Te informam ca site-ul nostru foloseste cookie-uri, iar prin navigarea pe site iti exprimi acordul asupra folosirii acestora. 

Menu
TRAFIC

După demolarea cu mascaţi, de săptămâna trecută, rudarii de la Valea Cetăţuii ameninţă cu moartea!

  • Written by Evenimentul Muscelean
  • Hits: 1221

b_400_250_16777215_10_images_images2_ziar_2019_Noiembrie_2433_25.jpgb_400_250_16777215_10_images_images2_ziar_2019_Noiembrie_2433_26.jpgVizat e părintele stareţ Modest Ghinea, cel care, în opinia lor, ar fi vinovat de toate relele care au cuprins comunitatea!

Pe un pisc cu înălţimea de 881 metri, între Valea lui Coman, Valea Chiliilor şi Râul Dâmboviţa, la 25 kilometri Sud-Est de Câmpulung Muscel, pe lângă şoseaua ce vine de la Târgovişte, se află Mănăstirea Cetăţuia „Negru Vodă”, ce continuă un vechi schit medieval care, la rândul lui, e plasat pe locul unui străvechi sanctuar dacic, inclus în lista monumentelor istorice. De mai bine de 40 de ani, acesta este pângărit de câteva familii de rudari care şi-au ridicat ilegal gospodării rudimentare chiar pe situl arheologic, devastând numeroase vestigii istorice. În iulie 2011, stareţul Mănăstirii Cetăţuia „Negru Vodă”, Modest Ghinea, le-a deschis un proces etnicilor, în vederea evacuării acestora din zona respectivă, care este şi protejată de lege, după ce, în 2009, locaşul de cult dobândise titlul de proprietate asupra terenului acaparat de rudari cu de la ei putere. A urmat o serie de procese, câştigate de stareţ, care s-au lăsat fie cu interzicerea continuării extinderii locuinţelor, fie cu stoparea lucrărilor de construcţie sau, în cel mai rău caz, cum s-a întâmplat săptămâna trecută, cu demolarea unei case.

„O să iasă crime sută la sută!”

Stareţul Mănăstirii Cetăţuia „Negru Vodă” şi-a ţinut cuvântul de a-i chema la judecată pe toţi consătenii din vale, care s-au făcut stăpâni pe proprietatea Bisericii, unii dintre aceştia continuând, chiar şi după punerea în posesie a monahilor, cu executorul judecătoresc, să ridice case mai spaţioase decât bojdeucile părinteşti. Nemaisuportând insulta vecinilor apăraţi în faţa autorităţilor de veşnica scuză că nu ştiu carte, deci, nu cunosc legea care îi obligă să respecte proprietatea altuia, după cum n-o cunosc nici pe cea referitoare la construcţii, părintele Modest Ghinea a început, în 2017, o serie nouă de procese, după ce, în 2012 câştigat în faţa rudărimii de la Valea Cetăţuii, statornicită în situl dacic, dreptul de a-i lăsa în deplina proprietate şi posesie terenul pe care s-a întins o parte a satului pasat între autorităţile de la Stoeneşti şi Cetăţeni, ultimele, dispuse să se lipsească şi de mănăstire, doar ca să scape de rudari. Deşi la alegeri au fost buni. Rudarii sunt, însă, de altă părere şi susţin că părintele stareţ Modest Ghinea i-a păcălit, urmărind doar interese materiale. Motiv pentru care ar avea tot dreptul să se răzbune şi nu oricum, ci o răzbunare mortală! „Sunt femeie de 81 de ani. Părintele, când a venit şi ne-a găsit aici, a venit cu un geamantan în mână. A venit el, aici, cu pământul ăsta în buzunar? A venit şi a stat în chirie la patru familii, nu i-a plăcut să stea în cocioabele pe care le avea sus. S-a mutat prima dată la Tudoroiu Ion, după care s-a mutat la tatăl lui Tudoroiu Ion, apoi la Samoilă Lucreţia, iar acolo a pus capăt. Mânca urzici cu noi, nu avea nimic! A venit din Bucureşti, e ţigan de-al nostru, căra fier vechi cu căruciorul în Ferentari şi acum ce ne face? A făcut prima dată o fântână, a zis că bea lumea apă când urcă la mănăstire, după aceea femeia s-a îmbolnăvit şi a plecat la spital. În lipsa ei, a turnat temelia pe furiş şi a făcut casă. Când a venit femeia de la spital, a găsit casa, a picat femeia să moară, iar, până la urmă, s-a dat cu gura pe lângă ea şi i-a dat 1.000 lei şi i-a luat pământul la femeie. După ce a făcut casa, a pornit bisericile, s-a făcut magazin, n-a fost nimic aici, s-a mutat sus, la mănăstire, a făcut acolo altă mănăstire, alte vile. De acolo s-a mutat în Văleni, acolo, sus, către Argeşel, acolo alte vile şi biserică! Ce a făcut lacomul acesta nu există. De ce el a fost stăpân, de a făcut atâtea, iar noi nu am fost stăpâni să facem asta. Noi de ce n-am putut să facem, pentru cocioaba asta la care am muncit toată vara, la Lunguleţu, în ploaie, în frig, cum am muncit, în căldură! Aveau o cocioabă micuţă, putredă de atâţia ani de zile, cădea pe ei. De ce nu ne lasă în pace, pe el l-au lăsat de atâţia ani şi a făcut ce a vrut. Ne ducem la stareţ, copiii, nu eu, că sunt bătrână, se duc peste el şi-l omoară! E mai frumos treaba asta, să se ducă peste el?! Acest pământ a fost la unul Luceanu Nicolae, care a murit. Erau popi, călugări, aici la mănăstirea asta, făceau mâncare şi ne aduceau nouă, la săraci, în vale. Părintele tot ce are e cu munca noastră, căram ciment, scânduri cu spinarea şi multe... Să dea pe toţi oamenii afară de aici, că e pământul lui, că e pământ creştin, ăsta nu este pământul lui. Să vină părintele, să distrugă un sat aşa de amărât, oamenii trăiesc din vânzarea măturilor, cum îi ajută Dumnezeu.”, ne-a declarat bătrâna satului. „O să iasă crime sută la sută, eu, unul, o să fac trei crime aici, am mai făcut două.”, a completat-o un bărbat din Sibiu, stabilit pe plaiuri muscelene, după ce, în urmă cu un an, a ieşit din penitenciar, condamnat fiind pentru crimă!

Părintele Modest continuă „Cruciada”

Dacă în privinţa caselor construite de părinţii şi bunicii actualilor ocupanţi să zicem că există o urmă de înţelegere, căci aşa erau timpurile, n-aveau acte nici românii, darămite minoritarii romi, în schimb, n-ai ce să înţelegi şi să tolerezi la cei care continuă extinderea cătunului pe ruinele străvechii aşezări dacice. Chiar şi după ce aşezământul de cult a fost împroprietărit oficial, deci, nu sunt dubii în privinţa dreptului conferit de titluri şi hotărâri judecătoreşti. După această gândire, că, dacă nu-i poate mişca din loc pe cei care au prins rădăcini pe domeniul său, măcar să oprească întinderea necontrolată a etnicilor care au compromis monumentul istoric, merge şi stareţul Modest Ghinea care, după primele două verdicte favorabile obţinute în litigiile de stopare a construcţiilor „proaspete”, continuă „Cruciada” cu rudarii. Măsurile de oprire a construcţiilor sunt provizorii până la soluţionarea dosarelor în care rudarii au fost daţi în judecată pentru încetarea definitivă a lucrărilor şi, mai mult, pentru demolarea a ceea ce au reuşit să ridice până la data la care s-au trezit citaţi să se prezinte la proces. Alex BARBU

The most visited gambling websites in The UK