Te informam ca site-ul nostru foloseste cookie-uri, iar prin navigarea pe site iti exprimi acordul asupra folosirii acestora. 

Menu
TRAFIC

De doi ani şi jumătate, stareţul de la Cetăţuia luptă să scape de altă construcţie ilegală din situl istoric

  • Written by Evenimentul Muscelean
  • Hits: 410

b_400_250_16777215_10_images_images2_ziar_2021_Februarie_2562_11.jpgProcesul stareţului de la Cetăţuia „Negru Vodă” cu rudarii care au ocupat pământurile mănăstirii trece prin cazne grele. De doi ani şi jumătate, părintele Modest Ghinea se luptă cu altă familie stabilită la baza muntelui, încurajat de reuşita acţiunii de demolare a unei case cu etaj, sănătoase, ridicată abuziv pe proprietatea Bisericii, în ciuda avertismentelor de oprire a lucrărilor, susţinute de acte ale instanţei. Conducătorul obştii mănăstireşti vrea să repete acţiunea nerecomandată celor slabi de inimă cu neamul Bîrloiu, pe care l-a acţionat în instanţă în toamna anului 2019. De atunci, se chinuieşte monahul să obţină al doilea verdict, care să-i dea dreptul la degajarea terenului de imobilul amplasat în situl istoric, deţinut de Schitul „Cetăţuia”. Prima hotărâre judecătorească favorabilă datează din martie 2012, când 19 capi de familii au fost obligaţi să părăsească cei 3.458 de metri pătraţi, proprietatea Bisericii, din care 305 metri pătraţi reprezintă drumul creat de pârâţi, pentru a avea acces la locuinţe, iar restul este bătătura fiecărui localnic stabilit clandestin în situl istoric. În lotul celor 19 - în principal, membrii familiilor Cornea, Puicuş şi Tudoroiu - nu s-a aflat neamul Bîrloiu, cărora stareţul le-a dedicat o acţiune separată.          

Prin procesul principal se urmăreşte demolarea construcţiei abuzive   

17 octombrie 2019 este data înregistrării la Judecătoria Câmpulung a acţiunii civile având ca obiect „obligaţia de a face”. Mai precis, obligaţia de desfiinţare sau de demolare a construcţiilor, precum şi obligaţia de a nu mai construi. Pârâţii sunt Bîrloiu Ion Ovidiu, Bîrloiu Tatiana, Bîrloiu Ionuţ, Bîrloiu Marian şi Aron Efigenia. După un an, la termenul din 6 octombrie 2020, a fost desemnat, prin tragere la sorţi, expertul tehnic Cristian Stănculeanu, pentru efectuarea raportului de expertiză tehnică judiciară solicitat de instanţă. Pe 12 ianuarie 2021, instanţa s-a văzut nevoită să-l înlocuiască pe cel desemnat în toamnă cu Alexandra Ion, căreia îi revenea onorariul de 1.500 de lei, virat de Mănăstirea Cetăţuia „Negru Vodă”, încă din octombrie, pentru expertul care a renunţat la însărcinare. Aşadar, mare lucru nu s-a întâmplat pe durata celor doi ani şi jumătate, de când părintele Modest a depus cererea la Judecătorie, întrucât litigiul a fost întrerupt şi de alte acţiuni decurgând din acesta, şi de starea de urgenţă. 

În toamna anului 2019, părintele Modest a obţinut o hotărâre de sistare a lucrărilor care duduiau în timpul procesului  

În paralel cu acest proces, a iniţiat două acţiuni separate, dar legate de scopul urmărit de reclamantă. Prima: obţinerea unei ordonanţe preşedinţiale de sistare a lucrărilor. A doua: executarea silită a prevederilor ordonanţei.   

Ordonanţa de sistare a lucrărilor a fost cerută pe 11 octombrie 2019 şi a fost obţinută rapid. Pe 22 octombrie 2019, magistratul a admis cererea protosinghelului Modest Ghinea şi i-a obligat pe pârâţii enumeraţi mai înainte să sisteze orice lucrări de construire pe terenul Mănăstirii Cetăţuia „Negru Vodă”, proprietară conform titlului din 11 februarie 2009. Măsura provizorie era valabilă până la soluţionarea definitivă a dosarului principal. Cel în care s-au înlocuit experţii la începutul anului 2021. 

La acel moment, călugării au urmărit şi au obţinut sistarea lucrărilor începute de familia cu care stăreţia s-a mai judecat şi cu câţiva ani înainte. Stareţul s-a văzut nevoit să acţioneze astfel, după ce le-a cerut vecinilor să stopeze construcţia, dar aceştia nu l-au băgat în seamă şi şi-au văzut de ridicarea casei. Actul de proprietate al aşezământului religios conţine două suprafeţe, de 3 hectare şi 8.382 metri pătraţi, „pe care se află un sit arheologic care reprezintă patrimoniu cultural şi în care se află vestigii istorice.” Supărarea vieţuitorilor mănăstirii a pornit de la faptul că, pe terenul Bisericii, pârâţii fac lucrări de construcţie fără drept, fără acordul lor şi fără a avea obţinută autorizaţie de construire valabilă şi refuză să înceteze de bună voie aceste lucrări, ce afectează atât terenul, dar şi mai mult vestigiile istorice.”, astfel a arătat pledoaria reprezentanţilor Cetăţuii „Negru Vodă” în faţa judecătorului.

În afara titlului obţinut de mănăstire în februarie 2009, în baza căruia a fost intabulat dreptul de proprietate, instituţiei bisericeşti i-a fost recunoscută încă o dată calitatea printr-o sentinţă civilă a Judecătoriei Câmpulung, din 2 martie 2012. La acel moment, mănăstirea i-a chemat în judecată pe toţi etnicii din vale, care i-au ocupat pământul şi care, la proces, n-au opus reclamantei niciun titlu valabil pentru terenul pe care construiesc şi nicio autorizaţie de construire. În schimb, mănăstirea „a făcut şi dovada că proprietatea sa face parte din patrimoniul siturilor arheologice, fiind interzisă efectuarea lucrărilor de construire de orice natură.”

Instanţa le-a dat dreptate monahilor care au cerut, în regim de urgenţă, oprirea construcţiei lui Bîrloiu, „câtă vreme nu dispune de autorizaţie de construire, iar terenul pe care se efectuează lucrări de construcţie - activitate ce continuă, având loc chiar şi în timpul procesului de faţă -, face parte din terenul pentru care reclamantul este proprietar. Paguba adusă sitului arheologic aflat pe acest teren proprietatea reclamantei, care are obligaţia să-l conserve conform legii monumentelor istorice, este evidentă şi nu poate fi înlăturată odată distruse aceste edificii arheologice, care sunt de natură să stabilească adevăruri istorice, ce nu pot fi stabilite prin alte metode.” Prin urmare, în toamna lui 2019, judecătorul i-a obligat pe cetăţeni să sisteze de îndată lucrarea. 

Suplimentar, într-o cauză distinctă, mănăstirea a obţinut încuviinţarea instanţei de executare silită a obligaţiilor impuse familiei Bîrloiu prin sentinţa din 22 octombrie 2019. 

În paralel cu acţiunea călugărilor, vecinii din cătun se judecă cu Biserica pentru constatarea dreptului lor de proprietate  

În apărarea lor, cei acţionaţi în judecată de Biserică au ripostat cu o acţiune de constatare a dreptului lor de proprietate şi, la fel ca stareţul, şi-au luat şi ei un avocat. Acţiunea pârâţilor deveniţi reclamanţi, în această speţă, a fost declanşată pe 18 februarie 2020 şi, câteva luni mai târziu, s-a încheiat cu un verdict nefavorabil iniţiatorilor. Mai precis, pe 23 iulie, anul trecut, instanţa de la Câmpulung a suspendat judecarea cauzei până la soluţionarea definitivă a dosarului deschis de părintele stareţ. 

Nemulţumiţi de încheierea Judecătoriei Câmpulung, au atacat-o, toamna trecută, la Tribunalul Argeş, care le-a dat dreptate. La termenul din 29 ianuarie 2021, magistratul de la Piteşti a admis recursul familiei Bîrloiu şi al Efigeniei Aron, a casat încheierea atacată şi a trimis cauza pentru continuarea judecăţii aceleiaşi instanţe de fond.

Magda BĂNCESCU

The most visited gambling websites in The UK