Te informam ca site-ul nostru foloseste cookie-uri, iar prin navigarea pe site iti exprimi acordul asupra folosirii acestora. 

Menu
TRAFIC

Cei cinci moştenitori ai proprietarului Hotelului Regal se luptă cu Primăria şi pentru parter

  • Written by Evenimentul Muscelean
  • Hits: 1390

b_400_250_16777215_10_images_images2_ziar_2021_Ianuarie_2550_Clipboard17.jpgDouă nepoate de fiică ale lui Gheorghe I.Ştefănescu, proprietarul Hotelului Regal, care locuiesc în Statele Unite ale Americii, alături de alţi trei moştenitori din Bucureşti, continuă procesele începute în urmă cu douăzeci de ani, pentru dobândirea clădirii. 

Pe 20 ianuarie 2021, la Tribunalul Argeş, începe judecata apelului declanşat de cei cinci reclamanţi împotriva unei hotărâri a Judecătoriei Câmpulung, care a confirmat ceea ce Curtea de Apel Piteşti a stabilit încă în 2005. Şi anume că urmaşilor li se cuvine doar etajul. Demersurile descendenţilor lui Gheorghe I.Ştefănescu, deposedat de hotel de către statul comunist, sunt încurajate de victoriile obţinute, cu două decenii în urmă, pentru toată clădirea. În 2001 şi 2002, patru nepoţi de fiu şi fiică, împărţiţi în două tabere, au câştigat, la Tribunalul Argeş, hotărâri de retrocedare, în natură, a întregului imobil al bunicului lor. Odată rămasă definitivă hotărârea Tribunalului, cu ajutorul executorului judecătoresc Mihai Ioan Mitu, s-a trecut la punerea în posesie a câştigătorilor. 

Numai că ceea ce s-a stabilit atunci s-a „şters” prin verdictele pronunţate în litigiile ulterioare, care le restrâng drepturile actualilor reclamanţi la etaj. Pe 13 iunie 2019, cei cinci succesori au făcut încă o încercare la Judecătoria Câmpulung. Însă au pierdut din nou, prin urmare au ripostat la Tribunalul Argeş. Pentru acest proces, primarul Elena Lasconi şi Consiliul Local au fost nevoiţi să angajeze un apărător profesionist.

Cinci moştenitori, care nu se mulţumesc cu etajul, luptă pentru întreaga clădire      

Acţiunea de la Piteşti, care începe curând, este efectul unui proces pierdut la Câmpulung, în primăvara anului trecut. Pe 4 martie 2020, instanţa municipală a tranşat cererea de revendicare imobiliară a reclamanţilor Crizanta Smaranda Alexandra Ionescu, Constanţa Elena Domnica Negulescu, Dragoş Alin Ştefănescu, Doina Ştefănescu, Simona Elena Ştefănescu, reuniţi la startul unui litigiu având ca miză Hotelul Regal. Pretenţiile acestora s-au îndreptat şi se îndreaptă în continuare împotriva pârâţilor Municipiul Câmpulung, Statul Român, prin Ministerul Finanţelor Publice - Agenţia Judeţeană a Finanţelor Publice Argeş şi Primăria Municipiului Câmpulung, prin primarul său. 

Cei cinci au cerut instanţei să oblige instituţiile statului să le lase „în deplină proprietate şi posesie” impresionanta clădire din centru, cunoscută sub numele de „Hotelul Regal”, cu teren, parter, mansardă şi subsol. Acestea compun fosta proprietate a lui Gheorghe I.Ştefănescu, decedat în anul 1935, după cum aflăm chiar din conţinutul Sentinţei nr.492, pronunţată pe 4 martie 2020, la mai puţin de un an de la înregistrarea acţiunii în revendicare pe care v-o prezentăm. 

În 2001, doi nepoţi obţineau la Tribunalul Argeş o hotărâre de restituire a întregii clădiri a bunicului lor 

Construcţia, preluată de stat, prin naţionalizare, prin Decretul nr.92/1950, a făcut obiectul mai multor acţiuni în justiţie, întrucât moştenitorii au căutat permanent să recâştige proprietatea familiei.  

Redobândirea clădirii s-a încercat imediat după 1990, de către un nepot de fiu al lui Gheorghe I.Ştefănescu, însă solicitarea, întemeiată pe Legea 112/1995, n-a avut sorţi de câştig, deoarece se referea la un imobil care n-avea destinaţia de locuinţă la data naţionalizării. În 1997, acelaşi nepot lui Ştefănescu a deschis, la Judecătoria Câmpulung, o acţiune împotriva Consiliului Local şi a R.A. Edilul, cărora le cerea întregul Hotel Regal. Judecătoria i-a dat dreptate, însă reclamantul a pierdut la Tribunal, pe 15 iunie 1997, considerându-se că „situaţia juridică a altor imobile, în afara celor care fac obiectul Legii 112/1995, se reglementează prin legi speciale.” Un an mai târziu, pe 18 iunie 1998, a fost respins şi recursul. 

În anul apariţiei Legii 10/2001, cei doi fii ai lui Gheorghe Gh.Ştefănescu şi nepoţi ai lui Gheorghe I.Ştefănescu s-au adresat din nou instanţei, cerând proprietatea bunicului lor. Pe 9 octombrie 2001, Tribunalul Argeş a hotărât retrocedarea în natură, hotărâre confirmată şi definitivată prin decizia din 29 aprilie 2002 a Curţii de Apel. 

Cele două acte ale instanţelor au stat la baza punerii în posesie a reclamanţilor asupra imobilului din Piaţa Jurământului, nr.2. Însă procesul verbal de punere în posesie şi-a pierdut puterea juridică, după ce, pe 31 martie 2003, cele două hotărâri ale instanţelor de la Piteşti au fost casate de Curtea Supremă de Justiţie. 

Şi nepoatele din partea fiicei au avut câştig de cauză pentru toată proprietatea bunicului  

Separat de acest demers, două nepoate din partea fiicei lui Gheorghe I.Ştefănescu, Crizanta Smaranda Alexandra Ionescu şi Constanţa Elena Domnica Negulescu - reclamante şi în procesele din prezent -, au transmis o notificare autorităţilor locale cu privire la drepturile lor, notificare pe care conducerea din 2002 a municipiului a respins-o. Petentele, care cereau restituirea unei jumătăţi din Hotelul Regal, au contestat la Tribunalul Argeş, care, în 2003, a anulat dispoziţia primarului George Bălan. Şi, cel mai important, s-a hotărât retrocedarea construcţiei către toţi moştenitorii lui Gheorghe I.Ştefănescu. 

Au urmat ani de procese şi verdicte care n-au lămurit situaţia Hotelului Regal nici până în zilele noastre. Cele hotărâte în urmă cu 20 de ani de Tribunalul Argeş şi Curtea de Apel Piteşti au fost desfiinţate la Curtea Supremă de Justiţie, care a impus rejudecarea cazului. În 2004, Tribunalul a mers tot pe varianta retrocedării întregului imobil. Numai că apelul declanşat de Primăria Câmpulung a înclinat uşor balanţa în favoarea sa. Pe 8 februarie 2005, Curtea de Apel Piteşti dispunea să li se cedeze urmaşilor, în natură, doar etajul. Potrivit decretului de naţionalizare, imobilul preluat de stat avea 22 de apartamente. Doar etajul în care a funcţionat hotelul a făcut obiectul preluării abuzive, aşadar pentru partea superioară a clădirii se impuneau măsuri reparatorii. Spaţiile de la parter, în afara Primăriei, aveau şi alţi deţinători, la fostul magazin de postăvărie, unde sunt trei proprietari. Alţi doi au cumpărat un spaţiu, tot la parter, în toamna anului 2000.       

Moştenitorii luptă să probeze că şi parterul i-a aparţinut lui Gheorghe Ştefănescu înainte de naţionalizare 

În urmă cu 16 ani, magistratul Curţii de Apel şi-a întemeiat decizia pe faptul că moştenitorii n-au făcut dovada că, la data naţionalizării, Gheorghe I.Ştefănescu era proprietarul întregului imobil. Astfel, s-a prezumat că acesta înstrăinase parterul în care funcţionau mai multe prăvălii.

Succesorii, însă, au considerat permanent că pot răsturna prezumţia nefavorabilă lor, aducând înscrisuri de la Arhivele Naţionale, o decizie din 1934 a Tribunalului Muscel, prin care se instituise o inscripţiune ipotecară, un certificat de înmatriculare din 1938 al Camerei de Comerţ şi Industrie Piteşti, borderoul proprietăţilor şi exploataţiilor agricole din Câmpulung, din anul 1948, pentru a arăta că Gheorghe I.Ştefănescu a deţinut clădirea în totalitate cu mult înaintea naţionalizării. Plus înscrisuri noi, precum fişa de condamnat politic a fiului, Gheorghe Gh.Ştefănescu, copia din Registrul Agricol corespunzătoare perioadei 1974-1980 şi altele.      

Anul 2006 a găsit părţile la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care, pe 29 iunie, a confirmat acelaşi lucru: hotelul se găsea la etaj. „Aspect rezultat din procesul verbal de constatare, încheiat de delegaţii Camerei de Comerţ, pe 28 iulie 1948. În acest fel, naţionalizarea pe numele autorului Ştefănescu I.Gheorghe este corectă, iar fiul acestuia, Ştefănescu Gh. Gheorghe, care a înregistrat la Camera de Comerţ şi Industrie Piteşti, în anul 1938, firma cu emblema „Hotelul Regal”, nu dovedeşte că patronul societăţii, Ştefănescu Gh. Gheorghe, era proprietarul imobilului.”, redăm din hotărârea instanţei (sursa fragmentului: rolii.ro).  

Procesul din prezent, de la Tribunalul Argeş, altă rundă de emoţii pentru Primărie

Prin procesul deschis în 2019, cei cinci reclamanţi au arătat acuzator către Primăria Câmpulung, insistând pe ocuparea abuzivă şi încasarea de chirii pe seama clădirii, în condiţiile în care nu-şi poate dovedi calitatea de proprietar cu un titlu valabil. În schimb, Statul Român era chemat degeaba în judecată, în calitate de pârât, el neavând în patrimoniu niciunul dintre imobilele care făceau obiectul revendicării. 

Între motivele pe care Primăria Câmpulung şi-a construit apărarea s-a aflat „excepţia puterii de lucru judecat”, prin decizia Curţii de Apel din 8 februarie 2005, care „atestă definitiv că reclamanţii nu pot face dovada dreptului de proprietate asupra terenului, parterului, mansardei şi subsolului”. Şi acest argument al autorităţilor câmpulungene a cântărit decisiv în luarea sentinţei de către Judecătoria Municipală, în primăvara anului trecut. Aşadar, soluţia valabilă până în zilele noastre a fost cea a Curţii de Apel din 8 februarie 2005.  

În procesul de la Câmpulung, Primăria condusă, la acel moment, de Liviu Ţâroiu, a fost reprezentată de consilierul juridic Clara Moroe Ferigeanu. Primarul Elena Lasconi, sfătuită de Executiv, a propus Consiliului Local să apeleze la serviciile unei firme de avocatură profesioniste, existând riscul de răsturnare a situaţiei, prin procesul de la Tribunalul Argeş, care începe pe 20 ianuarie.  Magda BĂNCESCU

The most visited gambling websites in The UK