Te informam ca site-ul nostru foloseste cookie-uri, iar prin navigarea pe site iti exprimi acordul asupra folosirii acestora. 

Menu
TRAFIC

După ce că au întârziat investiţia aproape un an, executanţii primesc bani în plus!

  • Written by Evenimentul Muscelean
  • Hits: 484

b_400_250_16777215_10_images_images2_ziar_2019_Noiembrie_2433_27.jpgb_400_250_16777215_10_images_images2_ziar_2019_Noiembrie_2433_28.jpg

Afaceriştii Răuţoiu, plătiţi cu 430.000 lei peste preţul cu care au câştigat licitaţia pentru Piaţa Primăriei

=Ceea ce specialiştii consideră cel mai bine conservat centru istoric din Ţara Românească a ajuns să fie placat cu piatră chinezească!  

  

Artificiile cu iz imoral, împământenite în practica lucrărilor cu statul, prin care primarii le plătesc afaceriştilor preţuri peste ofertele de la licitaţii, n-aveau cum să ocolească amenajarea Pieţei Primăriei. O investiţie care dezamăgeşte puternic prin rezultatul mediocru reflectat de neglijenţa execuţiei într-o zonă cu statut istoric, dată pe mâna unor constructori lipsiţi de experienţă în materia reabilitării de monumente. Dar Liviu Ţâroiu şi acoliţii săi preocupaţi de cifre, nu de estetica de care vom avea parte, în teorie, câteva decenii de acum înainte, n-au fost îngrijoraţi că partenerul lor experimentează şi, din păcate, eşuează într-un centru istoric considerat cel mai bine conservat din Ţara Românească. Tragedia generată de aceşti conţopişti, care nu s-au „omorât” cu studiul istoriei şi culturii locale, iar de aici lipsa de respect pentru moştenirea trecutului, este că cel mai bine conservat oraş din Ţara Românească are „inima” acoperită cu betoane şi o piatră chinezească ordinară, oribilă, care a mai şi fost montată în bătaie de joc. Este acea piatră de proastă calitate, achiziţionată de Grup Corint, cu intenţia de a o folosi în proiectul iniţial de reabilitare urbană, pe care Liviu Ţâroiu le-a plătit-o ardelenilor, strâns cu uşa, doar ca să-i vadă plecaţi din Câmpulung. În urmă cu aproape cinci ani, câţi se fac de la ruperea înţelegerii cu ţeparii de la Alba Iulia, s-a vehiculat un preţ de un milion de euro, pe care primarul interimar Ţâroiu l-ar fi achitat, punând astfel capăt unei presiuni soră cu şantajul din partea firmei care a semnat procesele-verbale de predare-primire a fronturilor de lucru distruse abia după ce a încasat banii pe piatra compozită „made in China”. 

Patru termene depăşite de constructorii care obţin bani în plus de la Primărie       

Pe măsură ce investiţia se apropie de un final care ne dă emoţii tot mai puternice, din cauza imaginii decepţionante care se conturează sub ochii noştri, nerăsplătiţi pe măsura aşteptării şi a banilor irosiţi, primim şoc după şoc de la părţile afacerii. Căci o afacere s-a dovedit investiţia în reabilitarea centrului istoric, care ar fi trebuit să dăinuie un secol de acum înainte. Greu de crezut că va rezista un deceniu, judecând după superficialitatea muncii firmelor de familie asociate, Group Concif şi Ratelen Construct, şi după „calitatea” pavajului montat în spaţiul înconjurător al clădirii Primăriei. 

Iată în ce constă afacerea. Executanţii din Stoeneşti şi Cetăţeni, două firme ale celebrei familii Răuţoiu, care a obţinut la Câmpulung, de când este Ţâroiu primar, cele mai costisitoare contracte, toate excesiv întârziate, au câştigat licitaţia pentru Piaţa Primăriei cu 6.412.000 lei. Amintim pe scurt că, din cauza acestor constructori, care au făcut cu vârf şi îndesat dovada neseriozităţii, în 2018 a fost eliminat de pe lista de investiţii podul din Tabaci. Liviu Ţâroiu a folosit banii necesari reabilitării podului, pentru a completa diferenţa de 3.612.000 lei, care îi lipsea pentru a avea la dispoziţie preţul integral al lucrării, pe care Răuţoii s-au angajat că o încheie până pe 17 ianuarie 2019, conform termenului înscris pe panoul de şantier. Bugetul pe 2018 nu conţinea decât o alocare de 2.800.000 lei, dar dacă afaceriştii s-au bătut cu pumnul în piept că intrarea în 2019 se va produce într-un centru „boboc”, Ţâroiu a tăiat podul ca să aibă cu ce-i plăti pe privaţii prinşi şi de următoarea iarnă moşmondind sub ferestrele autorităţii contractante. 

17 ianuarie 2019, 30 iunie 2019, 31 iulie 2019, 30 septembrie 2019 sunt termenele de finalizare nesocotite de firmele care au motivat permanent că n-au forţă de muncă. Şi cu toate acestea, nu lipsesc la nicio licitaţie „grasă” din zonă, unde îşi adjudecă contract după contract. Ultimul anunţ al lui Liviu Ţâroiu referitor la penalităţile care vor fi imputate celor două executante s-a produs la şedinţa Consiliului Local de săptămâna trecută. „Constructorul este în penalităţi. Penalităţile se pot aplica în momentul în care el depune factură, ca să i-o plătesc.”, a rostit cu jumătate de gură şeful Executivului, fără a dezvălui la cât se ridică sancţiunile aplicate pentru încălcarea a patru termene de finalizare până în acest moment. Noroc că nu există şi al cincilea, firmele fiind lăsate să termine… când or termina.         

Primarul le dă executanţilor 300.000 lei pentru „neprevăzute”, deşi aceştia lasă impresia că au lucrat în minus, nu în plus faţă de proiect   

Dacă penalităţile rămân, deocamdată, la secret, probabil, din motiv de creştere a cuantumului lor pe măsură ce trece timpul, în schimb, joi, 31 octombrie 2019, când s-a ţinut şedinţa de Consiliu, primarul le spunea câmpulungenilor cât le datorează executantelor, care s-au confruntat cu „neprevăzute” generatoare de costuri suplimentare. Mai precis, noi, câmpulungenii, trebuie să le plătim în plus afaceriştilor din Stoeneşti - Cetăţeni 305.000 lei, peste preţul de 6,4 milioane lei, supliment pe care Liviu Ţâroiu l-a explicat astfel: „Sunt lucrări neprevăzute, care s-au depistat în cursul execuţiei. De comun acord cu proiectantul, au fost acceptate şi trebuie finanţate. Sunt procese-verbale stabilite la momentul respectiv. Nu sunt finanţate erorile constructorului. Niciodată. Erorile proiectantului, care nu sunt erori… În cele mai multe cazuri, proiectantul nu sesizează, la momentul proiectării, nişte probleme, pe care le întâlneşti după ce decopertezi, sapi, etc. Atunci, trebuie să vii cu corecţii, care sunt aprobate sau neaprobate de proiectant, căci el îşi asumă, împreună cu noi şi dirigintele de şantier, modificarea soluţiei tehnice. Dacă le zicem neprevăzute, rezultă din cuvânt. Erorile de execuţie şi le plăteşte el. Dumneavoastră nu credeţi, dar eu vă prezint situaţia exactă. Cum să fie erori de execuţie şi să i le plătesc eu?! Cheltuielile neprevăzute sunt până în 10%. O depistare de lucrare neprevăzută se face la momentul respectiv, fiindcă nu poate să treacă peste ea şi să facă celelalte lucrări. Şi atunci, cu proiectantul, cu executantul şi cu dirigintele de şantier, se stabileşte ce este de făcut.”

Neprevăzutul, mai susţine Ţâroiu, apare şi când „noi depistăm că soluţia lui nu este bună şi vrem o soluţie mai bună, care este mai costisitoare decât soluţia lui. Vă dau un exemplu: am pus granitul pe pat de beton şi el a zis pe pat de nisip. Constatarea a fost că nu rezistă pe pat de nisip şi am acceptat varianta să se monteze granitul pe pat de beton pentru rezistenţă. Pe şapă uscată”, s-a corectat primarul. Dar dacă, într-un final, părţile se pun de acord în privinţa tăierii zidului de beton de la BIG, aceasta nu se consideră lucrare neprevăzută. „Suntem în discuţii cu mai mulţi dacă, estetic, ne ajută să tăiem sau nu. Dacă taie zidul şi vor face corecţia necesară, nu vor fi lucrări suplimentare.”, a adăugat conducătorul Câmpulungului.  

Deşi a cerut Consiliului să-i aprobe cei peste 300.000 lei, luaţi din cele 3,6 milioane de lei, alocate la rectificarea bugetului de stat, primarul nu s-a sinchisit să prezinte şi o listă a lucrărilor care au generat cheltuielile neprevăzute. Asta ca să înţeleagă şi câmpulungenii ce au prestat în plus aceşti afacerişti care lasă impresia că mai degrabă au eliminat din proiect, ca să simplifice lucrarea. Fără reducerea preţului care, iată, creşte, nu scade. 

Costul suplimentar al manoperei, de 124.000 lei, nici măcar n-a trecut prin Consiliu

Şi nu sunt singurii bani care se achită peste valoarea contractului. Mai grav este că suma precedentă nici măcar n-a fost supusă votului în Consiliul Local, deşi primarul mai să bage mâna în foc că aleşii au aprobat pretenţiile financiare ale constructorilor. Încă din primăvară, aceştia au cerut o mărire a preţului manoperei, din motiv de creştere a salariului minim pe economie. Potrivit Ordonanţei de Urgenţă nr. 43/2019, care modifică OUG 114/2014 (prin care minimul în construcţii saltă la 3.000 lei), „(1) Prin derogare de la prevederile art.164 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, până la sfârşitul anului 2019, pentru domeniul construcţiilor, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată se stabileşte în bani, fără a include indemnizaţiile, sporurile şi alte adaosuri, la suma de 3.000 lei lunar, pentru un program normal de lucru în medie de 167,333 ore pe lună, reprezentând în medie 17,928 lei/oră. (2) În perioada 1 ianuarie 2020-31 decembrie 2028, pentru domeniul construcţiilor, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată va fi de minimum 3.000 lei lunar, fără a include indemnizaţiile, sporurile şi alte adaosuri, pentru un program normal de lucru în medie de 167,333 ore pe lună.”

Prin aplicarea acestor prevederi, s-a modificat costul proiectului, Primăria fiind nevoită să suporte, în contul manoperei, alţi 124.000 lei. Aceasta este diferenţa, despre care Liviu Ţâroiu susţine că a trecut prin Consiliul Local cu câteva luni în urmă. Lucru total neadevărat, neexistând nicio hotărâre din primăvară, de când s-au cerut aceşti bani în plus, până în prezent. 

Primarul, care spunea că nu va pune niciodată piatra chinezească în Piaţa Primăriei, şi-a încălcat cuvântul   

Încheiem cu o informaţie care amărăşte mai tare decât cei 429.000 lei consumaţi în plus, până în acest moment, pe o lucrare cu o finalitate mult sub aşteptările câmpulungenilor care au plătit-o. Şi au plătit-o scump, socotelile de până acum conducând la un cost de 6.841.000 lei. Şi anume folosirea pietrei chinezeşti cumpărate de la Grup Corint taman în „buricul târgului”, deşi Liviu Ţâroiu spunea, înainte să reia, pe bucăţi, regenerarea urbană ratată de Călin Andrei, că, în niciun caz, n-o foloseşte într-un spaţiu atât de central. Iată că şi-a încălcat propriul cuvânt, acceptând ca materialul să fie montat în cea mai expusă zonă, al cărei aspect dezolant se explică. După ce că plăcile erau urâte din fabricaţie, au fost montate şi neprofesionist, întreaga suprafaţă placată cu compozitul chinezesc având un aspect neuniform.   

Revenind la costurile investiţiei, răsucim cuţitul în rana plătitorilor de taxe şi impozite, informându-i că preţul de la licitaţie, de 6,4 milioane lei, n-a inclus şi valoarea unei părţi însemnate a materialelor de construcţie. Şi asta pentru că s-au folosit cele existente în stocurile de pe patinoarul din „Kretzulescu”. „În licitaţia pentru Piaţa Primăriei nu au fost prevăzute granitul, bordurile, ele fiind disponibile din stocul existent.”, ne-a pălit în moalele capului primarul, care, dacă a pus atâtea materiale din partea casei, ne şochează încă o dată cu valoarea unei spoieli nedemne de valoarea arhitecturală şi istorică a centrului, batjocorită de nişte ignoranţi. Publici şi privaţi. 

Magda BĂNCESCU

The most visited gambling websites in The UK