Te informam ca site-ul nostru foloseste cookie-uri, iar prin navigarea pe site iti exprimi acordul asupra folosirii acestora. 

Menu
TRAFIC

Leca putea să facă “Ocolul Pământului în 80 de zile” în 73 de zile. Dar l-a făcut în 780

  • Written by Evenimentul Muscelean
  • Hits: 2890

b_400_250_16777215_10_images_2100leca.jpgÎn contextul noii călătorii prin lume a celebrului Ştefan Leca, graţie „Ocolului Pământului în 80 de zile”, de acum 15 ani, călătorie care a debutat marţi, pe 5 iulie 2016, cu scopul de a „uni” capitalele lumii printr-un „Pod al Prieteniei”, rememorăm un eveniment din trecutul lui ARO, chiar dacă, la acel moment, nici cei care l-au încuviinţat nu l-au considerat un succes. Ca dovadă, diferenţa între momentul plecării, cu fast, şi cel al primirii modeste, parcă nedorindu-se să se afle că, după doi ani, „rătăcitorul” s-a întors acasă.

  

La şase luni distanţă de momentul în care Ştefan Leca ar fi trebuit să fie înapoi la Câmpulung, inginerul Ovidiu Lungu, şeful Serviciului Derulare Marketing în cadrul Centrului General de Comercializare ARO, susţinătorul expediţiei „Ocolul Pământului în 80 de zile”, i-a luat apărarea globe-trotter-ului, a cărui întârziere îi băgase la bănuieli inclusiv pe cei care au avut încredere în termenul limită dat de acesta la plecare. S-a întâmplat la Simpozionul Naţional YO şi la Campionatul Naţional de Creaţie Tehnică, desfăşurat între 6-8 septembrie 2002, la Câmpulung. Ca o paranteză, Leca ne-a trimis un mesaj, prin e-mail, prin care a încercat să se disculpe pentru prelungirea voiajului, anticipată de publicaţia noastră, înainte ca acesta să părăsească municipiul: „Să vă dau câteva detalii ca să vedeţi de ce această expediţie s-a prelungit… la cine ştie cât. În fond, o să vă fac un mic istoric: după ce domnul Dordea a dat aprobarea să fiu sponsorizat, a început pregătirea expediţiei. Iniţial, au spus că o să-mi pună maşina la dispoziţie în luna mai (n.r. 2001), eu am început să amenajez un centru de monitorizare a expediţiei şi să caut sponsori. Am apelat prima dată la cei care aveau interes în ceea ce reprezintă Câmpulungul. În prima discuţie cu domnul primar… „e excelentă ideea dumnea-voastră, domnule Leca, Primăria va fi alături de dumneavoastră. Vă vom ajuta să găsiţi sponsorii, noi vă vom pune la dispoziţie pliante, fanioane, material publicitar despre Câmpulung şi vom sprijini acţiunea dumneavoastră…” Şi după ce a apărut în ziare ca susţinător… gata, s-a încheiat. (…) La prima întâlnire dintre mine, domnul Ovidiu Lungu, şef Marketing ARO în acea perioadă, şi domnul Dan Ionescu, în calitate de director la Cotidianul, acesta a promis că cei 40.000 dolari necesari expediţiei sunt nimic în comparaţie cu impactul la public în ţară şi străinătate şi a promis că face totul în două săptămâni! (…) Am plecat din ţară cu 1.000 dolari de la Dan Ionescu, în atât s-a concretizat suma de 40.000 dolari!”

Ovidiu Lungu a citit, în cadrul Simpozionului Naţional de Radioamatorism, mesajul lui Leca 

Inginerul Lungu s-a folosit de prilej pentru a realiza o expunere a expediţiei parcurse până la acel moment de către Ştefan Leca, dând citire unei scrisori de elogiu la adresa autoturismului ARO condus de acesta. La acea dată, „Ocolul” mai avea câteva luni şi împlinea anul. Fiind în joc numele societăţii ARO, Ovidiu Lungu a încercat o posibilă explicaţie pentru întârzierea exagerată a voiajului expediţionarului, acuzând dificultăţile întâlnite pe traseu, dar scoţând în evidenţă progresele autoturismului ARO: „A avut probleme în Bulgaria, la traversarea Munţilor Balcani, ARO fiind singura maşină care a traversat aceşti munţi, în ciuda unei zăpezi teribile, a ajuns în Turcia, unde a întâmpinat greutăţi la traversarea Podişului Anatolia. La intrarea în Siria, i-a fost confiscat tot echipamentul de transmisiuni, plus 450 USD, amenda ca să poată intra în ţara respectivă. A urmat o perioadă mai liniştită, Siria, Iordania, după care a avut iar probleme la intrarea în Arabia Saudită cu vizele. În Yemen a fost lovit de nefericitul eveniment, decesul tatălui. S-a întors în ţară, iar apoi a pornit spre Sudan, Etiopia, cea mai grea perioadă, pentru că, în Etiopia, drumurile sunt extraordinar de proaste, practic inexistente. A reuşit, însă, prin eforturile proprii şi datorită înţelegerii conducerii ARO, cu reprezentanţele din zonă, ajungând în Kenya. Foarte fericit, ne-a spus că a ajuns la poalele Muntelui Killimanjaro, iar de aici în Tanzania, Mozambic şi Africa de Sud”.

„(…) Vreau să mulţumesc conducerii Uzinei ARO, căci această expediţie, cu toate greutăţile prin care am trecut, este un succes deosebit şi pentru ARO, şi pentru radioamatorismul românesc. Pentru Uzina ARO, un real succes, ARO 224, condus de Ştefan Leca, este primul autoturism românesc, ce pleacă pe roţi din uzină şi traversează Africa până în cel mai sudic punct. Numai lipsa de sponsori a făcut ca această expediţie să nu se încadreze în termen, mereu a trebuit să căutăm o soluţie pentru a aduna fonduri, pentru a merge înainte.

Dar ARO, ca maşină, a rezistat, deoarece este un etalon al industriei de automobile româneşti, mai ales acum, după ce şi-a înscris în palmares acţiuni de alţii nici măcar visate: prima maşină românească pe Muntele Negru, prima maşină românească la Izvorul Tămăduirii, prima maşină românească la casa lui Ioan Botezătorul, prima maşină românească la Mecca, prima maşină românească ce trece Ecuatorul, la Muntele Killimanjaro, prima maşină românească în extremitatea sudică a Africii.

(…) Au fost multe de îndurat, zăpadă, gheaţă, temperaturi de 48 grade, drumuri incredibil de avariate, distruse de bombe, chiar în Etiopia. Pe mine nu mă cheamă Ştefan Leca şi nu conduc o maşină oarecare, totul poartă un singur nume: ARO ROMÂNIA, şi pentru asta tot ce înseamnă ARO merită aplauze.(….)

Am apărut până acum în peste 80 de ziare, 23 apariţii televizate, 14 apariţii radio (…). Din punct de vedere radioamatoricesc, această expediţie a pus umărul la stabilirea de noi legături cu zona fierbinte a Globului, în Africa. (…) Mă bucur că am putut contribui la realizarea acestui Simpo şi sper ca la anul, la Braşov, să reuşesc acelaşi lucru. FANE ” 

Ocolul, început pe 1 decembrie 2001, s-a încheiat pe 19 ianuarie 2004 

După aproape 780 de zile de la startul unei expediţii îndrăzneţe, îndelung discutate pe fondul amânării întoarcerii în România, pe 19 ianuarie 2004, radioamatorul Ştefan Leca a ajuns la Câmpulung, în jurul orei 12.40. Autoturismul ARO 244, cu motorizare TOYOTA, în care se aflau Fane, moldoveanul adoptat de Muscel, şi însoţitoarea sa, fotograful Anamaria Gurălată, a pătruns pe porţile societăţii ARO, unde expediţionarii au fost întâmpinaţi de Ovidiu Lungu, fostul şef de Marketing în cadrul CGC ARO la vremea demarării proiectului, ziarişti şi câţiva cunoscuţi. În faţa pavilionului central se aflau şi liderii de sindicat Gheorghe Apostu şi Gheorghe Bucşoiu, curioşi să-l vadă  pe Leca la întoarcere. Următorul popas a fost în biroul observatorului Cross Lander la ARO, Carlos E. Sendon, apoi în cel al directorului financiar al firmei americane, Otto Campo. După ce şi-au strâns mâinile, au făcut cunoştinţă şi au pozat împreună în faţa autoturismului, care a străbătut aproape 80.000 km şi 50 de ţări, Ştefan Leca a susţinut o conferinţă de presă, alături de el aflându-se cei doi reprezentanţi ai societăţii Cross Lander.

A plecat cu fast, s-a întors în anonimat

Leca a plecat din Câmpulung la data de 1 decembrie 2001, pentru a străbate, în 80 de zile, 32 de ţări din Orientul Mijlociu, Africa, Americile şi Europa. Startul a fost dat din faţa Primăriei, la festivitatea de “rămas bun” participând o serie de personalităţi. La data de 18 februarie 2002 s-au împlinit cele 80 de zile, însă nici urmă de Leca. Acelaşi lucru s-a întâmplat un an mai târziu, pe 18 februarie 2003. Iată-l la Câmpulung, după doi ani, emoţionat, după cum a susţinut în faţa ziariştilor. Primirea s-a făcut la ARO şi nu în faţa Primăriei, de unde a plecat, fără fast, fără oficialităţi locale care să-i ureze „bun venit”.

Despre începutul expediţiei, Leca a mărturisit: „Îmi aduc aminte că, acum câţiva ani, am venit la ARO şi am făcut un apel să fiu sponsorizat în această acţiune. Am fost refuzat, până când domnul Dordea a apreciat ideea mea de a face o expediţie în premieră mondială şi a fost alături de mine, împreună cu domnul Preoteasa şi domnul Ovidiu Lungu. Foarte multă lume nu avea încredere că ARO o să meargă în toate aceste ţări şi o să facă ce n-au făcut GMS, HAMMER, MITSUBISHI, NISSAN”. Expediţia a durat foarte mult, cele 80 de zile transformându-se în 780. Însă Leca avea o motivaţie: „Călătoria s-a prelungit foarte mult din cauza unui mic inconvenient. La pornirea în expediţie, am plecat din ţară cu 800 de dolari şi trebuia să înconjor lumea. Toţi cei care au promis că ne vor sponsoriza nu s-au mai ţinut de cuvânt şi ne-am trezit undeva, prin Siria, când era nevoie de prima tranşă de sponsorizare, că nici măcar nu mai răspundeau la e-mail. A trebuit să ne descurcăm cu resurse proprii”.

Leca a stat 10 zile la reşedinţa lui John Perez din Miami

Una dintre etapele călătoriei prin lume a lui Ştefan Leca, poate, cea mai importantă, a fost SUA. „Când am ajuns acolo, se negocia contractul de vânzare-cumpărare şi am fost invitaţi de domnul Perez la Miami, unde am stat zece zile. Am vizitat reprezentanţa  Cross Lander din Miami, Linia de Montaj de la Manus, din Brazilia, birourile din Sao Paolo. La sugestia lui John Perez, am făcut o vizită la cei aproape 90 de dealeri, câţi erau atunci. Cross Lander are acum, numai în Statele Unite ale Americii, 210-215 dealeri.” a afirmat Leca.

Acesta a spus că nu s-a gândit niciodată să abandoneze expediţia, chiar dacă a trecut prin momente grele. 

„Puteam să fac expediţia în 73 de zile”

Leca a făcut o dezvăluire pentru ziarişti, potrivit căreia ar fi putut să facă ocolul pământului în mai puţin de 80 de zile, dacă ar fi avut sprijinul necesar. Cu toate că i-au trebuit 780 de zile ca să ajungă acasă, Leca susţine că ar fi putut să se întoarcă în 73 de zile, dacă nu ar fi existat pentru el „timpi morţi sau zile în care nu s-a mişcat deloc din cauza lipsei banilor. Nu aveam nici 10 dolari pentru o taxă vamală”. Despre traseul său, radioamatorul moldovean a spus că a parcurs 80.000 km, iar cel mai dificil traseu l-a întâmpinat în pădurile Amazonului, unde susţine că a înaintat şi doar 80 metri pe zi.

Exact ca în filmele de comando, Leca a povestit cum a străbătut drumul din Columbia în Panama, unde a tăiat vegetaţia sălbatică cu drujba, şi cum şi-a scos maşina din apa care o acoperise până la jumătatea volanului, legând-o de un copac. „Am muncit enorm doi ani cu această maşină pentru a obţine performanţele respective. E prima maşină care a făcut ocolul lumii, cu un singur echipaj, fără suport din partea altor companii. E prima maşină românească care pleacă pe roţi din ţară şi ajunge până în cel mai sudic punct al Africii. E prima maşină care traversează  America de la Sud la Nord. Nu există în istoria automobilismului mondial o maşină care să fi făcut aceste lucruri.”, a afirmat Fane.

Fane s-a întors cu o datorie de 6.000 de dolari

Autoturismul pilotat de Leca a suferit o serie de defecţiuni, mai ales la motor, pentru care, susţine el, a fost nevoie să împrumute bani ca să ajungă în ţară. Ultima dată, se pare, s-a împrumutat la o persoană din Austria cu suma de 3.000 euro pentru a putea repara motorul autoturismului. Deşi s-a vehiculat că preţul autoturismului ar fi fost de 20.000 de dolari, Leca a ţinut să infirme acest lucru, spunând că o maşină echipată ca pentru o asemenea expediţie, nouă, ar fi costat 17.000 de dolari. El a susţinut că maşina care i-a fost pusă la dispoziţie n-a costat mai mult de 10.000 de dolari, fiind second-hand. Expediţia a fost împărţită în două etape distincte: prima Dordea-Preoteasa-Lungu, iar cea de-a doua, Perez-Preoteasa, în concluzie, oamenii care l-au ajutat să-şi ducă la bun sfârşit călătoria.

„Voi scrie o carte despre această expediţie, pentru că oamenii nu au avut încredere în mine, nici chiar presa. Am să povestesc cum am plecat cu 1.000 de dolari în buzunar şi am cheltuit în jur de 70.000. Singurul sprijin l-am primit de la firma Cross Lander.”, a spus Fane despre ceea ce va face în viitorul apropiat. „Automobilul nu va rămâne în curtea uzinei muscelene, ci va pleca într-un tur al României”. 

Otto Campo şi Carlos Sendon vorbeau despre un ocol al lumii cu un ARO cu motor FORD

Directorul financiar al Cross Lander, Otto Campo, şi Carlos Sendon, au spus că erau interesaţi să susţină un tur al autoturismului ARO atât în România, cât şi în întreaga lume, însă maşina ar fi fost echipată cu motorizare FORD.

„Sunt foarte bucuros să fiu la Câmpulung în momentul sosirii celor doi expediţionari. Noi am avut plăcerea să ne cunoaştem în Miami, când ei au vizitat firma Cross Lander. Am fost surprins când ei au ales acel traseu din Statele Unite ale Americii şi, într-un timp record, au vizitat un număr mare de dealeri. A fost ceva nemaipomenit cum cu un ARO se poate face ceea ce s-a propus. Dealerii din SUA au fost încântaţi de această maşină şi o aşteaptă la ei, acolo. Îi felicit pe cei doi, pentru că ARO a participat la această expediţie. Ei au făcut un serviciu nepreţuit uzinei muscelene şi firmei Cross Lander.”, a fost mesajul lui Otto Campo despre ocolul pământului într-un ARO.

Carlos Sendon a ţinut să exprime câteva cuvinte despre ceea ce a reprezentat călătoria prin lume pentru noii patroni ai lui ARO: „Vreau să mulţumesc celor doi pentru ce au realizat. S-a dovedit că ARO este o maşină excelentă. Îi felicit pe aceşti prieteni, care au mers pe o rută atât de dificilă, în ţări diferite, pe terenuri dificile, şi ei şi-au menţinut scopul pentru care au plecat şi au demonstrat că ARO este o maşină magnifică. Vreau să reiterez faptul că au vizitat dealerii noştri din USA şi Brazilia. Toţi dealerii aşteaptă ca această maşină să ajungă la ei. Programul nostru de producţie va cuprinde realizarea unui prototip cu motor FORD, care va avea succesul la care ne aşteptăm. Noi vom păstra acest autoturism, care va fi o mândrie pentru toţi şi este un simbol al puterii lui ARO. Sperăm să-i convingem să mai facă astfel de expediţii, poate, cu o maşină echipată un motor FORD. Ceea ce ne interesează este să arătăm acest autoturism la toată lumea”.

The most visited gambling websites in The UK