Te informam ca site-ul nostru foloseste cookie-uri, iar prin navigarea pe site iti exprimi acordul asupra folosirii acestora. 

Menu
TRAFIC

Fabricanţii de jucării, deveniţi istorie, la fel ca producătorii modelelor auto originale

  • Written by Magda BĂNCESCU
  • Hits: 3658

b_400_250_16777215_10_images_2105aro.jpgÎnainte de un raid în împrejurimile municipiului, programat duminică dimineaţa, în cea de-a doua zi a „Câmpulungului în amintiri”, la Muzeul Automobilului Românesc a fost inaugurată expoziţia de jucării întruchipând machetele auto ale copilăriei noastre, consumate înainte de 1989. O explozie de culoare şi nostalgie, adunată într-o vitrină, care l-ar fi lăsat fără grai pe copilul de acum 30-40 de ani, chiar mai bine, a produs aceeaşi stare de amuţire privitorului de astăzi, teleportat într-o lume a candorii, de care prezentul ne-a îndepărtat atât de mult. Exponatele reprezentând vehiculele „Epocii de Aur” fac parte dintr-o colecţie inedită, cu tematică auto, parte a Muzeului Jucăriilor din România, realizată prin grija lui Cristian şi Mihai Dumitru. Cristi Dumitru, iniţiator al unui proiect cu priză deosebită la public, s-a aflat la Câmpulung, „încărcat de jucării”, de istorioare, de fotografii extraordinare, chiar şi de cărţi de colorat, una dintre ele având ca subiect călătoria „Cu ARO în Africa”, desenată de Laurenţiu Constantinescu şi tipărită în 1983.         

Cine au fost câştigătorii concursului de eleganţă

Ediţiei a zecea a „Câmpulungului în amintiri” i-a fost adăugat un concurs de eleganţă, în cadrul căruia participanţii la eveniment au desemnat cea mai frumoasă maşină prezentă la „Raidul” cu M-uri şi ARO-uri, derulat pe durata a două zile. Pentru a fi eliminată orice urmă de subiectivism, maşinile lui Emil Hagi, organizatorul întrecerii, n-au concurat. În urma contabilizării voturilor acordate de cei care împărtăşesc pasiunea pentru automobilul fabricat la Câmpulung şi pentru autoturismele româneşti, în general, a rezultat câştigătorul. Acesta este un bucureştean care „a făcut valuri” în rândul oaspeţilor lui Emil Hagi: Lucian Măţăoanu, deţinătorul unui ARO 240, an de fabricaţie 1981.  

Premierea posesorilor celor mai spectaculoase vehicule istorice a fost realizată în cadrul cinei festive desfăşurate în sala de evenimente a Muzeului Automobilului Românesc. Cum cel desemnat învingător la întrecerea pe criterii estetice a plecat înainte de încheierea primei zile a „Câmpulungului în amintiri”, cu întâlnirea amicală de la Muzeu, a rămas ca diploma şi placheta să-i fie înmânate ulterior. Locul II a revenit câmpulungenilor de la SC Pentarom SRL, care au pilotat un ARO 244, an de fabricaţie 2002. Iar pe locul III s-au situat Octavian Giurgiu, prezent la Câmpulung cu un TV 51F, an de fabricaţie 1972, şi Cornel Bojan, care a etalat un frumos ARO 10, fabricaţie 1980. Tot la egalitate s-au aflat cei răsplătiţi cu menţiune: Viorel Burcea, cu o Dacia 1310, fabricaţie 1981 (Dacia de Miliţie), şi Ioan Sânmărtinean, cu un ARO 244 cu motorizare Peugeot, fabricaţie 1996.

Îi amintim în continuare pe restul concurenţilor: Ion Nenu (M 461, fabricaţie 1974), Mihai Toma (M 461, fabricaţie 1962), Ovidiu Măgureanu (ARO 243, fabricaţie 1978), Sorin Muntz (M 461), Mihai Sârbu (UAZ 469, fabricaţie 1974), Aurelian Gabriel Nanu (M 461C, fabricaţie 1969), Laurenţiu Brănescu (ARO 320, fabricaţie 1993), Teodor Chiţu (M 461, fabricaţie 1974), Virgiliu Neacşu (ARO Dragon, fabricaţie 2001), Ness Mihălchioiu (M 461, fabricaţie 1969), Gabriel Popescu (M 461, fabricaţie 1962), Andrei Bojanopol (M 461, fabricaţie 1969), Răzvan Ionuţ Butoi (ARO 244 TD Peugeot, fabricaţie 1996), George Mihai (ARO 241, fabricaţie 1979), Ioan Maricuţu (M 461 C, fabricaţie 1972).

b_400_250_16777215_10_images_2105aroo.jpgIniţiatorul Muzeului Jucăriilor, prezent la Câmpulung, cu o mică parte a unei colecţii de peste 13.000 de exponate 

După premierea desfăşurată sâmbătă seara, la finalul unei zile în care musafirii lui Emil Hagi au beneficiat de un program axat pe etalarea vehiculelor întreţinute impecabil, pe traseul Poarta 3 a fostei Uzine ARO - Mateiaş - Centrul de copii din Schei - Piaţa Primăriei, unde s-a ţinut simpozionul dedicat celor 55 de ani trecuţi de la naşterea lui M 461 -  Muzeul Automobilului Românesc de la Apa Sărată, a doua zi, a fost vernisată expoziţia despre care relatam la începutul articolului. Duminică dimineaţa, după un mic dejun ca la stână, cu tuciuri aburind pe pirostrii în curtea Muzeului, oaspeţii şi-au clătit ochii cu o parte a colecţiei de jucării adunate de prietenii şi partenerii  lui Emil Hagi. Cu aceeaşi ocazie, a fost vernisată o expoziţie de fotografii inedite, realizate tot de cei implicaţi în Muzeul Jucăriilor, de-a lungul anilor, în timpul raidurilor la care au participat maşinile ARO istorice ale Retromobil. „Raiduri care au avut loc în Munţii Buzăului şi nu numai. Pentru mine a fost o surpriză să văd imagini cu o maşină ARO în Thassos. Mi s-a părut absolut fabulos că mai există colegi care se aventurează la asemenea distanţe şi îi felicităm.”, a afirmat Emil Hagi, în completarea căruia Ovidiu Măgureanu a precizat că, în 2016, Retromobil va fi prezent în insula greacă cu un ARO 10. „Pentru noi, acest lucru constituie o provocare şi va trebui să găsim locuri cât mai exotice şi mai pitoreşti către care să ne îndreptăm. Poate este o manieră de a face mai cunoscută maşina noastră. Ocaziile sunt destul de rare şi de aceea sunt cu atât mai importante.”, a adăugat Emil Hagi.      

Prezentarea istoricului colecţiei de jucării a fost asigurată de inginerul Cristian Dumitru, care a explicat ce reprezintă exponatele aduse la Câmpulung. După mulţumirile cuvenite gazdei, care i-a făcut pe oaspeţi să se simtă foarte bine pe durata experienţei relaxante trăite în oraşul lui ARO, Cristi Dumitru s-a referit strict la demersul său, Muzeul Jucăriilor. „Şi noi, la fel ca domnul Hagi, ne chinuim cu o faptă de pionierat. Încercăm să înfiinţăm un muzeu al jucăriilor. Eu adun, din anii ’70-’80, jucării româneşti, jucării care s-au găsit în spaţiul românesc, cu care, acum zece ani, am început să facem expoziţii prin ţară. Între timp, am înfiinţat şi o asociaţie, Asociaţia „Muzeul Jucăriilor”, ca să putem realiza contacte cu marile muzee din ţară. Am avut în jur de 30 de expoziţii în ţară, nu numai cu maşinuţe şi tramvaie, avem şi păpuşi. Deţinem în jur de 13.000, chiar mai multe, dintre care am selectat 2.000-3.000, cu care participăm în mod frecvent la evenimente. În acest an, de 1 iunie, ne-am depăşit toate recordurile. Am avut patru expoziţii de jucării în acelaşi timp: una la Muzeul din Galaţi, alta la Muzeul din Bacău şi două în centre comerciale din Bucureşti. Pentru domnul Hagi şi pentru Muzeul Automobilului am făcut o selecţie de jucării româneşti inspirate de automobile sau vehicule de transport româneşti. Cu toate că astăzi o să vi se pară destul de primitive, ele au fost foarte bine primite şi foarte căutate la timpul lor. Toţi copiii se jucau cu celebrele TV-uri din tablă, realizate la tehnologia anilor ’60-’70. Aveau muchii tăioase, aveau piese mici, care puteau fi înghiţite. Forţat-neforţat, au trebuit să devină piese de muzeu, deoarece, conform legislaţiei actuale, cam toate aceste jucării sunt interzise. Am reuşit să salvăm o parte. O jucărie nu este făcută ca să fie păstrată într-o colecţie, ci este făcută ca să fie folosită de copii. S-au păstrat destul de puţine jucării româneşti, pentru că obiceiul românului era ca, atunci când copilul creştea, să le dea fratelui mai mic, unui nepot, etc. În România, jucăriile au servit mai multe generaţii. Chiar am recuperat o jucărie din anii ’30, din lada unui copil, în anii ’90. Era păstrată în familie de ani buni şi, culmea, rezistase.”, şi-a explicat iniţiativa Cristian Dumitru. 

Aventuri cu ARO în Thassos

Cât despre colecţia auto, ea conţine machete de ARO şi Dacia, jucării confecţionate la fabrici de mult apuse, la Fabrica de Mase Plastice MAP Oradea, la Metaloglobus, Ambalaj Metalic Timişoara, Lugoj. „Se repetă şi la nivelul jucăriilor ceea ce s-a întâmplat cu fabricile autohtone. Ne afectează foarte mult, pentru că, de cinci-şase ani, noi încercăm să realizăm şi Catalogul Jucăriilor Româneşti.”, a continuat acesta, inspirat de modelul german - exemplul dat de el - unde, dintr-un astfel de catalog, cel interesat află amănuntele dorite despre respectiva jucărie. Iniţiatorii proiectului sunt, momentan, în faza în care scriu poveştile exponatelor, operaţiune anevoioasă, în condiţiile în care fabricile producătoare nu mai există, arhivele, nici atât, iar matriţele sunt la fier vechi. „Este ca şi cum n-ar fi existat. Dacă te duci să cauţi o fabrică de jucării, găseşti un mall, un complex de blocuri, nimeni nu mai ştie nimic despre ce a fost odată.”, mai spunea Cristian Dumitru, încrezător că vizitatorii expoziţiei deschise duminică, 24 iulie 2016, la Apa Sărată, vor recunoaşte modelele originale, care au inspirat fiecare machetă în parte, fie că sunt automobile de şosea, precum Dacia, de teren, ca ARO, autobuzele, camioanele şi tramvaiele de altădată, majoritatea constructorilor sfârşind în perioada post-decembristă, asemenea producătorilor de jucării, care le-au „copiat”. 

„Sper să vă aducă aminte puţin şi de copilărie şi să vă placă şi ceea ce veţi găsi în sala alăturată, o expoziţie de imagini din expediţiile la care am fost invitaţi cu vehiculele istorice. Am căutat să surprindem strădania colegilor de a merge prin noroaie, prin munţi ş.a.m.d.” Cât despre voiajul cu ARO în Thassos, Cristian Dumitru spunea că planurile sunt de a investi într-un ARO diesel, pentru a merge mult mai departe decât în precedenta călătorie. „Deşi a fost o aventură excursia în Thassos, am ajuns la concluzia că era mai ieftin cu avionul, după ce am cheltuit 1.000 de euro pe benzină. Dar a meritat, pentru că ne-am putut sui pe munte, am fost în carieră, pe plajă, iar maşina chiar s-a comportat excelent.”, a încheiat Cristi Dumitru, nu înainte de a le mulţumi participanţilor la vernisajul celor două expoziţii şi de a-şi exprima dorinţa de revedere la următoarea ediţie a „Câmpulungului în amintiri”. 

Prin astfel de manifestări comune, se naşte de la sine o colaborare între colecţionari şi pasionaţii de automobilism, indiferent de forma de manifestare. Călătoria în trecutul Câmpulungului şi al minunăţiilor sale, prezente, din păcate, doar în vitrine, în fotografii şi în amintirile celor „bolnavi” de ARO, a avut o prelungire reală, în teren, pe traseul cuprins între Mioarele şi Jugur. Astfel s-a încheiat cel de-al zecelea „Raid” cu I.M.S., ARO şi tovarăşele de generaţie, unele şi de suferinţă. De suferinţa intrării lor forţate în istorie, fiind evocate, din nefericire, aşa cum se întâmplă în cadrul Muzeului de la Apa Sărată, la timpul trecut. 

The most visited gambling websites in The UK