Te informam ca site-ul nostru foloseste cookie-uri, iar prin navigarea pe site iti exprimi acordul asupra folosirii acestora. 

Menu
TRAFIC

Privatizarea, suspendată prin procesul câştigat de “teroristul” Ion Cotescu

  • Written by Evenimentul Muscelean
  • Hits: 1945

b_400_250_16777215_10_images_2015ARO.jpgS-a aşternut uitarea peste un moment crucial post-privatizare, care, dacă n-ar fi existat interesul făţiş de distrugere a lui ARO, ar fi putut conduce la restabilirea situaţiei anterioare descotorosirii statului de întreprinderea incomodă în favoarea unui afacerist cu o reputaţie mai mult decât îndoielnică. Pe 10 august 2005, Ion Cotescu a chemat în judecată Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului Bucureşti, fosta Autoritate pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului, ca succesoare în drepturi a acestei instituţii, şi compania Cross Lander USA Inc. Acesta a solicitat Tribunalului Comercial Argeş, unde s-a judecat acţiunea introdusă de fostul sindicalist, ca, prin hotărârea care urma să se pronunţe, să se dispună „suspendarea efectelor contractului de vânzare-cumpărare de acţiuni nr.45/26.09.2003, încheiat între cele două pârâte, până la soluţionarea acţiunii de constatare a nulităţii absolute a acestui contract.” Suspendarea urma să fie obţinută de la instanţă prin emiterea unei ordonanţe preşedinţiale. 

Un început de victorie 

În esenţă, reclamantul, ca acţionar al societăţii ARO, şi-a motivat demersul prin faptul că respectivul contract, al cărui obiect l-a reprezentat vânzarea pachetului majoritar de acţiuni deţinut de APAPS către firma lui John Perez, a fost încheiat în condiţii susceptibile a atrage constatarea nulităţii absolute a tranzacţiei prin care uzina a ajuns pe mâna americanului. „Astfel, se arată în cerere, acest contract s-a încheiat sub condiţia suspensivă a emiterii de către Eximbank a avizului privind dovezile de bonitate ale cumpărătorului Cross Lander USA Inc., aviz care nu a fost emis nici până în prezent (n.r. august 2005), astfel cum rezultă din adresa Curţii de Conturi a României cu nr.24382/PM/21.07.2005. Faţă de această împrejurare, reclamantul a mai arătat faptul că a mai înregistrat pe rolul acestei instanţe şi o acţiune în constatarea nulităţii absolute a contractului de vânzare-cumpărare de acţiuni nr.45/26.09.2003, înregistrată sub numărul 733/2005, solicitând suspendarea efectelor contractului până la soluţionarea acestei acţiuni.

Cât priveşte urgenţa cererii, reclamantul a justificat-o prin aceea că, de la data perfectării contractului, firma Cross Lander USA Inc. a început să vândă în mod ilegal active aparţinând SC ARO SA, existând intenţia de a înstrăina şi acţiunile pe care le deţine potrivit contractului ale cărui efecte se cer a fi temporar suspendate.” Ion Cotescu, în calitate de iniţiator al procesului, a mai cerut instanţei judecarea cauzei fără trecerea vreunui termen şi fără citarea părţilor.

Completul de judecată condus de magistratul Mirela Mitrea a considerat că solicitarea acestuia este întemeiată. Unul dintre argumentele sale privind îndeplinirea primei condiţii de admitere a unei cereri de ordonanţă preşedinţială din cele trei - urgenţa, măsura ordonată de instanţă să fie vremelnică şi să nu prejudicieze fondul dreptului - a făcut referire la o categorie specială de situaţii care justifică urgenţa: păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere şi prevenirea unei cauze iminente, care nu s-ar mai repara. 

„În condiţiile în care, potrivit actelor aflate la dosarul cauzei, reclamantul a demonstrat faptul că din dosarul de privatizare pus la dispoziţia Curţii de Conturi a României de către APAPS, actualmente AVAS, lipsesc dovezile de bonitate ale firmei cumpărătoare Cross Lander USA Inc., precum şi faptul că, după încheierea acestui contract, noul acţionar majoritar a încheiat acte de dispoziţie cu privire la unele active ale SC ARO SA (bunuri imobile, clădiri şi mijloace fixe), instanţa apreciază ca fiind demonstrată condiţia urgenţei prezentei cereri în sensul avut în vedere de legiuitor, existând posibilitatea ca pârâta - în prezent, acţionar majoritar - să înstrăineze chiar şi acţiunile pe care le deţine în baza contractului ale cărui efecte se cer a fi suspendate temporar.

Cu privire la condiţia ca măsura dispusă prin ordonanţa preşedinţială să nu prejudece fondul dreptului, condiţia ce decurge din caracterul vremelnic al măsurii, aceasta presupune că instanţa, când rezolvă o astfel de cerere, nu are de cercetat fondul însuşi al dreptului, ci doar aparenţa acestuia. Legea oferă judecătorului dreptul de a examina sumar pretenţiile părţilor spre a putea vedea de partea cui este aparenţa dreptului, or, în cauză, reclamantul, în calitate de acţionar al SC ARO SA, a făcut dovada interesului său, precum şi dovada aparenţei dreptului său.”, a motivat judecătorul hotărârea de a-i da dreptate lui Ion Cotescu. 

Executorul judecătoresc nu a fost lăsat să treacă de poarta uzinei  

Prin urmare, pe 17 august 2005, acţiunea lui Ion Cotescu a fost admisă de Tribunalul Comercial Argeş, care a dispus suspendarea vremelnică a efectelor contractului de privatizare, până se soluţiona acţiunea în constatarea nulităţii absolute a tranzacţiei prin care statul român i-a vândut ARO lui John Perez. 

Pentru punerea în executare a celor stabilite de instanţa comercială de la Piteşti, reclamantul, aflat în posesia verdictului dorit, s-a adresat Biroului Executorului Judecătoresc Ioan Mihai Mitu. Acesta, împreună cu creditorul Ion Cotescu şi avocata sa, s-a deplasat, pe 7 septembrie 2005, la sediul societăţii din strada Traian, nr.223. „Am găsit prezent pe consilierul juridic Florin Sătârbaşa, căruia, punându-i în vedere calitatea şi scopul venirii noastre, acesta a declarat: conducerea societăţii nu se găseşte în sediu, iar el nu are drept de reprezentare. S-a luat legătura telefonic cu domnul avocat Ghergulescu, la solicitarea consilierului juridic Sătârbaşa, de la SCA “Şerban, Mareş şi Asociaţii”, care ne-a comunicat faptul că societatea Cross Lander nu are sediul în strada Traian, nr.223, şi cere ca actele de procedură încheiate în cauză să fie comunicate la adresa din Bucureşti a casei de avocatură.” 

Executorul judecătoresc a luat legătura şi cu administratorul judiciar Gheorghe Banu, care „ne-a comunicat că nu se opune executării şi că este conştient că trebuie dusă la îndeplinire hotărârea. Menţionez că nu ne-a fost permis accesul în sediul societăţii şi a fost consemnată prezenţa noastră la societate în registrul de poartă.” Ioan Mihai Mitu le-a pus în vedere celor două pârâte, AVAS şi Cross Lander, cele stabilite prin Sentinţa nr.509/C/17 august 2005 a Tribunalului Comercial Argeş, pronunţată în Dosarul nr.738/2005, şi anume că s-au suspendat efectele contractului de vânzare-cumpărare de acţiuni. „La cererea creditorului Ion Cotescu, se va comunica celor două debitoare numirea a doi custozi, respectiv domnul Iustinian Preoteasa şi domnul Mihai Ciobanu.”, cităm din procesul verbal al executorului judecătoresc, încheiat pe 7 septembrie 2005. 

Nulitatea contractului de privatizare, dublu eşec 

Cât priveşte celălalt proces iniţiat de Ion Cotescu, până la soluţionarea căruia au fost suspendate efectele privatizării, nulitatea actului juridic încheiat în septembrie 2003, prin care ARO a fost vândută de statul român, acţiunea s-a încheiat cu un dublu eşec. Primul a fost la Tribunalul Comercial Argeş, care, pe 29 septembrie 2005, şi-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti, ca urmare a excepţiei necompetenţei teritoriale a instanţei argeşene invocată atât de AVAS, cât şi de Cross Lander, cu sediul în Statele Unite ale Americii, Miami-Florida, dar cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură la punctul de lucru al Societăţii Civile de Avocaţi „Şerban, Mareş şi Asociaţii” din Bucureşti.

Dosarul s-a mutat la Tribunalul Bucureşti, care, tot la solicitarea Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului şi a firmei americane, care au invocat excepţia lipsei interesului în promovarea cererii, a respins acţiunea lui Ion Cotescu, ca fiind introdusă de o persoană lipsită de interes. S-a întâmplat pe 9 noiembrie 2005.

Un an mai târziu, Ion Cotescu era condamnat la închisoare cu suspendare pentru instigare la terorism. Aşa a fost potolit, cel puţin, în următorii trei ani, fostul sindicalist, care, deşi nu mai era angajat al lui ARO din 2003, când a părăsit fabrica înainte de a-i fi pusă în braţe lui Perez, conducea grupurile de muncitori la Tribunalul Comercial Piteşti, apoi, după strămutarea procesului falimentului la Timişoara, la Tribunalul Timiş. Şi nu se ducea cu o mână de salariaţi, ci cu câteva autobuze ticsite de oameni. Apoi erau drumurile la Parlament, la AVAS, imediat după privatizare, până la intrarea uzinei în faliment, în speranţa că îi va fi luată înapoi americanului, care juca tontoroiul pe clauzele contractului de privatizare, fără ca vreo autoritate a statului să-l întrebe măcar dacă a obosit. Sau dacă nu-l deprimă cumva statul degeaba, cu o fabrică falită în braţe, care nu producea nimic, în afară de revolte, greve, fie vară, fie iarnă, şi un ocean de disperare oamenilor care cereau bani fără muncă. Asta pentru că trebuiau să trăiască, să-şi trimită copiii la şcoală, să mai achite din datorii patronilor de magazine alimentare, care aveau stive de caiete numai cu numele clienţilor din rândul angajaţilor de la ARO. 

“Teroristul” Cotescu, potolit cu o condamnare serioasă

În toamna lui 2006, „teroristul” Cotescu a fost redus la tăcere, după ce, în ianuarie, acel an, a început să circule prin Câmpulung, poate, cel mai dur „Armaghedon”, care ameninţa jefuitorii lui ARO că vor fi infectaţi cu viruşi mortali. „Organizaţia Dreptate şi Adevăr Muscelean. După faptă, şi răsplată! În gardă, jefuitori ai lui ARO… (politicieni şi afacerişti - baroni locali), atenţie mare! Dacă justiţia este cu voi şi nu vă pedepseşte hoţiile (din cauza corupţiei generalizate din România), noi, prin metode ultramoderne teroriste, vă vom infecta pe voi şi familiile voastre cu viruşi mortali existenţi la această oră (H5N1, AIDS). Dacă nu restituiţi banii disponibilizaţilor şi salariaţilor de la ARO, conform ordonanţelor şi CCM… (bătaia de joc şi minciuna se plătesc cu viaţa). Dacă AVAS nu termină cu Cross Lander până la 26 ianuarie 2006, atât clădirea AVAS, cât şi gospodăriile, apartamentele, vilele, fermele, casele de vacanţă, firmele, cât şi autoturismele celor implicaţi şi vinovaţi vor fi, de asemenea, infectate cu viruşi mortali. Voi ne-aţi furat fabrica şi locurile de muncă, atentat la existenţa noastră: genocid! După faptele voastre, vine şi răsplata noastră! Semnează: Comitetul de Criză al O.D.A.M. (Organizaţia Dreptate şi Adevăr Muscelean).”

b_400_250_16777215_10_images_2015ARO1.jpgPrimul şi singurul bănuit a fost viceliderul Asociaţiei „Salvaţi Muscelul”, devenit rapid subiectul unei anchete care l-a împiedicat să-şi continue preocupările cu care i-a zgândărit pe mulţi: magistraţi, conducerea ARO, română şi americană, politicieni, cu „gălăgia” şi mobilizarea muncitorilor răriţi de valurile de concedieri colective. În cadrul anchetei deschise de poliţiştii de la Biroul de Combatere a Crimei Organizate Argeş, Cotescu a fost acuzat de instigare la violenţă şi terorism. Pe 27 octombrie 2006, Curtea de Apel Piteşti, Completul Anticorupţie + DIICOT, decidea: „În baza art.32, alin.1, lit.g din Legea nr.535/2005 privind prevenirea şi combaterea terorismului, cu aplicarea art.74, lit.a şi c, Cod penal, şi art.76, lit.c, Cod penal, condamnă pe inculpatul COTESCU ION la 1 an închisoare. În baza art.37, alin.1 din Legea nr.535/2004, cu aplicarea art.74, lit.a şi c, Cod penal, şi art.76, lit.d, Cod penal, condamnă pe inculpat la o pedeapsă de 8 luni închisoare. În baza art.33, lit.a, şi art.34, lit.b, Cod penal, contopeşte pedepsele aplicate şi dispune ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 1 an închisoare. În baza art.861, Cod penal, suspendă sub supraveghere executarea pedepsei. În baza art.862, Cod penal, stabileşte termen de încercare de 3 ani. Pe durata termenului de încercare, inculpatul urmează să se supună măsurilor de supraveghere prevăzute de art.863, alin.1, Cod penal: a) să se prezinte în fiecare a doua zi de joi din fiecare lună la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Argeş; b) să anunţe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea; c) să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă; d) să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existenţă şi să respecte obligaţia prevăzută de art.863, alin.3, lit.d, Cod penal, respectiv să nu intre în legătură cu persoane din conducerea SC ARO Câmpulung SA. Atrage atenţia inculpatului asupra prevederilor art.864, alin.1 şi 2, Cod penal, privind revocarea suspendării executării în cazul săvârşirii unei noi infracţiuni şi în cazul neîndeplinirii cu rea credinţă a măsurii de supraveghere sau a obligaţiei stabilite de instanţă. În baza art.118, lit.b, Cod penal, confiscă de la inculpat 6 plicuri tip Orange din seria Sigma. În baza art.191, Cod procedură penală, obligă pe inculpat la 400 RON cheltuieli judiciare către stat.”

Falimentul lui ARO s-a derulat în linişte, la fel o pseudo-anchetă a privatizării şi înstrăinării Fabricii de Matriţe, precum şi un proces din care cel mai câştigat a ieşit Perez. Procesul falimentului uzinei, pronunţat pe 15 iunie 2006, continuă cu un termen programat pe 5 noiembrie, nefiind încheiat nici până astăzi. O fi o ambiţie a cuiva ca lichidarea ARO să rămână în istorie cu o cifră rotundă. Magda BĂNCESCU

The most visited gambling websites in The UK