Te informam ca site-ul nostru foloseste cookie-uri, iar prin navigarea pe site iti exprimi acordul asupra folosirii acestora. 

Logo

Exportul a scăzut de la 14.798 de maşini, în 1989, la 1.762, în 1994

b_400_250_16777215_10_images_2043aro.jpgEchipa Giuvelcă-Drăcea îşi lăuda performanţele de relansare a Uzinei ARO, după patru ani de declin continuu, după cum au catalogat aceştia perioada cuprinsă între 1990-1994, într-un studiu de restructurare a societăţii. Că au fost laude goale şi nimic mai mult s-a văzut în anii care au urmat şi deznodământul produs zece ani mai târziu. Cu toată „relansarea” trâmbiţată de cei doi, traiectoria lui ARO era departe de a fi una salvatoare. Dimpotrivă, a înaintat constant către prăpastia adâncită inclusiv în mandatul lui Ion Giuvelcă, care, de bun ce-a fost, a fost schimbat după o şedere la fel de scurtă ca a antecesorilor şi succesorilor săi. Totuşi, studiul din care am extras, în ediţia trecută şi în acest episod, câteva fragmente a meritat efortul lecturii măcar pentru prezentarea stadiului în care se aflau întreprinderea şi produsul său în urmă cu 20 de ani. În 1995, la ARO, tehnologiile de fabricaţie rămăseseră la nivelul anilor ’70, când s-a făcut investiţia principală în uzină! Nivelul de automatizare era redus, robotizarea, inexistentă, utilajele, cu grad mare de uzură, instalaţiile, neperformante, astfel arăta o fabrică de automobile, care se chinuia teribil să reziste concurenţei de pe piaţa internaţională. Înainte de ’89, s-a dat vina pe politica lui Ceauşescu de a nu importa utilaje din afară şi de a se folosi produse realizate în ţară. Ce i-a împiedicat după ’89 să schimbe această concepţie, care a blocat intrarea lui ARO în rândul lumii auto civilizate?
    Restructurarea propusă de cei doi avea un singur scop: asimilarea în fabricaţie a camionetei tip LUBLIN, produsă de DAEWOO MOTOR POLAND. În cadrul acestei colaborări, ARO ar fi prestat servicii în vederea realizării camionetei, pe baza comenzilor lansate de RODAE, care avea responsabilitatea omologării şi comercializării. În sarcina RODAE AUTOMOBILE CRAIOVA intra şi importul colecţiilor SKD şi CKD de la producătorul polonez. Continuăm cu alte fragmente din studiul care urmărea fabricarea de autovehicule comerciale uşoare.              

Servicii

    SC ARO SA efectuează, pe lângă activităţile sale productive, şi activităţi de service auto şi de service instalaţii apă-gaz-sanitare.

b_400_250_16777215_10_images_2043aro1.jpgProduse, nivel de competitivitate, grad de integrare

    Produsele din fabricaţia de bază sunt automobilele de teren şi anume:
    AUTO ARO 24, cu următoarele modele: ARO 240, 241, 242, 243, 244, 246;
    AUTO ARO 10, cu următoarele modele: ARO 10.0, 10.1, 10.2, 10.4;
    CAMIONETA ARO 32, cu următoarele modele: ARO 320, 324, 326;
    CAMIONETA ARO 10, cu următoarele modele: ARO 10.8, 10.9, 11.9.
    SC ARO SA mai realizează, în afară de automobile de teren, şi motoarele L25 pe benzină (80 CP), L30 pe benzină (100 CP) şi L27 pe motorină (68 CP).
    Toată gama de produse se fabrică în variante cu post de conducere stânga sau dreapta şi acestea sunt echipate cu motoare din producţia proprie sau din ţară, dar şi cu motoare din import la cerinţele clienţilor externi şi pentru o mică parte a clienţilor interni. În cadrul SC ARO SA există două secţii auxiliare pentru producerea matriţelor auto şi a SDV-urilor specifice auto. Acestea satisfac atât nevoile interne ale SC ARO SA, dar realizează şi producţie vandabilă pentru terţi, atât la beneficiari din ţară, cât şi pentru export.
    Produsele ARO 24 şi ARO 10 din fabricaţia actuală se încadrează în fruntea celei de-a doua grupe valorice a autoturismelor de teren. Prin echiparea lor cu motoare din import s-a reuşit revigorarea produselor în vederea pătrunderii lor mai ales pe pieţele externe din Vest, unde nu mai sunt acceptate automobilele ARO echipate cu motoare indigene, acestea nemaifiind acceptate, deoarece nu se încadrează în regulamentele internaţionale din punct de vedere al poluării chimice, zgomotului, cât şi din cauza faptului că nu sunt atât de performante ca motoarele care echipează produsele similare ale concurenţei.
    Suntem în faza de proiectare şi execuţie a unui model funcţional pentru o caroserie restilizată, care provine din actuala caroserie ARO 24. Gradul de integrare a automobilelor fabricate la SC ARO SA este de circa 65%.

Structura de personal

    Conform datelor din 01.04.1996, structura de personal din cadrul SC ARO SA a fost următoarea:
Muncitori direct productivi: SC ARO SA - 4.022; ICPMI - 115; Total - 4.137;
Muncitori indirect productivi: SC ARO SA - 2.333; ICPMI - 28; Total - 2.361;
TESA+Maiştri: SC ARO SA - 1.557; ICPMI - 245; Total - 1.799;
    Total: 8.297 (SC ARO SA - 7.909, ICPMI - 388).

Evoluţia în perioada 1989-1995

Cifra de afaceri, faţă de 1989, a scăzut, până în 1994 inclusiv, ajungând, în preţuri comparabile, de la 3.459,2 mil.lei, la 1.239,1 mil.lei, în 1994. În anul 1995, s-a înregistrat o creştere faţă de 1994 cu circa 22%, ajungându-se la cifra de afaceri de 1.514,7 mil.lei.
Profitul faţă de 1989 a scăzut până în 1992 inclusiv, ajungând de la 97,2 mil.lei la 9,9 mil.lei. În anul 1993, profitul a fost zero. În anul 1994, nu s-a înregistrat profit, ci pierderi de 3.662,7 mil.lei. În anul 1995, s-a înregistrat un profit de 7.085,6 mil.lei.
Producţia fizică, faţă de 1989, a înregistrat o scădere până în anul 1991 inclusiv, ajungându-se de la 17.371 auto, în 1980, la 9.236 auto, în 1991. În anii 1992 şi 1993 s-a înregistrat o uşoară creştere faţă de 1991, anume 10.144 autoturisme, în 1992, şi 11.559 autoturisme, în 1993. În anul 1994, s-a înregistrat din nou o scădere, ajungându-se la 5.699 autoturisme. În anul 1995, s-a înregistrat o creştere cu 17% faţă de 1994, adică s-au produs 6.680 autoturisme.
Exportul, faţă de 1989, a înregistrat o scădere continuă până în anul 1994 inclusiv, ajungând de la 14.798 autoturisme, în 1989, la 1.762 autoturisme, în 1994. În anul 1995, s-a înregistrat o creştere a exportului cu 49% faţă de 1994, ajungându-se la 2.626 autoturisme exportate.
Personalul din cadrul SC ARO SA a avut următoarea evoluţie:                                      
    În anul 1989, la SC ARO SA au existat 11.860 de persoane. În anul 1990, numărul de personal a crescut la 12.382, număr ce s-a menţinut şi în anul 1991 (12.179 persoane). În anii 1992, 1993, 1994, personalul a început să scadă, din cauza restructurărilor, ajungând în 1994 la 10.603 persoane. În anul 1995, numărul de personal a ajuns la 8.587, deci, o reducere cu 2.016 persoane faţă de 1994, din care circa 800 persoane au beneficiat de Ordonanţa 13/1995.
    Cauzele declinului din anii 1990-1994 au fost, printre altele: blocajul financiar, lipsa lichidităţilor, căderea pieţelor tradiţionale pentru export, inflaţia galopantă din 1992-1993, greutăţi mari în aprovizionarea cu materii prime şi materiale. Cauzele relansării din 1995 au fost, printre altele: micşorarea blocajului financiar, micşorarea inflaţiei şi stabilitatea macroeconomică, noua echipă managerială, acordarea de fonduri de la F.P.S. în valoare de 7,5 miliarde lei; creşterea nivelului calitativ al produselor în vederea recâştigării pieţelor tradiţionale şi extinderea pe noi pieţe.  

Evenimentul Muscelean