Menu
TRAFIC

După Iliescu, Uzina ARO era handicapată

  • Written by Evenimentul Muscelean
  • Hits: 1091

b_400_250_16777215_10_images_2117aro.jpgCu o săptămână înainte de semnarea contractului de privatizare a Uzinei ARO, preşedintele ţării, Ion Iliescu, venea în Argeş. Se întâmpla pe 19 septembrie 2003. Şeful statului a trecut şi prin Muscel, dar a ocolit ARO, unde, cu trei ani înainte, aproape de momentul alegerilor prezidenţiale, se folosea de colectivul fabricii, pentru a-şi face campanie electorală. Prin turul preşedintelui României, de acum 13 ani, în judeţul Argeş, se încheia o săptămână cu emoţii pentru autorităţile judeţene şi locale, nevoite să pregătească obiectivele din programul primului om în stat şi traseul dintre ele până în cel mai mic detaliu. Impresionante forţe de ordine mobilizate de-a lungul periplului preşedintelui Iliescu, lucrări de reparaţii ale drumurilor, curăţenia în oraşe şi comune, nimic din toate acestea nu a lipsit pentru ca vizita la cel mai înalt nivel să decurgă fără incidente neplăcute, care să umbrească imaginea Argeşului. În programul preşedintelui Iliescu au fost incluse opriri la hidrocentrala de la Rucăr, şcoala de la Valea Mare Pravăţ, pentru câteva minute, în Piaţa Primăriei Câmpulung, Universitatea Piteşti, Şcoala nr.20 din Piteşti şi societatea Arpechim. 

„Nu mi-am propus să merg la ARO” 

Înainte de încheierea vizitei de lucru a preşedintelui României în judeţul nostru, a avut loc o întâlnire departe de ochii presei, într-un total anonimat, în biroul directorului de la Arpechim, între reprezentanţii societăţii ARO şi şeful statului, secondat de parlamentarii argeşeni. Cu puţin timp înainte de discuţiile dintre preşedinte şi directorul general Nicoale Matea, directorul comercial Iustin Preoteasa şi liderii de sindicate de la ARO, Ion Iliescu a precizat, în cadrul conferinţei de presă, că vinovate de situaţia uzinei muscelene se fac conducerile de după 1989.

„ARO este o uzină cu o anumită experienţă în construcţiile de maşini, dar care înfruntă o serie de dificultăţi şi greutăţi. Industria constructoare de maşini este mai rigidă, mai dură. Nu rezistă decât cei care ştiu să facă faţă. Din punct de vedere al criteriilor economice de piaţă, nu prea are competitivitatea necesară. De aceea, o soluţie posibilă ar fi o privatizare pe măsură. Din câte am fost informat, există nişte negocieri în curs cu un partener cu care s-a lucrat şi până acum, care a fost unul dintre beneficiarii maşinilor de teren ARO, care manifestă un anumit interes pe piaţa americană, braziliană mai ales, cu o anumită tehnologie din acest punct de vedere. Această negociere s-ar putea să fie o soluţie şi o salvare pentru ARO. În acelaşi timp, este păcat că, după 1989, conducerea de la ARO nu s-a străduit să răspundă provocărilor de piaţă. Nu s-a făcut niciun fel de efort pentru a alinia tehnologia de modernizare, pentru ca uzina să facă faţă cerinţelor pieţei. Am avut, din acest punct de vedere, câteva eşecuri. Sunt pieţe pe care ARO avea o adevărată tradiţie, s-au trimis mostre de maşini, care nu au răspuns calitativ. Să solicităm salarii mai mari este uşor, dar salariile acestea trebuie să răspundă şi unor rezultate de producţie. Nici măcar maşinile comandate pentru şcoli nu au fost capabili să le livreze la timp. Să nu aştepte de aici înainte ca Guvernul să scoată de undeva, dintr-un buzunar, bani şi să ţină în continuare nişte unităţi handicapate, care nu sunt capabile să răspundă unor cerinţe noi ale pieţii. Deci, trebuie să judecăm cu toţii lucrurile cu răspundere.”, a declarat preşedintele Ion Iliescu cu privire la situaţia SC ARO SA, în cadrul conferinţei de presă susţinute la sediul Arpechim Piteşti.     

În ceea ce priveşte faptul că şeful statului nu a avut inclusă în programul foarte strâns o oprire în municipiul nostru şi o vizită la SC ARO SA, răspunsul a fost sec: „Nu mi-am propus să merg la ARO, am avut trei obiective concrete despre care v-am spus.”

Premierul ar fi fost “nefericit” dacă se retrăgea ofertantul pentru ARO

Aflat într-o vizită privată în zona Argeşului, Adrian Năstase a făcut o singură precizare la situaţia SC ARO SA, în cazul căreia, aşa cum se zvonise, singura firmă interesată de privatizarea uzinei s-ar fi retras. Premierul a declarat că nu are date, „dacă-mi spuneţi lucrul acesta, mă faceţi extrem de nefericit şi-mi stricaţi ziua de astăzi. Eu ştiam, din contră, că lucrurile merg bine şi contractul este aproape de a fi semnat. O să mă interesez. Sper, însă, să nu aveţi dreptate.”, a încheiat Adrian Năstase subiectul. 

Directorul Matea l-a informat pe preşedinte despre situaţia uzinei

Directorul general Nicoale Matea, împreună cu directorul Iustin Preoteasa, se aflau, pe 22 septembrie 2003, la Ministerul Educaţiei, pentru a sta de vorbă cu conducerea acestui minister despre livrări şi bani. Contactat telefonic, directorul Matea ne-a declarat că, în privinţa procesului de privatizare, ştia că „se continuă tratativele, dar nu se ştie când se va încheia contractul”. Contractul avea să se semneze patru zile mai târziu. Cu privire la ceea ce a discutat cu preşedintele, el susţinea că nu a cerut nimic, „doar am informat şi am prezentat situaţia livrărilor şi am specificat faptul că nu ne ajung banii, în special, pentru furnizori, deoarece mai există şi datoriile şi nu se pot face şi una, şi cealaltă. Preşedintele a spus că, poate, se va privatiza, căci, după 1989, conducerile au stat şi au aşteptat, fără a se ocupa şi de tehnica lui ARO, de evoluţia tehnologică, iar acum culegem roadele”. 

Cross Lander, „firma care ne trebuie”

Sindicatul Liber ARO a fost reprezentat la discuţiile cu şeful statului de liderul Gheorghe Apostu. Întâlnirea a avut loc în urma solicitării sindicatului, care a „cerut primarului, ulterior prefectului, iar ajutorul primordial a fost primit de la prefect, el intervenind la consilierul personal al domnului preşedinte. Eu am cerut două lucruri şi i-am înmânat un memoriu la care am anexat toate adresele înaintate şi domnului prim ministru şi nu s-a rezolvat absolut nimic. Am dorit să ştie că la ARO s-a ajuns în acest impas din cauza conducerilor, iar cei vinovaţi trebuie să plătească. I-am cerut preşedintelui să verifice cauzele care au dus societatea aici. O altă problemă: i-am solicitat să verifice la APAPS veridicitatea celor care doresc să cumpere societatea, pentru a nu ne trezi peste câteva luni că societatea va fi lichidată sau că nu are bani, aşa cum vorbeşte toată lumea. Preşedintele ne-a spus că singura soluţie este privatizarea. Am vorbit cu domnul Samson acum câteva minute (n.r. discuţie purtată pe 22 septembrie 2003) şi mi-a spus că, miercuri (n.r. 24 septembrie 2003), continuă discuţiile dintre Cross Lander şi Autoritatea pentru Privatizare, spunând că este firma care ne trebuie.”  

The most visited gambling websites in The UK