Menu
TRAFIC

Lereșteanca Rebeca Simion, un înger de fată, cu o voce de au

  • Written by Evenimentul Muscelean
  • Hits: 686

b_400_250_16777215_10_images_2154_Clipboard11.jpgReuşita profesională o datorează mamei şi bunicii sale 

Palmaresul Rebecăi Simion, pe durata a peste opt ani de activitate, în ciuda vârstei fragede, de doar 22 de ani, cuprinde, în afară de evenimentele private la care merge împreună cu Adi Udrea, Geo Udrea, Flavius Coman şi Răzvan Grancea, componenţii tarafului „Adi Udrea Band”, participări la concursuri, festivaluri şi emisiuni la posturi tv de folclor. Amintim câteva dintre apariţiile sale în faţa publicului, pe scena unor manifestări prestigioase, de răsunet naţional: spectacolul „Mugurii Folclorului Argeşean”, desfăşurat la Piteşti, în decembrie 2011, unde Rebeca Simion, acompaniată de Orchestra „Doina Argeşului”, dirijată de Virgil Iordache, a obţinut premiul I, „Rapsodia Românească”, tot premiul I, Festivalul Naţional de Muzică Lăutărească Veche „Zavaidoc”, ediţia 2014 - premiul II, concursurile „Tradiţii Argeşene” - premiul II, „Crizantema de Argint” - premiul special, „Speranţe Argeşene”, concurs de muzică uşoară. „Abordez şi muzica uşoară, dar mai aproape de sufletul meu este muzica populară.”, mărturiseşte aceasta.

Tânăra născută la Câmpulung, într-o familie iubitoare de folclor cu rădăcini lereştene, absolventă a Liceului de Arte „Dinu Lipatti” din Piteşti, Secţia Canto Popular, studiază în prezent la Universitatea din Piteşti, Secţia Teologie-Asistenţă Socială, dar şi la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti.

„În toate aceste reuşite am fost susţinută de bunica şi mama mea, care m-au sprijinit şi mi-au dat putere ori de câte ori am avut nevoie. Împreună cu Orchestra „Doina Argeşului”, am realizat imprimări care mi-au pus în valoare talentul şi aplecarea spre Artă şi Frumos, cu care sper că am ajuns în casele şi sufletele dumneavoastră. Voi onora cu drag fiecare eveniment la care voi fi contactată, oferindu-vă cele mai frumoase cântece. Cu ajutorul familiei şi al bunului Dumnezeu, sper să ajung pe cele mai înalte culmi ale folclorului şi sper să fiu îndrăgită de public, atât eu, cât şi cântecele mele.”, este dorinţa împărtăşită de Rebeca Simion celor care îi iubesc muzica.  

Din patriotism local, consătenii săi o numesc “O voce de aur a comunei Lereşti”. În piesele sale dragi muscelenilor şi românilor, în general, ascultătorii îşi regăsesc vieţile trăite cu bune şi cu rele, după cum i se confesează public. Artista din Muscel, a cărei carieră a început să se consolideze pe când era o adolescentă, se numeşte Rebeca Georgiana Simion şi, de câţiva ani, este solista formaţiei „Adi Udrea Band”, un nume care n-are nevoie de nicio prezentare în rândul iubitorilor de muzică de petrecere. De peste şase ani, tânăra face parte din Ansamblul „Doina Argeşului”. Pe lângă talentul de a răscoli sufletele celor care audiază melodiile sale despre mamă, tată ori bunică, Rebeca taie răsuflarea şi cu frumuseţea primită din belşug de la natură. Apariţiile sale în costumul popular, în tabloul casei părinteşti, lângă tufele de trandafiri, stârnesc valuri de aprecieri, traduse în mii de vizionări ale clipurilor sale tv, care rareori coboară sub 5.000 la o singură piesă. Graţie tehnologiei moderne, cei cărora le-am trezit interesul de a se familiariza cu interpretarea duioasă ori veselă, în funcţie de genul muzical abordat, au la dispoziţie numeroase înregistrări, realizate fie singură, fie alături de colegii de la „Adi Udrea Band”. Ne permitem o recomandare: „Dacă n-ai fi tu, Iisuse”, care beneficiază de un videoclip filmat de Adi Chiru în superbul cadru oferit de curtea şi interiorul Mănăstirii „Negru Vodă”.  

De mică, s-a aflat pe scenă în compania unor artişti consacraţi

Calităţile sale vocale sunt unanim apreciate, mai cu seamă că talentul îi este pus în valoare de acompaniamentul unei formaţii considerate nr.1 în branşă, Adi Udrea având reputaţia unui orchestrator adevărat. „Greu e-n viaţă să alegi”, „Dacă te-am iubit vreodată”, „Lasă lacrima să curgă”, „Răul înapoi se întoarce” (text: Adi Mihu, orchestraţie: Cristi Sandu), „Ai plecat” - varianta românească a piesei franţuzeşti „Tu t’en vas”, „Bunica mea, cât trăiesc”, „Dumneata, dragă bunică”, piese dedicate icoanei sufletului său, „Azi cânt, tată, pentru tine”, „Frumoasă e dragostea”, „Priceasna - Un prieten bun”, interpretată şi în cadrul unui spectacol de colinde la Mioveni, colindul „Clopoţei la uşă-n zări”, împreună cu Creola Stanciu, sunt câteva titluri din repertoriul Rebecăi Simion, în general, cântece care mişcă prin sensibilitatea versurilor în care ne regăsim fiecare dintre noi.

„Cu inima scrum în mine”, despre care artista mărturiseşte că este piesa sufletului său, a stârnit un val de emoţii în mediul virtual, unii dintre admiratori având curajul să-i dezvăluie că au crescut fără tată. „Of Doamne, acest cântec mă face să tremur din toate oasele, îmi cântaţi prin acest cântec viaţa mea. La doi ani, tatăl meu a plecat şi nu s-a mai întors niciodată, m-au crescut bunica, unchiul şi mama. A murit şi nu am apucat să îl cunosc. Vă mulţumesc din suflet, doamna Rebeca!” „Mi-ai inundat ochii de lacrimi, nu am tată de la vârsta de un an, nu îl cunosc!” Iar Rebeca are o vorbă de îmbărbătare pentru cei atinşi de fiorul cântecelor sale: „Îmi pare rău, sigur vă veghează de acolo de sus!”     

Adăugăm realizărilor profesionale de până acum producţiile www.argespopular.tv Studio, în cadrul cărora musceleanca a filmat împreună cu Cornel Udeanu, participările la mai multe emisiuni difuzate de Favorit TV, Etno TV, Agro TV, spectacolele la care este invitată să concerteze, cum a fost, în decembrie 2016, Ziua României la Severin, alături de „Doina Argeşului” şi Ansamblul „Dorul”, şi spectacolul „Cetina verde pe masă”, la Teatrul „Alexandru Davila”, în compania aceloraşi ansambluri, Zile ale Comunelor, dar aţi putut-o vedea şi pe scena Zilelor Municipiului Câmpulung.      

„Noi suntem ca un cântec, nu credeţi? Un cântec nu se poate cânta niciodată de la sfârşit spre început. Trebuie să-l cânţi totdeauna îndreptându-te spre sfârşit. Pe parcurs, în timp ce cânţi încă şi muzica te îmbată, îţi dai seama că sfârşitul se apropie, totuşi, oricât l-ai amâna. Încerci să lungeşti puţin notele, dar asta nu dă cântecul înapoi, nu reînvie ceea ce a murit din muzică între timp. Amâni doar sfârşitul. Te încăpăţânezi să nu recunoşti o evidenţă. Că orice cântec are un sfârşit. Oricât ar fi de frumoasă o melodie, vine o clipă când ea e acoperită de tăcere. Când tăcerea e mai puternică decât muzica...”, îşi deschide sufletul şi prin cuvântul scris frumoasa interpretă, mândria Muscelului, cu dorurile, tristeţile şi bucuriile sale.

The most visited gambling websites in The UK