Te informam ca site-ul nostru foloseste cookie-uri, iar prin navigarea pe site iti exprimi acordul asupra folosirii acestora. 

Menu
TRAFIC

Guvernanţii au faultat constant ARO, oferind, în loc de ajutor, minciuni cu nemiluita

  • Written by Evenimentul Muscelean
  • Hits: 3201

b_400_250_16777215_10_images_2062aro.jpgAdăugăm precedentei relatări despre cum au distrus ARO Guvernele perindate după Revoluţie, şi prin acţiune, şi prin inacţiune, cu câteva exemple surprinse de ziarul nostru în momentul consumării lor. Pentru această ediţie am ales, la întâmplare, câteva secvenţe derulate pe parcursul anului 1999. Director la ARO ajunsese Aurelian Nicolae, despre care se poate spune orice, dar nu că a stat cu mâinile în sân şi a asistat la prăbuşirea platformei industriale. În timpul lui Nicolae, solicitările de ajutor adresate Guvernului au fost nenumărate. A făcut potecă la Guvern, cu sau fără maşini, dar tot ce a obţinut au fost promisiuni. Şi minciuni cu nemiluita! Cum dădeau ochii cu cineva de la ARO şi mai era şi o cameră de filmat în preajmă, politicienii minţeau de rupeau pământul că ajută ARO. În realitate, guvernanţii au faultat uzina, parcă la întrecere, care s-o nimicească mai puternic şi mai repede. Rezultatele strădaniilor acestui director au întârziat să apară, repetându-se situaţia din timpul lui Sorin Olteanu, când diverşi miniştri şi deputatul Barbu Piţigoi se lăudau că ARO va primi 58 de miliarde de lei - la valoarea banilor de acum aproape două decenii - pentru retehnologizare şi produs nou. Nici apariţia pe treptele Guvernului a unor autoturisme nou-nouţe nu a fost în măsură să-i convingă pe miniştri de faptul că ARO putea, cu puţin ajutor din partea statului, să se repună pe picioare. La zece ani distanţă de activitate dirijată, la fel ca înainte de ’89, de structuri de partid şi de staff cu scopuri diferite, dar cu acelaşi rezultat, ARO a ajuns la dezastru. Dincolo de structurile de partid(e) şi de stat, unii directori din linia a doua, cei care ar fi trebuit să constituie puterea executivă, au acceptat declinul societăţii, ba chiar au contribuit la accentuarea acestuia. Iată în continuare cum a fost „dusă cu zăhărelul”, într-un interval scurt de timp, o ditamai fabrica a cărei suflare de angajaţi aştepta cu înfrigurare veşti bune de „sus”.   

Guvernul a refuzat din nou un împrumut pentru ARO

    În anul 1999, ARO avea contractate la export 2.450 de automobile, însă, pentru a le onora, era nevoie de achiziţionarea de motoare din import, Peugeot, Renault, Toyota. Din păcate, uzina nu dispunea de fondurile necesare cumpărării de motoare. De aceea, conducerea ei a solicitat primului ministru Radu Vasile sprijin financiar constând în eşalonarea datoriilor pe o perioadă de cinci ani şi acordarea unui împrumut de 50 de miliarde de lei (vechi), necesar pentru derularea producţiei şi onorarea comenzilor. Au mers, pe 1 iunie 1999, la Guvern directorul general Aurelian Nicolae şi directorul comercial Gheorghe Banzea, care au fost informaţi că Executivul nu poate acorda aceşti bani. Însă, s-ar fi găsit o soluţie: un împrumut de 6 milioane de franci francezi, acordat de Societe Generale, pentru achiziţionarea a 200 de motoare Renault. Producţia în luna mai 1999 înregistrase o creştere cu peste 25% faţă de luna anterioară, în condiţiile în care unele comenzi n-au putut fi onorate din cauza societăţii Tractorul Braşov, de la care s-au putut cumpăra doar 48 de motoare dintr-un necesar de 80. Dacă, la acel moment, existau contracte de export pentru Venezuela, Argentina, Croaţia, Nigeria, Togo, Madagascar, Arabia Saudită şi Siria, la intern, vânzările mergeau mai greu, deşi se simţeau efectele campaniei de prezentare a automobilelor în ţară. În mai, ARO participase la patru manifestări de profil: târgurile „Automobilul de oraş”, „Auto Expo Tehnica ’99”, Târgul General de primăvară de la Miercurea Ciuc şi Caravana ARO de la Focşani.

Şeful Senatului, Petre Roman, a promis sprijin pentru ARO

    Organizarea la Piteşti, în perioada 4-9 mai 1999, a celei de-a VIII-a ediţii a Târgului „Automobil ’99” a constituit pentru S.C. ARO S.A. o bună ocazie de a-şi prezenta produsele, accentuându-se pe noile modele. O atracţie deosebită au constituit-o automobilele ARO 10 Super, cu două uşi şi motorizare Daewoo, şi ARO 244 cu motorizare Toyota. Pe 6 mai, la Târg a fost prezent şi preşedintele Senatului, Petre Roman, aflat în vizită în judeţul Argeş. Acesta a discutat cu reprezentanţi din conducerile unor societăţi comerciale, inclusiv cu directorul general Aurelian Nicolae. Senatorul Roman a aflat care sunt problemele uzinei şi a promis sprijin pentru ARO, inclusiv prin intervenţii la colegul său de partid, Radu Berceanu, ministrul Industriilor. Senatorul PD de Prahova Triţă Făniţă, care l-a însoţit pe Petre Roman, a cumpărat un ARO 244 cu motor Toyota, după ce preşedintele Senatului a testat automobilul şi s-a declarat satisfăcut de calităţile sale.              

ARO a bătut la uşa lui Radu Vasile

    Optimismul a caracterizat evenimentul ţinut pe 15 iulie 1999, când ARO a descins în forţă la sediul Guvernului, unde au fost expuse 25 de modele de automobile de teren fabricate la Câmpulung. În faţa mai multor miniştri, maşinile ARO şi-au demonstrat performanţele. Totul pentru a-i convinge pe guvernanţi de faptul că uzina musceleană avea posibilităţi de relansare, dar avea nevoie să fie sprijinită.
    Miniştrii, în frunte cu premierul Radu Vasile, au putut admira o gamă largă de automobile ARO şi chiar s-au plimbat cu acestea, atracţia cea mare constituind-o modelul 244 echipat cu motor Toyota. De altfel, automobilele româneşti au captat şi atenţia comandantului Forţelor NATO pentru Europa, generalul Wesley Clark, care s-a interesat de ARO Spartana. Ocazia expoziţiei demonstrative organizate de Aurelian Nicolae la sediul Guvernului a constituit-o aniversarea a 20 de ani de la fabricarea primului automobil ARO 10. În plus, s-a încercat din nou să se atragă atenţia asupra posibilităţilor de dezvoltare a uzinei, posibilităţi reale, dar condiţionate de primirea de sprijin din partea statului. În acest sens, primul ministru Radu Vasile a evitat, ca de obicei, să promită bani, dar a asigurat conducerea societăţii că, în eventualitatea primirii de oferte pentru cumpărarea pachetului majoritar de acţiuni (70,018%), Guvernul se implica pentru susţinerea concretizării procesului de privatizare. 
    Promisiuni s-au mai primit la acel moment şi din partea miniştrilor PD. Radu Berceanu, ministrul Industriei şi Comerţului, a declarat că va susţine uzina pentru achiziţionarea motoarelor Renault, cu plata la şase luni, iar Traian Băsescu, ministrul Transporturilor, a oferit asigurări că instituţiile care îi sunt subordonate vor achiziţiona automobile de teren doar de producţie românească. „Dacă sărbătoream 20 de ani de la fabricarea primului automobil ARO 10 la Câmpulung, ar fi existat riscul ca niciunul dintre cei invitaţi să nu vină. De aceea, am plecat cu maşinile la Guvern, să ne prezentăm. Ne-am prezentat şi am reuşit să determinăm miniştrii şi premierul să se plimbe cu maşinile noastre şi să le dăm încredere în produsele noastre. Plăcându-le maşinile prezentate, ne-au spus că, dacă rămânem la acelaşi nivel de calitate, ne vor susţine. Am căpătat încrederea Guvernului în produsul pe care îl facem la Câmpulung. Ne-au spus că nu există bani, dar ne vor ajuta prin acordarea anumitor facilităţi sau prin alte modalităţi. Important este că am reuşit, prin contact direct cu produsele noastre, să convingem de faptul că am ridicat ştacheta valorică a fabricii şi se pare că am trezit şi interesul investitorilor pentru ARO.”, a declarat Aurelian Nicolae despre manifestarea de la Bucureşti. 

Promisiuni tot teren. Radu Sârbu, şeful FPS, a vizitat ARO şi a promis sprijin

    Cu ocazia Şcolii de Vară „Ion Mihalache” - ediţia 1999 a fost prezent la Câmpulung şi preşedintele Fondului Proprietăţii de Stat, Radu Sârbu. Acesta a inclus în programul său şi o vizită la S.C. ARO S.A., unde a fost însoţit de prefectul Aurel Teodorescu şi de preşedintele PNŢCD Argeş şi director al F.P.S. Argeş, Marin Toader. Radu Sârbu s-a arătat satisfăcut de rezultatele obţinute de uzina condusă de Aurelian Nicolae, motiv pentru care nu a ezitat să facă tot felul de promisiuni. S-a făcut referire la vânzarea de active, pentru a se obţine lichidităţi necesare asigurării producţiei. De fapt, licitaţii în acest sens au mai fost organizate, dar rezultatul nu a fost mulţumitor. Preşedintele F.P.S.-ului a făcut referire şi la posibilitatea ca ARO să beneficieze de acordarea de credite garantate guvernamental, pentru a putea achiziţiona motoare din import. În plus, Radu Sârbu s-a arătat dispus să sprijine uzina şi prin obţinerea compensării datoriilor către forurile speciale.
    În continuarea campaniei de promovare a produselor ARO, conducerea uzinei muscelene a prezentat automobilele româneşti de teren pe litoralul Mării Negre. Pe 26 iulie 1999, în Staţiunea „Olimp”, acolo unde se realiza emisiunea „Teo şi Mircea Şou”, de la Antena 1, directorul general Aurelian Nicolae s-a prezentat în faţa camerelor de televiziune cu opt automobile, incluzând şi camioneta ARO 10.7 Super. Acesta a declarat că: „ARO încearcă, în ultimul timp, să câştige terenul pierdut. Am încercat să ieşim cu produse cât mai atractive, atât ca performanţe tehnice, design, cât şi ca preţ. Asta este lupta noastră de zi cu zi. În ultimele patru luni am reuşit să scoatem câte un model nou, chiar astăzi am venit cu camioneta ARO 10.7 (85 milioane cu toate taxele incluse). ARO Toyota are preţul de export de 10.600 de dolari, iar un Toyota este 60.000 de dolari. Cei care au cumpărat ARO cu motor de Toyota au spus că este un Toyota mascat ARO.”

„Dacă am primi un credit guvernamental de 50 de miliarde, ARO s-ar putea redresa”

    „Am încercat să ridic calitatea autoturismului, să apar cu o imagine mai bună. Ce pot să fac mai mult? Mereu mă gândesc la acest lucru, dar, fără ajutor din partea Guvernului şi a altor autorităţi, nu se poate face nimic. Motivele (n.r. pentru care nu a fost sprijinit de Guvern) nu le cunosc, dar acest lucru nu m-a împiedicat să-i conving pe guvernanţi de faptul că ARO are viitor. Am luptat foarte mult pentru imaginea lui ARO, de aceea, organizăm multe acţiuni de prezentare şi invităm presa, ca ARO să fie cunoscut. De aceea am făcut şi acţiunea la Guvern, chiar dacă aceia au vrut să mă împiedice. Eu nu mă dau bătut.”, declara Aurelian Nicolae, la finele lui august 1999, la împlinirea a şase luni de când fusese instalat ca director la ARO.
    În opinia acestuia, cu 50 de miliarde de lei vechi, ARO s-ar fi putut redresa. În plus, era nevoie de „îngheţarea” datoriilor, ca să nu mai înregistreze majorări şi penalităţi, cu termen de graţie de un an. „Într-un an, pot face Uzina ARO atractivă, să capteze interesul unui investitor străin. (...) De două luni, se încearcă, mai ales din partea ministerelor, o presiune asupra uzinei, pentru plata datoriilor. Se cer bani, nu vor să accepte automobile. Eu, însă, am nevoie de bani pentru susţinerea producţiei şi, de aceea, am propus Ministerului Transporturilor, de exemplu, să-i ofer şi automobile în contul datoriei, dar şi automobile contra cost.”   

The most visited gambling websites in The UK