Te informam ca site-ul nostru foloseste cookie-uri, iar prin navigarea pe site iti exprimi acordul asupra folosirii acestora. 

Logo

Jumătate din banii pentru Bulevardul „Pardon” se cheltuiesc în favoarea podului de la Apa Sărată şi a Staţiei de Epurare

b_400_250_16777215_10_images_images2_ziar_2020_martie_2473_16.jpg

Până vin banii de la PNDL, dacă mai vin, Primăria decontează din bugetul local facturile emise de constructorii investiţiilor întârziate

Aleşii se reunesc, virtual, pentru a aproba cerinţele Executivului legate de cheltuieli obligatoriu de întreprins. În privinţa celor determinate de echipamentele de protecţie destinate angajaţilor Primăriei şi acţiunile de dezinfecţie, ne reţinem orice comentariu, doar vă informăm în privinţa costurilor de 100.000 de lei, care se suportă din fondul de rezervă al bugetului local. Însă pe autorităţi le „arde” mai tare decât Covid-19 contractele departe de a se lăsa cu lucrări finalizate. Două dintre acestea, dezamăgitoarea investiţie de la podul de la Apa Sărată şi modernizarea Staţiei de Epurare, apar pe ordinea de zi a şedinţei de Consiliu Local, programate astăzi, 31 martie. Motivul: constructorii au emis facturi Primăriei, care le cere aleşilor să fie de acord să fie decontate din bugetul local, până când vor fi viraţi banii din P.N.D.L. Dacă vor mai veni astfel de fonduri, în condiţiile crizei generate de epidemie.

Reabilitarea Staţiei de Epurare - Linia Apei, lucrare adjudecată, în octombrie 2018, de asocierea formată din Aquaproiect SA (Bucureşti) - Aqua-Montaj SRL (Bucureşti) - Adiss SA (Tăuţii-Măgherăuş, Maramureş) - Laurenţiu H SR (Negreşti-Oaş, Satu Mare), figurează cu o valoare totală de 13.940.670 lei, din care, până la sfârşitul anului 2019, s-au cheltuit 684.940 lei. De unde rezultă că, pentru continuarea şi finalizarea proiectului, mai sunt necesari 13.255.730 lei. Însă bugetul local conţine, ca cheltuială certă aferentă anului în curs, suma de 11.644.760 lei.

În privinţa discutatului proiect al podului de la Apa Sărată, câştigat, în august  2017, de firmele familiei Răuţoiu, Group Concif şi Ratelen Concif, din Stoeneşti, respectiv Cetăţeni, pe lista de investiţii a acestui an figurează cu un total de 1.079.260 lei, din care, până la 31 decembrie 2019, s-au cheltuit 132.480 lei, de unde rezultă un necesar de 896.470 lei. În 2020, s-au prevăzut pentru reconstrucţia podului cei 896.470 lei.                                  

70.000 de lei, încasaţi din taxarea tuturor parcărilor

Un prim motiv de rectificare a bugetului Câmpulungului îl constituie încasarea a 70.000 de lei din taxarea parcărilor. Şi a celor publice, ale Primăriei, achitate fie prin intermediul parcometrelor, fie prin SMS, şi a celor de reşedinţă, amenajate în cartiere. Din păcate, în prostul obicei al angajaţilor Primăriei de a nu face o treabă ca lumea până la capăt, nici măcar acum, când epidemia le-a luat contribuabilii de pe cap - vezi Doamne, de aceea nu se concentrau -, nu avem o evidenţă întocmită minuţios, pe diferitele tipuri de locuri de parcare, pe seama cărora autorităţile au început să colecteze taxa. Şi perioada în care s-au încasat cei 70.000 de lei. Nu era rău să fi ştiut câţi bani au produs parcajele din centru, care, în ciuda închiderii unor magazine, a restaurantelor şi teraselor, sunt suspect de ocupate în anumite perioade ale zilei. Şi, de asemenea, ce sumă s-a încasat de la câmpulungenii cu care Primăria a reuşit să încheie contractele, după doi ani de chin constând în asfaltarea spaţiilor din jurul blocurilor şi trasarea unor amărâte de linii şi cifre. În caz că n-am pierdut şirul hotărârilor de Consiliu, mai multe decât parcările amenajate de Primărie, au contracte 101 cetăţeni din zona blocurilor S1, S2 şi S3, din Grui, alţi 650 de câmpulungeni, tot din Grui, din diferite zone ale cartierului, şi alţi 35 de plătitori de parcare din blocul 1, din strada Negru Vodă, nr.117 (blocul cu „Iepuraşul”). Hotărârea pregătită pentru şedinţa din această după amiază, dezordonat redactată, de o persoană cu ideile vraişte, nu conţine decât purcoiul de norme locale, care trădează incapacitatea salariaţilor Primăriei de a gândi regulamente complete din prima. Din acest motiv, s-au corectat şi completat pe parcurs.  

Covid-19 impune cheltuieli neprevăzute de 100.000 de lei din fondul de rezervă  

Riscul de îmbolnăvire cu Covid-19, care a băgat Primăria la cheltuieli, cum s-a instituit starea de urgenţă, pentru măşti, combinezoane şi acţiuni de dezinfecţie, fie ele desfăşurate cu ADP, fie cu un operator profesionist, a impus identificarea unei surse de finanţare a acestor costuri neprevăzute. Şi, mai ales, urgente, ţinând cont de rapiditatea cu care se răspândeşte boala. Executivul a convenit să folosească 100.000 de lei din fondul de rezervă bugetară. Suma majorează cheltuielile în cadrul capitolului bugetului local intitulat generic „Protecţie civilă şi protecţia contra incendiilor”. 

Constructorul podului de la Apa Sărată vrea să-i fie decontate facturile pentru ce a executat 

Şi acum ajungem la „durerea” cea veche a comunităţii câmpulungene: investiţiile Primăriei, cărora nu le creşte decât valoarea, nu şi stadiul intervenţiilor derulate în teren. Nu este cazul să pomenim despre sfârşitul sau începutul vreunei lucrări în aceste vremuri de restrişte care, la Câmpulung, existau şi fără garda în care, teoretic, le-a băgat coronavirusul pe autorităţi. O formulare ambiguă a Compartimentului Investiţii şi Implementare de Contracte din cadrul Primăriei, care redactează texte „aburite” şi după închiderea pentru public a pensiunii preferate, le cere consilierilor să fie de acord cu plata din bugetul local a unor sume care trebuie suportate de către P.N.D.L. Mai precis, constructorul podului de pe Şoseaua Naţională, de la Apa Sărată, şi cel care reabilitează Linia Apei a Staţiei de Epurare, proiecte finanţate prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală II, au înaintat solicitări de plată către beneficiar, care ar trebui să le onoreze cererile cu aceeaşi „promptitudine” cu care au onorat şi ei lucrările. „Este necesar a se deconta facturile aferente lucrărilor executate, pentru care urmează să se primească cofinanţarea de la P.N.D.L.”, precizează, într-o manieră îndulcită, referatul care susţine hotărârea de Consiliu, căci ceea ce dă Ministerul Lucrărilor Publice este, de fapt, grosul banilor, cofinanţarea punând-o Primăria de la ea. „(…) Se propune decontarea sumelor pentru lucrările executate, aferente contribuţiei de la bugetul de stat, din surse proprii.”, continuă la fel de evaziv referatul Economicului, care nu spune clar, în acest context, la cât se ridică sumele suportate din bugetul local. 

Alocarea de la Bulevardul „Pardon”, tăiată cu 1.570.000 lei. Sumă considerată „împrumut” pentru pod şi Epurare   

În legătură cu nevoia de a acoperi necesarul de bani, până când vine sprijinul de la Programul Naţional de Dezvoltare Locală, se află investiţia Bulevardului „Pardon”, de la care se iau bani. Dacă tot nu se face, ce rost are să fie menţinută alocarea în cuantumul aprobat în februarie?! Astfel, prevederea financiară a lucrării de reabilitare a străzilor Negru Vodă şi Republicii, pe tronsonul cuprins între intersecţiile de la Policlinică (strada Poenaru Bordea) şi fosta Sticlărie (strada Petre Zamfirescu), se diminuează cu 1.570.000 lei. Bani care sunt folosiţi pentru achitarea facturilor primite de la executanţii podului şi Epurării.

Următorul punct al ordinii de zi solicită votul Consiliului Local pentru „acordarea unui împrumut din excedentul bugetar, pentru acoperirea temporară a golurilor de casă provenite din decalajele între veniturile şi cheltuielile secţiunii de dezvoltare, în anul curent, în sumă de 1.570.000 lei, pentru obiectivele de investiţii „Reabilitarea podului de pe Şoseaua Naţională (DN 73, km 45+030)” şi „Reabilitarea Staţiei de Epurare (Linia Apei)”, proiecte cofinanţate din PNDL II.” Hotărârea prevede ce punctam mai înainte: „împrumutul”, care este, de fapt, diminuarea alocării Bulevardului „Pardon”, se foloseşte pentru decontarea facturilor aferente lucrărilor executate la cele două obiective, până la primirea finanţării de la Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei.  

Proiectul Bulevardului are nevoie, pentru a fi pus în operă, de un total de 7.532.340 lei. Până la sfârşitul anului trecut, s-au consumat 210.720 lei, de unde rezultă nevoia de a avea asigurată diferenţa de 7.321.620 lei. Bugetul pe 2020 nu mai conţine decât o alocare de 1.491.040 lei. Magda BĂNCESCU

Evenimentul Muscelean