Logo

Patronul în rahat la propriu

Întâmplarea următoare este despre unul dintre abonaţii la lucrări pe bani publici. În municipiu este pe val nepotul “vecinului” deţinător de proprietăţi în toate localităţile judeţului - de aici şi supranumele - care a prins o sumedenie de reparaţii, la unităţi de învăţământ, de cultură, la străzi, etc. Insul este asociat la “caşcaval” cu un despletit devenit celebru în târg pentru practica de a da salariile în stradă. Vin puternic din urmă “gălbiorii” reuniţi într-un club de caritate, care erau în linia întâi până să le cadă guvernul, la local. Cu unul dintre filantropii urbei face acte de binefacere o societate subordonată Consiliului Local, care, în loc să se doteze cu utilaje, apelează la muncitorii şi maşinăriile acestuia, ca să trăiască toată lumea bine. Ca pe vremea comuniştilor, să aibă toată lumea de muncă şi, slavă Domnului, patronii care ciugulesc de la stat n-au de ce să se plângă. Afaceristul partener al societăţii publice a prins o lucrare la o Primărie de comună, la o şcoală, mai precis. Neavând om disponibil - fiindcă firma este un SRL minuscul - s-a urcat în utilajul pe şenile, de mici dimensiuni, chiar patronul. Într-un colţ al curţii era amenajată o fosă septică primitivă, o groapă acoperită cu un beton lipsit de fier în compoziţie, peste care crescuseră bălăriile. Târ, târ, târ, cu utilajul ca o jucărie, afaceristul n-a băgat de seamă că a ajuns deasupra căcăstoarei, al cărei capac s-a spart sub greutatea maşinii şi şoferului, care au căzut în mizerie. Ce chin să fie extraşi din groapa cu dejecţii şi omul, şi utilajul, căruia i s-au făcut geamurile ţăndări! Adu alt utilaj ca să-l tragă pe cel prăbuşit, du-l pe tip la spital, că se lovise la cap! Dacă zăriţi în oraş un excavatoraş cu folie în loc de geamuri, să ştiţi că deţinătorul lui e patronul scăpat în rahat. Musceleanul de pe bulevard

Evenimentul Muscelean