Te informam ca site-ul nostru foloseste cookie-uri, iar prin navigarea pe site iti exprimi acordul asupra folosirii acestora. 

Logo

Din cauza datoriilor foarte mari, ţiganii din Pojorâta, debranşaţi de la reţeaua de apă!

b_400_250_16777215_10_images_images2_ziar_2018_2317_Clipboard16.jpgRromii, ca orice cetăţean român, au drepturi, dar şi obligaţii, pe care, însă, cei mai mulţi dintre ei nu le respectă, din ignoranţă, cu bună-ştiinţă sau pun asta pe seama uitării. Ei ştiu una şi bună: numai să primească, cât se poate de mult şi fără prea mari eforturi, dar să nu li se ceară nimic la schimb. Nici măcar bani pentru utilităţile pe care le folosesc ca să trăiască cât de cât civilizat. Aşa se face că, în multe localităţi din zona Muscel (fenomenul e, însă, generalizat la scara întregii ţări), cătunele de romi sunt fruntaşe la amenzi neplătite şi facturi restante, iar sumele cu care sunt prejudiciate societăţile de furnizare a utilităţilor şi bugetul statului sunt imense şi greu de recuperat. Singura soluţie, în cazul utilităţilor, rămâne debranşarea şi acţionarea în judecată a rău-platnicilor, în vederea recuperării datoriilor. La mijlocul acestei săptămâni, mai multe persoane din Pojorâta, comuna Lereşti, au rămas fără apă la robinete. Oamenii au ajuns în această situaţie din cauză că au acumulat datorii mari către societatea furnizoare de servicii de apă-canal Edilul CGA.

Cu două vile, două maşini, aur de neam prost, dar n-avea bani de apă!

Rromii din Pojorâta s-au trezit încă de la primele ore ale dimineţii pe capul lor cu reprezentanţii societăţii Edilul, însoţiţi de jandarmi, care-i căutau pe cei care aveau restanţe la apă de peste 1.000 de lei. 18 familii au fost vizate, iar majoritatea au fost debranşate de la reţeaua de apă, pentru că nu au putut sau nu au vrut să plătească sumele restante, invocând tot felul de motive, deşi unii dintre ei numai săraci nu erau cu vile-n bătătură, maşini scumpe şi aur de neam-prost la gât. Ion Ghe. Burulea (1.009,71 lei), Marian Burulea (1.136,08 lei), Silvia Burulea (1.908,13 lei), Adriana Coşcodaru (2.249,82 lei), Cristina Coşcodaru (2.593,61 lei), Maria Coşcodaru (3.456,50 lei), Sorin şi Dochiţa Coşcodaru (1.400,28 lei), Cristinela Grancea (1.946,27 lei), Ionuţ Mărunţelu (1.986,52 lei), Dumitru Dragoş Păcuraru (1.809,83 lei), Ecaterina Păun (1.285,09 lei), Dănuţ Prundaru (2.311,77 lei), Elena Prundaru (1.905,71 lei), Nicolae Prundaru (1.017,26 lei), Gheorghe Şerban (2.081,22 lei), Daniela Zamfir (1.326,56 lei), Traian Zamfir (1.190,68 lei). Toată datoria celor de la Pojorâta se ridică la suma de 54.401,86 lei.

„N-am posibilitatea să plătesc, dar vin la dumneavoastră să vorbim. Domnule director, nu aveţi cum să-mi tăiaţi apa, pentru că eu am copilul la şcoală, cum să-l duc nespălat?! Să mi-l exmatriculeze pentru că ţiganu’ miroase? Nu plătesc acum, că nu-mi permit... Vă rog din suflet să mă credeţi, eu îmi iau angajamentul, uite, mă şi filmează, că în maxim cinci luni scap de banii ăştia. Acum nu am 20 de milioane (n.r. lei vechi) să vă plătesc. Uite vă dau două milioane acum, şi restul mai târziu, vin eu acolo, la Edilul”, se văita o pirandă blondă, cu o „găleată” de fond de ten pe faţă, la care nu te puteai uita din cauza aurului strălucitor de la gât şi mâini. În cazul ei, datoria ajunsese la 2.000 de lei şi venise să achite 200 de lei! Avea în curte două corpuri de casă, fiecare cu etaj, două maşini şi ea nu-şi plătea apa! La cei cu sume mari, veneau titularii de contract cu câteva sute de lei în mână să-i înduplece pe cei de la Edilul să-i ierte, cu promisiunea că, în câteva luni, achită tot, dar ei aveau facturi neplătite cu anii.

„Ho, că vine băiatu’ cu banii, nu tăiaţi apa!”

„Dar de ce nu aţi venit până acum? Nu am fost mereu acasă, am bunica în spital, la Bucureşti! Nu am fost acasă, pe cuvântul meu de onoare că nu am fost acasă. Nimeni nu a fost acasă. Somaţia aia nu am văzut-o, mi-a spus vecinu’ de ea! A luat-o un vecin, nu am luat-o eu.”; „Păi doamnă, au fost cinci milioane şi acum mă pui să dau şapte? Am mai plătit, doamnă, acu’ faceţi mişto?!”; „Ho, că vine băiatu’ cu banii, nu tăiaţi apa! Cum să-mi tai apa, eu ce fac cu copiii?! De unde vin atâţia bani din urmă?”; „Eu am 13 milioane şi dau şi eu 7, că nu am mai mult! Dacă vrea bine, dacă nu, asta e!”; „Eu plătesc lună de lună, dar câteodată nu vine încasatoarea! În plus, plătim prea mulţi bani. De exemplu, am plătit vineri, iar acum mi s-a spus să plătesc trei milioane. Nu mai pot, tot plătesc la bani degeaba!”, încercau rudarii să-i înduplece pe cei de la Edilul să-i mai păsuiască. Rugăminţile au fost zadarnice: „Ori plătiţi integral, ori vă tăiem apa!”, le-au răspuns ferm reprezentanţii societăţii furnizoare de utilităţi. Au urmat apoi faze de „Cascadorii râsului”! Cum băgau muncitorii cupa excavatorului în pământ pentru debranşare, cum ţiganul mai scotea o sută - două de lei, din buzunare sau de pe la rude. Au curs milioanele la Pojorâta, plusau rudarii sutele ca le nunţile cu manelişti!

„Trebuie să înţeleagă că trebuie să plătească!”

De faţă la acest circ a fost şi primarul comunei Lereşti, Marian Toader, care ne-a declarat vizavi de cele întâmplate: „Ceea ce trebuia să se întâmple s-a întâmplat. Încă de pe vremea când eram viceprimar tot insist la romii din Pojorâta să-şi achite facturile, să ajungă la zi. Au mai fost acţiuni de acest gen din partea celor de la Edilul, au fost avertizaţi şi de noi, de la Primărie... Am căutat să fim mediatori, să rezolvăm această problemă, dar trebuia şi dânşii să plătească, să ajungă la zi cu restanţele, deoarece avem în derulare anul viitor un proiect, cu studiu de fezabilitate, privind extinderea reţelei de canalizare şi la Pojorâta. Fiind pe fonduri europene trebuie să avem racorduri, ca să avem racorduri trebuie să şi le plătească. Trebuie să înţeleagă că trebuie să plătească şi apa ca să poată beneficia de canalizare, să le oferim astfel condiţii civilizate. E un disconfort, suntem înjuraţi şi noi, şi cei de la Edilul, dar trebuie ruptă pisica în două şi intrat în legalitate! Ei spun că nu au bani, dar pentru altele au. Au vile, au cablu TV şi Internet, pe ăstea cum le plătesc?! Avem 76 de dosare de ajutor social aici, dar nu numai ei sunt rău-platnici. Le-am spus mereu să plătească să ajungă la zi. Dar ei, când le vine factura de 50 de lei, plătesc doar 30 şi rămân în continuare datori. Aţi văzut cum se spală covoare şi alte cele... E 3,60 lei metrul cub de apă aici, la fel ca şi la Lereşti. 70% dintre ei au apometre, mai sunt de intrat în legalitate! Dar asta e treaba celor de la Edilul.”

„Ei cred că apa e de la Dumnezeu!”

Astfel de acţiuni, spun cei de la Edilul, vor continua, pentru a se recupera cât mai mulţi bani din uriaşa datorie de 1 milion de euro pe care societatea o are de recuperat de la rău-platnicii din zona Muscel şi care pune în pericol activitatea firmei, dar şi calitatea serviciilor furnizate. „Acţiunea de azi a avut un singur scop: debranşarea rău-platnicilor. Au fost somaţi, s-a discutat cu ei, s-a insistat, dar situaţia e destul de urâtă, pentru că sunt foarte mulţi restanţieri cu sume mari. Acelaşi lucru se întâmplă şi în alte comune. Din acest motiv, Edilul a luat această decizie în vederea recuperării sumelor restante. Şi în Câmpulung se întâmplă la fel. Sumele sunt mari şi acest lucru împiedică, în principal, dezvoltarea Edilului şi apoi furnizarea de servicii bune şi foarte bune către populaţie. Nu putem să facem rabat atunci când oamenii sunt anunţaţi, li se atrage atenţia că au datorii mari. Acum sunt vizaţi cei cu peste 1.000 de lei. Am dat un exemplu această sumă, sunt şi alţii cu 700, 800 de lei, dar sper să înţeleagă din această acţiune ceva. Ei cred că apa e de la Dumnezeu, se poate face orice, oricând, te poţi branşa ilegal, poţi să nu plăteşti şi nu se întâmplă nimic. Nu se poate acest lucru, sunt servicii care trebuie plătite, pentru că implică muncă şi costuri!”, ne-a spus inginerul Valeriu Nicolae, şef Serviciu Tehnic la Edilul. Rromii se discriminează singuri, nu îi discriminează nimeni. Singura explicaţie pentru asocierea ţiganilor cu termenul de discriminare este că ei înşişi se simt mai bine ştiindu-se discriminaţi. Astfel, ei pot eluda legile oricărei ţări şi ale bunului simţ. Unde e mai bine decât într-un stat care îţi oferă numai drepturi, nu şi obligaţii? Ţiganii nu recunosc legile acestui stat. Ei dacă au o problemă folosesc forţa. Sau eticheta de discriminat. Alex BARBU

 

Evenimentul Muscelean