Menu
TRAFIC

În 2002, speranţele muscelenilor se agăţau de Toyota. Japonezii au venit de două ori la ARO

  • Written by Evenimentul Muscelean
  • Hits: 1223

b_400_250_16777215_10_images_2114jap.jpg Cu paisprezece ani în urmă, pe 3 septembrie 2002, la ARO sosea o delegaţie parlamentară din Japonia, formată din 11 senatori niponi, condusă chiar de al doilea om în stat, Kiroyuki Kurata, şi însoţită de Ambasadorul Extraordinar şi Plenipotenţiar al Japoniei la Bucureşti, E.S. Hidekata Mitsuhashi. Se întâmpla cu exact un an înaintea privatizării fabricii de automobile. Cei simpli, muncitorimea de la ARO, vedeau în vizita japonezilor salvarea uzinei printr-o viitoare colaborare cu Ţara Soarelui Răsare sau chiar o investiţie necesară relansării imediate a societăţii câmpulungene. Politicienii vremii, PSD-ul, la acel moment, câştigător al alegerilor din decembrie 2000, scoteau destul de des la înaintare numele Toyota. În acelaşi context cu ARO, nu era de condamnat că speranţele personalului se agăţau de această şansă, servită cu încredere muscelenilor de oameni politici versaţi ca Văcăroiu şi Nicolescu. Unul deţinea funcţia de preşedinte al Senatului, celălalt era secretarul Senatului. Primul vorbea public despre o eventuală colaborare, într-un viitor apropiat, a constructorului de autoturisme de teren cu firme cu notoritate mondială în domeniu. Iar Toyota era una dintre acestea. O eventuală colaborare, în opinia sa exprimată public, aşa cum am precizat, putea consta în furnizarea de caroserii către partenerul de afaceri, iar japonezii să asigure motorizarea autoturismelor ARO. Însă acesta îi asigura pe musceleni că mai erau şi alte ţări interesate de un astfel de parteneriat. Mai precis, firme din Statele Unite ale Americii şi Rusia. Interesul japonezilor pentru România era prilejuit, în primul rând, de împlinirea, în 2002, a 100 de ani de la primul contact diplomatic dintre România şi Japonia. Aşa că nu putem decât să presupunem, acum că ARO este istorie, că vizita la Câmpulung a avut un caracter formal, o pură curtoazie făcută autorităţilor române, nicidecum n-a vizat salvarea fabricii, care urma o traiectorie clară. 

Cu un an înainte, liderii Senatului s-au dus, pentru discuţii, în Japonia, la Toyota, şi în Coreea de Sud, la Kia 

Între 12-25 noiembrie 2001, Nicolae Văcăroiu, împreună cu Constantin Nicolescu, a vizitat Japonia şi Coreea de Sud, iar preşedintele ţării, Ion Iliescu, a fost în cursul anului 2002, în perioada 12-15 februarie, într-o vizită oficială în statul nipon. Referitor la prima deplasare, cea efectuată la mai puţin de un an de la instalarea PSD-ului la putere, cei doi parlamentari de Argeş au urmărit, printre altele, potrivit declaraţiilor de la acea vreme, avansarea unor discuţii privind posibilitatea ca ARO să devină partener al unei puternice firme constructoare de automobile din zona Estică a Asiei. Cei doi au avut întâlniri la nivel înalt, inclusiv cu premierul Japoniei, dar şi cu oameni de afaceri niponi şi sud coreeni.

Senatorul Nicolescu a discutat cu preşedintele executiv de la Toyota, acesta arătându-se interesat nu neapărat de cumpărarea Uzinei ARO, ci de o colaborare constând în producţia de componente auto Toyota în România. În aceste condiţii, secretarul Senatului României a încercat să-l convingă pe „boss”-ul de la Toyota de avantajele preluării lui ARO: se puteau fabrica automobile de teren într-o gamă pe care Toyota nu o acoperea, o gamă medie, nu de lux; cumpărând ARO, se cumpăra, practic, o piaţă de desfacere. Constantin Nicolescu i-a precizat directorului executiv de la Toyota că modernizarea automobilelor ARO cu componente Toyota putea duce la recucerirea de către uzina musceleană a pieţelor tradiţionale, în special, a celor din America Latină şi Asia, cu avantaje pentru ambele firme.

Discuţia, susţineau cei doi, în toamna anului 2001, s-a încheiat cu un rezultat favorabil lui ARO: o delegaţie a concernului Toyota era aşteptată să viziteze anul următor uzina musceleană, pentru a vedea care sunt posibilităţile şi avantajele preluării lui ARO. Potrivit declaraţiilor preşedintelui Autorităţii pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului, ministrul Ovidiu Muşetescu, în anul 2002 trebuiau privatizate toate societăţile comerciale cuprinse în programul PSAL I, deci această soartă o avea şi ARO.

În Coreea de Sud, la Kia, s-a discutat aceeaşi problemă, obţinându-se, de asemenea, promisiunea că ARO va primi, în 2002, vizita unei delegaţii de la această firmă, tot pentru a studia posibilitatea eventualei preluări a uzinei din Muscel.

Maşinile ARO, admirate de preşedintele Dietei Japoneze

Japonezii s-au ţinut de cuvânt. Au promis că vin la Câmpulung şi au venit, la zece luni distanţă de primirea la ei acasă a lui Văcăroiu şi Nicolescu. Însă o delegaţie politică, nu de la Toyota. Pe 3 septembrie 2002, Câmpulungul era gazda importantei delegaţii de înalte oficialităţi japoneze, sosită în România la invitaţia foştilor musafiri, liderii Senatului României. După ce au vizitat obiective importante ale judeţului Argeş, din Piteşti şi Ştefăneşti, în jurul orei 16.30, delegaţia niponă condusă de preşedintele Camerei Consilierilor, Kiroyuki Kurata, cu soţia, Takeko Kurata, însoţit de ambasadorul Japoniei la Bucureşti, E.S. Hidekata Mitsuhashi, cu soţia, Yoko Mitsuhashi, ambasadorul României în Japonia, Ion Pascu, senatorul Constantin Nicolescu, deputatul Gheorghe Marin şi subprefectul Mircea Drăghici, a poposit pe meleaguri muscelene. 

Oaspeţii au fost întâmpinaţi de către primarul George Bălan, viceprimarul Gheorghe Sârbu şi artişti ai Casei de Cultură „Tudor Muşatescu”. Gazdelor li s-au alăturat consilierii locali Liviu Ţâroiu, Ion Ciortan, Cornel Oancea şi Marinică Fologea. În delegaţia parlamentară a Camerei Consilierilor au mai fost Yutaka Takeyama (Partidul Liberal Democrat), Masayuki Naoshima (Partidul Democrat), Kunuhiro Tsuzuki (Partidul Noul Komeito), Yoshinori Yoshioka (Partidul Comunist Japonez), Masuo Matsuoka (independent), Takahiro Abe, şeful protocolului, Takahisa Yamashita, secretar şef, Hiroshi Yuasa, secretar al preşedintelui Kurata, Chiaki Suzuki, Hironori Matsuoka, ofiţer de pază, Ryohei Tobibayshi, ataşat al Ambasadei Japoniei la Bucureşti, Masanobu Yoshii, secretar I al Ambasadei Japoniei la Bucureşti şi traducător de limbă română. 

După delegaţia politică japoneză era aşteptată una economică

După ce, în prima zi a săptămânii, a fost primit de premierul Adrian Năstase, Kiroyuri Kurata, preşedintele Camerei Consilierilor, s-a arătat foarte încântat de frumuseţea Argeşului. În după amiaza zilei următoare, marţi, 2 septembrie 2002, în cadrul unei întâlniri cu prefectul Constantin Tămagă, a aflat informaţii despre industria şi agricultura localităţilor argeşene, găsindu-le foarte echilibrate. Preşedintele Dietei japoneze a punctat împlinirea a 100 de ani de când datează relaţiile româno-japoneze. „Aţi menţionat istoria îndelungată a Câmpulungului, cultura bogată, dar trebuie să dezvoltăm relaţii de parteneriat între România şi Japonia”. 

Primarul Bălan a oferit daruri oficialilor japonezi şi flori pentru doamnele Takeko Kurata şi Yoko Mitsuhashi. În câteva cuvinte, subprefectul Mircea Drăghici a creionat acest eveniment: „Oficialii japonezi au întors, de fapt, vizita în Japonia, după ce o delegaţie din România a fost primită acolo. Au fost întâmpinaţi la Prefectura Argeş, unde le-a fost înfăţişat judeţul pe ansamblu, ca dezvoltare economică şi socială, ca relief, potenţial uman şi geografic, după care au fost vizitate staţiunile de cercetări Ştefăneşti, staţiunea viticolă şi cea pomicolă de la Mărăcineni. O parte din delegaţie, în special soţiile ambasadorului şi senatorului au fost la ARPO Curtea de Argeş, unde au admirat porţelanul argeşean. Vizita la ARO este, la acest moment, o deschidere de discuţii per ansamblu, pentru că ceva cert nu se poate stabili acum legat de viitorul ARO. Se cunoaşte intenţia colaborării cu Toyota sau, de ce nu, cu Nissan, care colaborează în acest moment cu Renault. Urmează, mai mult ca sigur, să vină o delegaţie în plan economic, deci, o altă delegaţie, care poate să pecetluiască ceva la faţa locului.” 

Demonstraţie de măiestrie a maşinilor ARO pe platoul de la Mateiaş 

Pe platoul de la Mausoleul Mateiaş, parlamentarii japonezi au fost întâmpinaţi de prefectul Constantin Tămagă, preşedintele Consiliului Judeţean, Ion Mihăilescu, directorul general al societăţii ARO, Aurel Dordea, directorul import-export Iustin Proteasa, directorul tehnic Sergiu Marcu, directorul economic Nicolae Enoiu, directorul general CESAR, Iosif Rusu, Vasile Râpea, preşedintele Consiliului de Administraţie al S.C. ARO SA. După ce au fost admirate cele mai noi modele ARO, a urmat o demonstraţie de măiestrie a autoturismelor de teren în sălbăticia peisajului montan, la finalul căreia preşedintele Dietei japoneze a declarat ziariştilor prezenţi: „Maşinile merg foarte bine. Vizita mea răspunde invitaţiei Senatului României, iar, în câteva zile, va urma vizita unei delegaţii economice conduse de vicepreşedintele Configuraţiei economice a Japoniei. Părerea mea este că trebuie discutate mai deschis între oamenii de afaceri căile pentru promovarea investiţiilor japoneze în ţara dumneavoastră. România se îndreaptă treptat spre economia de piaţă, iar Japonia a acordat până acum asistenţă de 460 milioane USD.” Întrebat dacă românii ar trebui să depună eforturi mai mari pentru o dezvoltare pe măsură, Kiroyuki Kurata a răspuns: „În general, ziariştii aşteaptă cuvinte mai severe, dar caracterul românilor e cald şi peste tot am fost primit bine. Am înţeles că se fac eforturi mari pentru reformă.”

Despre această vizită, senatorul Constantin Nicolescu declara la acel moment: „Ei au realizat mai multe colaborări cu noi, în plan financiar, mai ales. Totodată, Japonia a fost prima ţară care a sprijinit după 1992 şi în anii mai delicaţi pentru noi, cu sume care au fost depuse în Banca Naţională, pentru stabilitate economică. Investiţiile au fost estimate la aproape 500 milioane, în zona producţiei mai ales. Ne-au acordat ajutor şi pentru restaurarea de monumente istorice şi, bineînţeles, ne dau în continuare agenţiile de dezvoltare, care finanţează, pe plan internaţional, cu 10 miliarde USD, ţările în curs de dezvoltare. Sper ca şi România să aibă acces sau măcar o bucăţică din acest credit.”

Preşedintele Consiliului Judeţean, Ion Mihăilescu, a ţinut să sublinieze faptul că „suntem într-o vizită de documentare, de informare asupra ceea ce se întâmplă în judeţul Argeş. Vizita e foarte importantă, pentru că e condusă de omul numărul 2 în Japonia şi noi, argeşenii, suntem foarte mândri că în programul lor a fost cuprins şi Argeşul, în special, această minunată zonă a Muscelului. Este o continuare a delegaţiilor oamenilor de afaceri din Japonia, care au fost la dumneavoastră, în mai, şi au luat un prim contact cu uzina constructoare de autoturisme de teren. Cred că începem să facem o apropiere mai mult a tehnicii de vârf a Japoniei în automobilism decât cea de până acum.”

Potrivit celor declarate de deputatul Gheorghe Marin, „avem interes să dezvoltăm o colaborare cu o firmă japoneză, nu numai cu Toyota, având în vedere puterea şi tradiţia în construcţia de automobile a companiilor japoneze şi, atunci, nu scăpăm nicio ocazie de a atrage atenţia asupra întreprinderii noastre. Ştim că fără sprijin din afară, un investitor, nu putem să dezvoltăm produse pe mai departe, capitalul financiar al societăţii fiind foarte limitat.”

Iar directorul Aurel Dordea a afirmat că „această vizită nu putea să reprezinte decât un semnal că va creşte colaborarea noastră cu firmele japoneze, cu Toyota. Am început acum cinci ani colaborarea prin achiziţia de componente, iar, în prezent, suntem mândri că Toyota ne-a dat voie să montăm componentele sale pe automobilele ARO, că a apreciat modul în care se comportă ARO cu aceste motoare. În scrisoarea pe care am primit-o de la această firmă, ni se permite colaborarea cu orice componentă din gama de fabricaţie Toyota. Sperăm ca, la următoarea delegaţie economică a Japoniei, să avem mai multe detalii în vederea creşterii acestei colaborări.”   

The most visited gambling websites in The UK