Te informam ca site-ul nostru foloseste cookie-uri, iar prin navigarea pe site iti exprimi acordul asupra folosirii acestora. 

Menu
TRAFIC

Afacerea cu Parc SRL: carnea de porc refacturată cu preţuri duble şi triple, la un an de la consum!

  • Written by Magda BĂNCESCU
  • Hits: 1507

b_400_250_16777215_10_images_2028aro1.jpgProcedeul ilegal a constat în anularea de către ARO a şase facturi din 1994, la un preţ al cărnii de 2.564 lei/kg, pentru a se emite în 1995 o factură, la preţuri de 4.721 lei şi 6.497 lei/kg

Pe 27 aprilie 1998, la Curtea de Conturi a României era înregistrată o sesizare a Sindicatului Liber ARO, reprezentantul a aproximativ 5.000 de angajaţi ai societăţilor ARO şi FSM - Matriţe, la acel moment, prin intermediul căreia îi aducea în atenţie preşedintelui CCR, Ioan Bogdan, nereguli grave, soldate cu prejudicii consistente. Toate faptele prezentate, a căror cercetare era solicitată prin demersul salariaţilor grupaţi în respectivul sindicat, au fost reclamate şi la Fondul Proprietăţii de Stat, Poliţie, Parchet, Ministerul pentru Reformă şi Privatizare, Ministerul Industriei şi Comerţului. Dar „comisiile împuternicite de aceste instituţii să verifice sesizările au întocmit rapoarte incorecte, deoarece nu au luat în considerare probe edificatoare care ar fi condus la stabilirea vinovaţilor.” Ce fapte ale unor salariaţi cu funcţii de conducere au făcut obiectul adresei sindicatului către Curtea de Conturi? Unele cu nume sonor, precum afacerea cu Snagov Piteşti, relaţia cu Valeologia, producerea pe stoc a automobilelor ARO şi vânzarea lor la licitaţie, relaţia cu Parc SRL şi cu alte firme cu capital privat, dosarele privind furturile petrecute în ARO. Toate, dar absolut toate, rămase fără nici cea mai mică sancţiune, măcar sub forma „prafului în ochi”, aplicată cuiva. Extragem din enumerarea de mai înainte legătura dintre ARO şi firma Parc, arhicunoscută câmpulungenilor, patronul fiind unul dintre afaceriştii notorii din localitate şi nu numai. 

Parc SRL a încălcat contractul: nu a virat, anual, 55% din profitul său în contul uzinei şi nu şi-a achitat datoria de 221 milioane  

Ne vom limita, în această ediţie, la documente care relatează despre o relaţie soldată cu un prejudiciu de 94 de milioane de lei, la valoarea banilor de acum 20 de ani. Sindicatul vorbeşte despre o datorie de 221 milioane de lei, care nu s-a putut recupera nici pe calea instanţei. Iată ce sesiza Sindicatul Liber ARO Curţii de Conturi a României: 

„Contractul de Asociere-Colaborare dintre SC ARO SA şi SC Parc SRL s-a încheiat în vederea exploatării cantinei, dezvoltarea de noi activităţi alimentare, servirea mesei la cantină pentru salariaţii uzinei, precum şi pentru pregătirea meniurilor la micro-cantine. Din cauza faptului că SC Parc SRL nu a respectat contractul cu SC ARO SA, în ceea ce priveşte virarea anuală a 55% din profitul său în contul SC ARO SA, cât şi neachitarea datoriei de 221 milioane lei societăţii ARO SA, Sindicatul Liber ARO a solicitat conducerii SC ARO SA să rezilieze contractul cu SC Parc SRL, conform Capitolului V al acestuia, şi să o acţioneze în justiţie pentru recuperarea prejudiciului. În acest moment, cu complicitatea conducerii SC ARO SA, SC Parc SRL încearcă să compenseze datoria avută la ARO aprovizionând societatea cu antidot (lapte) şi alimentaţie de întărire fără certificat de calitate şi licitaţie, punând în pericol sănătatea salariaţilor şi prejudiciind SC ARO SA prin neaplicarea celui mai avantajos preţ.”

„Cu toate că acest contract nu s-a realizat practic, patronul SC Parc SRL a preluat şi lichidat secţia anexă pentru îngrăşarea porcilor, fără să achite nicio sumă la SC ARO SA” 

Trecem la alt document, o notă întocmită, pe 4 noiembrie 1995, de şeful Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Argeş, prin care, la un an de la instalarea lui Ion Giuvelcă în funcţia de director, i se puneau în cârcă antecesorului grămada de nereguli comise, de fapt, în mandatul său. Printre acestea, contractul cu Parc SRL, încheiat pe 22 august 1994, între uzină şi firma căreia i se puneau la dispoziţie clădirea în care funcţiona cantina şi anexele sale, cu dotările aferente, inclusiv alimentările cu energie electrică, gaze şi apă curentă. Spicuim din nota semnată de şeful IPJ Argeş, considerată de cel incriminat o „făcătură”. 

„Tot prin acest contract se stipula ca SC Parc SRL să preia stocurile de marfă, inclusiv secţia anexă de creştere şi îngrăşare a porcilor, care avea circa 200 de porci, şi să achite contravaloarea acestora, fără a se preciza termene scadente. Deşi, prin acest acord de asociere, participaţia SC ARO SA era net superioară valoric, neprecizată, însă, în contract, profitul era repartizat numai în procent de 20% pentru SC ARO SA (sindicatul îl contrazice, indicând un procent de 55%). Cu toate că acest contract nu s-a realizat practic, ca urmare a schimbării manageriale din noiembrie 1994, patronul SC Parc SRL, în baza contractului, a preluat şi lichidat secţia anexă pentru îngrăşarea porcilor, în valoare patrimonială de 185 milioane lei, prin valorificarea animalelor, fără să achite până în prezent nicio sumă la SC ARO SA. În prezent, cazul este în atenţia organelor de Poliţie, fiind, totodată, acţionat în instanţa civilă de actuala echipă managerială, pentru recuperarea sumei.”  

„Tăierea porcilor şi valorificarea lor de către Parc SRL sunt reale, suma aflată în discuţie fiind de 167 milioane de lei”

Un raport întocmit ca răspuns la nota Inspectoratului prezintă o versiune diferită de cea expusă într-o manieră care favoriza conducerea asigurată de Giuvelcă. Cităm din raportul cu pricina: „Contractul (…) este încheiat în data de 02.08.1994 şi înregistrat la SC ARO SA cu nr.6813/12.08.1994, la solicitarea sindicatelor din societatea ARO, deoarece, prin acest contract, executantul, SC Parc SRL Câmpulung, se obliga să asigure masa la cantina societăţii, la un preţ între 800 şi 1.000 de lei, să înfiinţeze, până la data de 01.09.1994, o brutărie şi o carmangerie care să deservească, la preţuri controlate de SC ARO SA, personalul angajat al societăţii. De altfel, contractul a fost semnat, până la directorul general al societăţii, de către liderul de sindicat ing.Gheorghe Apostu, Oficiul Juridic, directorul economic şi directorul comercial. Derularea contractului cu SC Parc SRL nu s-a efectuat, fiind înlocuit cu un contract nou, încheiat, în luna mai 1995, de actuala echipă managerială. 

Referitor la paguba produsă societăţii ARO prin tăierea porcilor de la gospodăria anexă şi valorificarea lor de către patronul societăţii Parc SRL Câmpulung, vă raportăm că faptele sunt reale, suma aflată în discuţie fiind de 167 milioane de lei (conform Notei de constatare nr.1641/31.01.1995). Tăierea porcilor a avut loc în luna decembrie 1994, întreaga răspundere pentru această pagubă revenind actualei echipe manageriale (…).”    

În ce măsură ARO a intrat în posesia sumelor datorate de foştii parteneri, printre care şi firma câmpulungeană, aflăm dintr-o 

„Informare privind creanţele SC ARO SA cu posibilităţi reduse de recuperare pe cale judiciară”

1.DANCIU SNC CRAIOVA - 97.023.367 lei, contravaloarea facturilor neîncasate

SC ARO SA a obţinut titlul executoriu, prin care debitorul a fost obligat la plata sumei totale de 215.107.400 lei, reprezentând preţ, dobânzi şi penalităţi de întârziere (Sentinţa Civilă 495/1997). Sentinţa a fost pusă în executare (Dosar Executare Silită 181/1998), însă debitul nu a putut fi recuperat, debitorul nedeţinând bunuri mobile şi imobile care să asigure recuperarea creanţei. 

Menţionăm că debitorul se află în procedura reorganizării judiciare, conform Legii nr.64/1995, republicată, procedură ce suspendă toate acţiunile judiciare şi extrajudiciare de recuperare a creanţelor. SC ARO SA a solicitat Tribunalului Dolj deschiderea procedurii falimentului şi stabilirea răspunderii administratorilor firmei, care, prin faptele lor, au contribuit la ajungerea societăţii în încetare de plăţi, prin săvârşirea de acte de comerţ în interes personal, sub acoperirea societăţii. 

2.SC HOLDING SRL IAŞI - 21.854.564 lei, reprezentând facturi neîncasate 

SC ARO SA a obţinut titlu executoriu (Sentinţa Civilă 259/1995), prin care debitorul a fost obligat la plata sumelor de 31.316.076 lei - preţ şi 11.273.787 lei - penalităţi de întârziere. Titlul executoriu a fost pus în executare, încercându-se recuperarea creanţei atât prin înfiinţarea şi validarea popririi pe contul debitorului (Sentinţa Civilă 304/1996), cât şi prin executare directă (Dosar Executare Silită 575/1997). 

Procedura de executare silită a condus la recuperarea în parte a creanţei, respectiv suma de 9.461.512 lei. În prezent, SC ARO SA a solicitat Tribunalului Iaşi deschiderea procedurii falimentului împotriva debitorului aflat în încetare de plăţi (Dosar 282/2001), însă şansele de recuperare a creanţei sunt minime, având în vedere insolvabilitarea debitorului. 

3.SC IULIMEX SRL DEVA - 36.798.503 lei, reprezentând facturile neîncasate 

SC ARO SA deţine titlu executoriu (Sentinţa Civilă 693/1996), prin care debitorul a fost obligat la plata sumei de 48.431.165 lei, reprezentând preţ. Titlul a fost pus în executare (Dosar Executare Silită 130/1997), nefiind identificate bunuri mobile şi imobile care să garanteze recuperarea creanţei. De asemenea, menţionăm că faţă de debitor s-a închis procedura lichidării (Încheierea 510/2001 a Tribunalului Hunedoara), întrucât în averea debitoarei nu s-au găsit niciun fel de bunuri care să poată fi valorificate. 

4.SC PARC CANTINĂ SRL - 93.973.880 lei

Suma nu poate fi recuperată, întrucât prin Decizia Civilă nr.324/1998 s-a stabilit, în baza raportului de expertiză contabilă efectuat, suma la plata căreia pârâta este obligată, respectiv 77.414.900 lei, reprezentând contravaloarea facturilor emise de SC ARO SA nr.81, 83, 84, 88, 90, 95 din 1994, facturi ulterior anulate de SC ARO SA prin factura nr.8/26.05.1995, în valoare de 171.388.780 lei. 

Având în vedere situaţia acestor creanţe care au şanse minime de a fi recuperate, supunem aprobării ştornarea facturilor menţionate şi înregistrarea sumelor în contul de cheltuieli al societăţii, urmând ca sumele recuperate în urma procedurilor jurisdicţionale să fie înregistrate în contul de venituri al societăţii.

Documentul întocmit de ec.Aurel Tocilă, Departament Financiar-Contabil, şi jr.Florin Sătârbaşa, Oficiul Juridic, poartă semnăturile directorului general Aurel Dordea şi directorului economic Niculae Enoiu. Aceleaşi persoane întocmeau, la data de 16 iunie 1999, un document în care este rezumat litigiul cu Parc SRL.

Către Consiliul de Administraţie

REFERAT

Prin prezentul referat solicităm aprobarea trecerii pe cheltuieli a sumei de 93.973.878 lei, reprezentând diferenţă la Factura nr.8/26.06.1995, datorată de SC PARC SRL, în baza Contractului de Asociere-Colaborare nr.113/06.04.1995. 

Această sumă a rezultat în urma procedurii judiciare astfel: 

Prin cererea de chemare în judecată, SC ARO SA a solicitat obligarea SC PARC la plata sumei de 221.346.485 lei, reprezentând obligaţii asumate prin Contractul de Asociere-Colaborare nr.113/06.04.1995, în care se cuprinde şi gospodăria anexă. Acţiunea SC ARO SA a fost admisă prin Sentinţa Civilă nr.982/1997, pronunţată de Tribunalul Argeş. 

Împotriva sentinţei menţionate, SC PARC SRL a declarat apel la Curtea de Apel Piteşti, acesta fiind admis prin Decizia Civilă nr.324/1998, menţinându-se obligarea SC PARC SRL la plata sumei de 77.414.902 lei, reprezentând: 69.405.440 lei - contravaloare carne de porc stabilită la preţurile în vigoare la data livrării şi 8.009.482 lei - credite bancare folosite pentru cantină.

Pentru a ajunge la această soluţie, Curtea de Apel a reţinut următoarele: 

Factura nr.8/1995 a anulat facturile emise iniţial de SC ARO SA nr.81, 83, 84, 88, 90, 95, toate din 1994. De asemenea, se reţine că ARO SA a procedat la anularea acestor facturi, pentru a se factura aceeaşi cantitate de carne de porc, dar cu preţuri duble sau triple (pe facturile iniţiale a fost de 2.564 lei/kg, iar pe factura de diferenţă nr.8/1995 preţul a fost de 4.721 lei/kg şi 6.497 lei/kg), acest procedeu de refacturare a cărnii după un an de la consumare fiind ilegal. 

Pentru aceste considerente, instanţa de apel a admis în parte apelul declarat de SC PARC SRL, considerând că instanţa de fond trebuia să admită acţiunea SC ARO SA numai pentru suma de 77.414.902 lei, care se compune din 69.405.440 lei, reprezentând preţul real neachitat pentru carnea de porc, şi 8.009.482 lei, reprezentând creditele bancare luate pentru cantină.

Soluţia instanţei de apel a avut în vedere atât clauzele Contractului de Asociere-Colaborare nr.113/06.04.1995, cât şi raportul de expertiză contabilă şi completările la acesta, întocmit în vederea unei juste soluţionări a cauzei. 

Luând în considerare: 

-netemeinicia operaţiunilor de recalculare, operaţiuni sesizate şi criticate de instanţă;    

-netemeinicia operaţiunilor efectuate în baza anexei la contract; 

Soluţiile instanţelor în următoarele faze: recurs la Curtea Supremă de Justiţie şi, eventual, rejudecare s-ar fi bazat pe acelaşi probatoriu, fapt care nu ar fi condus la o altă finalitate. 

Având în vedere faptul că o continuare a procedurii, prin susţinerea recursului declarat de SC ARO SA nu ar fi condus la o situaţie favorabilă, precum şi faptul că aceasta presupunea plata de către SC ARO SA a sumei de 3.289.586 lei - taxă de timbru şi debitarea cu suma de 8.400.000 lei, reprezentând taxă de timbru dosar fond, vă rugăm să aprobaţi trecerea pe cheltuieli a sumei de 93.973.878 lei. 

The most visited gambling websites in The UK