Paris, de procurarea căreia s-a ocupat Iancu Alecsandri, fratele poetului Vasile Alecsandri.”

The most visited gambling websites in The UK