Menu
TRAFIC

Marin a explicat în plenul Senatului de ce nu stau în picioare propunerile de modificare a Legii societăţilor comerciale

  • Written by Evenimentul Muscelean
  • Hits: 418

b_400_250_16777215_10_images_2243_Clipboard04.jpgPrintre propunerile legislative analizate de Comisia Economică, Industrii şi Servicii a Senatului României, la nivelul căreia  parlamentarul muscelean Gheorghe Marin activează în calitate de vicepreşedinte, funcţie deţinută începând cu 1 septembrie 2017, s-a aflat şi cea privind modificarea Legii societăţilor nr.31/1990 (Legea 267/2017). Comisia în a cărei conducere se află Marin s-a pronunţat în sensul respingerii iniţiativei, argumentele fiind prezentate de acesta în plenul şedinţei Senatului din 31 octombrie 2017, pe a cărei ordine de zi a figurat dezbaterea acestui punct. Potrivit susţinerilor senatorului Gheorghe Marin, „propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii societăţilor comerciale nr.31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în vederea facilitării procedurilor, a condiţiilor de înregistrare a sediului social şi eliminării restricţiei pentru persoanele fizice şi juridice de a nu mai fi asociat unic decât într-o singură societate cu răspundere limitată. În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, întocmirea unui raport de respingere a iniţiativei. Consiliul Legislativ a avizat favorabil. Comisia juridică de numiri, disciplină, imunităţi şi validări a transmis un aviz negativ, punctul de vedere al Guvernului este negativ”. În consecinţă, prin vocea senatorului Marin, ca reprezentant al Comisiei Economice, Industrii şi Servicii, s-a propus plenului Senatului, pentru dezbatere şi adoptare, raportul de respingere a iniţiativei legislative. Propunerea legislativă a făcut parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Motivaţia demersului: „Legea face dificilă şi birocratică obţinerea sediului social şi interzice persoanelor fizice şi juridice să fie asociaţi unici în mai mult de o societate cu răspundere limitată”

Senatorul Marin a explicat ce a stat la baza hotărârii de respingere a propunerii legislative iniţiate de deputatul USR Claudiu Iulius Gavril Năsui, împreună cu un grup de parlamentari USR, PSD, ALDE şi PNL, în total, 34 de persoane. Iniţiatorii susţin că „în forma sa curentă, legea societăţilor impune mai multe obstacole în calea înfiinţării de noi societăţi. Astfel, iniţiativa privată, de care este mare nevoie în România, este descurajată încă din faşă. Legea poate fi îmbunătăţită - consideră aceştia - cu privire la condiţiile referitoare la acţionariat şi la condiţiile de înregistrare a sediului social. În prezent, legea face dificilă şi birocratică obţinerea sediului social şi interzice persoanelor fizice şi juridice să fie asociaţi unici în mai mult de o societate cu răspundere limitată. În momentul de faţă, această birocraţie poate fi ocolită prin diverse mijloace juridice, cum ar fi apelarea la servicii de găzduire de sediu social virtual sau participarea la acţionariat cu alte firme co-deţinute. Însă toate aceste tertipuri fac viaţa întreprinzătorilor români grea în mod inutil. În prezent, România se situează la coada clasamentelor internaţionale privind mediul de afaceri. Banca Mondială plasează România pe locul 97 din 190 de ţări, la categoria „uşurinţa cu care se înfiinţează o întreprindere”, ca durată medie de timp.” 

Ce doreau parlamentarii care au cerut modificarea Legii societăţilor comerciale? „Înlăturarea obstacolelor din calea înfiinţării de noi întreprinderi, prin uşurarea procedurilor şi condiţiilor de înregistrare a sediului social, şi eliminarea restricţiei persoanelor fizice şi juridice de a nu fi asociat unic decât într-o singură societate cu răspundere limitată.” Schimbările preconizate - continuă argumentaţia iniţiatorilor propunerii legislative - constau în creşterea numărului societăţilor şi iniţiativelor antreprenoriale fără efort suplimentar din partea statului.  

Aceştia solicitau abrogarea în totalitate a articolului 14 din Legea societăţilor comerciale, referitor la actul constitutiv al societăţii, care prevede următoarele: „(1) O persoană fizică sau o persoană juridică nu poate fi asociat unic decât într-o singură societate cu răspundere limitată. (2) O societate cu răspundere limitată nu poate avea ca asociat unic o altă societate cu răspundere limitată, alcătuită dintr-o singură persoană. (3) În caz de încălcare a prevederilor alin. (1) şi (2), statul, prin Ministerul Finanţelor Publice, precum şi orice persoană interesată poate cere dizolvarea pe cale judecătorească a unei societăţi astfel constituită. (4) Pe baza hotărârii de dizolvare, lichidarea se va face în condiţiile prevăzute de prezenta lege pentru societăţile cu răspundere limitată.”

Asta, pe de o parte. Pe de altă parte, grupul de iniţiatori propunea următorul cuprins al alineatului 3 al articolului 17: „La înmatricularea societăţii şi la schimbarea sediului social se va prezenta la sediul Oficiului Registrului Comerţului documentul care atestă dreptul de folosinţă asupra spaţiului cu destinaţie de sediu social înregistrat la organul fiscal din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală în a cărui circumscripţie se situează imobilul cu destinaţie de sediu social.” În prezent, textul din lege contestat sună astfel: „(3) La înmatricularea societăţii comerciale şi la schimbarea sediului social se va prezenta la sediul Oficiului Registrului Comerţului: a) documentul care atestă dreptul de folosinţă asupra spaţiului cu destinaţie de sediu social înregistrat la organul fiscal din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală în a cărui circumscripţie se situează imobilul cu destinaţie de sediu social; b) un certificat emis de organul fiscal prevăzut la lit. a), care certifică faptul că pentru imobilul cu destinaţie de sediu social nu a fost înregistrat un alt document ce atestă cedarea dreptului de folosinţă asupra aceluiaşi imobil, cu titlu oneros sau gratuit, ori existenţa altor contracte prin care s-a cedat dreptul de folosinţă asupra aceluiaşi imobil, după caz; c) în cazul în care din certificatul emis potrivit lit. b) rezultă că sunt deja înregistrate la organul fiscal alte documente care atestă cedarea dreptului de folosinţă asupra aceluiaşi imobil cu destinaţie de sediu social, o declaraţie pe propria răspundere în formă autentică privind respectarea condiţiilor referitoare la sediul social, prevăzute la alin. (4).”

Totodată, s-a mai solicitat prin iniţiativa - respinsă, într-un final - abrogarea alineatului 4 al articolului 17, care prevede că: „La acelaşi sediu vor putea funcţiona mai multe societăţi numai dacă imobilul, prin structura şi suprafaţa lui utilă, permite funcţionarea mai multor societăţi în încăperi diferite sau în spaţii distinct partajate. Numărul societăţilor comerciale care funcţionează într-un imobil nu poate depăşi numărul de încăperi sau spaţii distincte obţinute prin partajare.”

În schimb, aceştia au solicitat introducerea unui nou alineat al articolului 17, articol privitor la actul constitutiv al societăţii, şi anume: „(6) Avizul privind schimbarea destinaţiei imobilelor colective cu regim de locuinţă, prevăzut de Legea nr.230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari, nu este necesar atunci când administratorul sau, după caz, administratorii declară pe propria răspundere că la sediul social nu se desfăşoară activitate.”

 „Modificările pot crea premisele unei situaţii în care într-un imobil să funcţioneze un număr de societăţi mai mare decât cel al încăperilor”

Revenind la şedinţa Senatului, în care au fost tranşate aceste propuneri, senatorul Marin spunea că „atunci când s-a luat în discuţie în comisie acest proiect legislativ, s-au pus în vedere şi anumite aspecte pe care le poate produce trecerea acestui punct şi anume: modificările propuse la articolul 17 pot crea premisele unei situaţii în care într-un imobil să funcţioneze un număr de societăţi mai mare decât cel al încăperilor şi spaţiilor distincte disponibile, pentru că legea nu spune câte pot să fie. Pot să fie mai multe. Deci, pot să fie mai multe decât spaţiile existente. Acesta este clar un aspect. Iar în ceea ce priveşte Legea 230/2007, s-au avut în vedere drepturile conferite de legea proprietarilor care au calitatea de membri ai asociaţiei de proprietari, drepturi care garantează liniştita posesie şi folosinţă a bunurilor, ca atribute ale dreptului de proprietate, garantate de Constituţie. Dacă se scot şi se introduc modificările propuse, se ajunge la această situaţie în care nu mai pot fi garantate liniştita posesie şi folosinţă a bunurilor, deci, în ceea ce priveşte proprietatea, locuinţa. De aceea, voiam să spun că au fost elemente care au determinat comisia să dea un aviz de respingere şi vreau să vă spun că şi Guvernul are un punct de vedere scris, în care îşi motivează respingerea. Eu susţin - şi aşa a susţinut şi comisia - un aviz de respingere.”, a încheiat Gheorghe Marin.

Potrivit documentului Guvernului la care se referă parlamentarul câmpulungean, prin iniţiativa legislativă se urmăreşte eliminarea obligativităţii depunerii, la înmatricularea societăţii şi la schimbarea sediului social, a certificatului emis de organul fiscal, din care să rezulte dacă pentru imobilul respectiv există înregistrate şi alte documente prin care se atestă cedarea dreptului de folosinţă, cu titlu oneros sau gratuit. „Prin această măsură s-a urmărit instituirea unui control mai strict asupra modului de stabilire a sediului social/secundar, în vederea diminuării cazurilor în care societăţile nu pot fi identificate la sediul indicat.” Eliminarea condiţiei restrictive instituite prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.54/2010 privind unele măsuri pentru combaterea evaziunii fiscale, conform căreia: „Numărul societăţilor care funcţionează într-un imobil nu poate depăşi numărul de încăperi sau spaţii distincte obţinute prin partajare” generează situaţii care pot fi „exploatate de persoanele care au intenţia de a înfiinţa societăţi-fantomă şi de a le utiliza pentru a se sustrage de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale ce le revin potrivit legii.” „E.M.”

 

The most visited gambling websites in The UK