Te informam ca site-ul nostru foloseste cookie-uri, iar prin navigarea pe site iti exprimi acordul asupra folosirii acestora. 

Menu
TRAFIC

Stăpâna de sclavi din Gămăceşti a născut gemeni

  • Written by Alex BARBU
  • Hits: 737

După naştere, Cerasela Onică a revenit în penitenciar, iar copiii vor ajunge într-un centru de plasament

b_400_250_16777215_10_images_images2_ziar_2018_2333_4-gamacesti.jpgCondamnată, în luna iunie a acestui an, la patru ani de închisoare, cu executare, pentru trafic de persoane, Cerasela Onică, una dintre persoanele implicate în cazul de „sclavagie modernă” de la Gămăceşti - Berevoeşti, a ieşit, la sfârşitul săptămânii trecute, pentru câteva zile din penitenciar, fiind dusă la Maternitatea din cadrul Spitalului Municipal Câmpulung să nască. Femeia a adus pe lume gemeni, însă nu s-a bucurat prea mult de ei, ea ajungând, după câteva zile de spitalizare, din nou în spatele gratiilor, la Penitenciarul Mioveni, pentru a-şi ispăşi pedeapsa.

Va sta în închisoare doar doi ani şi cinci luni

Imediat după naştere, gemenii au fost transferaţi la Secţia Neonatologie a Spitalului Judeţean Argeş. Iniţial, s-a dorit şi transferul mamei, pentru a-i alăpta pe cei doi copii, însă acest lucru nu a fost posibil, pentru că Cerasela Onică este, de mai multe luni, bolnavă de hepatită. Cei doi copii vor ajunge într-un centru de plasament, cazul urmând a fi preluat în zilele următoare de către Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţie a Copilului Argeş. În vârstă de 26 de ani, fosta stăpână de sclavi din Berevoeşti mai are trei copii minori şi toţi trei sunt daţi în plasament. Satul Gămăceşti a devenit cunoscut în lumea întreagă, după ce, în iulie 2016, au ieşit la iveală ororile comise de 38 de romi din nouă grupări interlope asupra a zeci de persoane racolate, multe cu dizabilităţi psihice. Cerasela Onică a făcut parte dintr-o astfel de grupare, la ea acasă fiind găsit sclavul în lanţuri a cărui imagine a şocat întreg mapamondul. „Din anul 2011 şi până la sfârşitul anului 2015 (când persoana vătămată a decedat), numiţii Grancea Petre, Grancea Maria, Furdui Ilie Valentin, Grancea Vasilică, Grancea Laurenţiu, Grancea Alin şi Onică Cerasela au constrâns victima să efectueze zilnic, în mod forţat, diverse munci şi activităţi în gospodăria acestora (să măture în curte, să spele rufele familiei, să aibă grijă de animalele domestice din gospodărie, să care gunoiul) şi a fost obligată la practicarea cerşetoriei în beneficiul familiei Grancea.”, se arată în referatul procurorilor. Iniţial, femeia a fost condamnată la 4 ani şi 8 luni de închisoare, însă Curtea de Apel Piteşti i-a redus pedeapsa cu opt luni. Cerasela Onică va sta în închisoare doar doi ani şi cinci luni, deoarece din pedeapsă i se va deduce perioada de un an şi şapte luni petrecută în arest la domiciliu. În iulie 2018, când a fost arestată preventiv, tânăra era însărcinată. Drept urmare, după o perioadă de detenţie, instanţa a plasat-o în arest la domiciliu, măsură ce a fost menţinută până la condamnarea definitivă.

Victimele erau legate cu lanţuri, bătute crunt, umilite şi înfometate

Potrivit anchetatorilor, din 2011 şi până la momentul descinderilor din iulie 2016, cei în cauză ar fi desfăşurat activităţi de comerţ cu material lemnos, procurat atât legal, cât şi susceptibil a proveni din tăieri ilegale. Pentru comercializarea materialului lemnos, cei vizaţi ar fi recrutat mai multe persoane, minore şi majore, prin constrângere, inducere în eroare, răpire sau profitând de imposibilitatea de a se apăra sau de a-şi exprima voinţa ori de starea lor de vădită de vulnerabilitate, pe care i-ar fi transportat şi adăpostit în gospodării, cu scopul de a-i supune la îndeplinirea de servicii în mod forţat. Totodată, persoanele exploatate ar mai fi fost obligate la efectuarea de munci gospodăreşti sau la practicarea cerşetoriei. În majoritatea cazurilor, victimele proveneau din localităţi aflate în judeţe din Sudul ţării (Giurgiu, Olt, Teleorman, Dolj), acolo unde suspecţii îşi valorificau lemnele furate. În vizor se aflau persoane provenind din familii sărace şi destrămate, uşor de manipulat şi de care nimeni nu se interesa, acestea fiind racolate din diferite locuri publice (din pieţe şi târguri, de pe stradă, de lângă biserici, din gări şi autogări, etc.) sau chiar din propriile locuinţe. Ulterior, membrii grupărilor infracţionale transportau victimele la domiciliile lor din Gămăceşti, unde le forţau să efectueze, zilnic, diverse munci şi activităţi, atât în gospodăriile suspecţilor, cât şi în apropierea localităţii. Astfel, oamenii erau obligaţi să măture în curte, să spele rufe, să îngrijească animale domestice, să taie ilegal arbori din pădurile din apropierea localităţii şi să transporte lemnele, cu ajutorul cailor, în gospodării, unde erau apoi încărcate în autoutilitarele suspecţilor, în vederea transportării lor la beneficiari. În afara faptului că munceau din greu, din zori şi până seara, victimele erau tratate ca nişte sclavi, fiind aduse în stare de aservire şi lipsire de libertate, în condiţiile în care acestea erau supravegheate permanent de către membrii grupărilor infracţionale. Bieţii oameni erau înfometaţi, bătuţi crunt, chinuiţi şi umiliţi în mod regulat, exploatatorii lor ajungând până acolo încât, pe timpul nopţii, îi legau cu lanţuri ca să nu fugă. Mai mult decât atât, potrivit unor martori, cei care fugeau şi erau prinşi, primeau ulterior pedepse drastice: fie erau legaţi cu o frânghie de un cal şi târâţi pe drumurile din comună, fie li se aplicau diverse pedepse corporale (erau arşi cu fierul înroşit, erau bătuţi cu biciul ori cu o nuia sau li se puneau mici făclii aprinse între degetele de la picioare, erau opăriţi cu apă fiartă, etc.). „De cele mai multe ori, victimele nu primeau mâncare, iar când primeau, li se ofereau resturi de mâncare, erau legate (cu lanţuri sau chingi) sau încuiate pe timpul nopţii, pentru ca acestea să nu poată fugi, iar unor victime li se aplicau tratamente umilitoare (erau dezbrăcate complet şi udate alternativ cu apă rece şi caldă; erau legate de mâini şi picioare şi puse să mănânce de pe jos, erau puse să se bată între ele pentru amuzamentul suspecţilor, li se arunca mâncarea pe jos, etc.). Există suspiciunea că unele dintre victime au fost violate sau abuzate sexual.”, susţin şi procurorii. 

 

The most visited gambling websites in The UK