Menu
TRAFIC

Bătaie mai mare pe bomboane decât pe locurile de muncă, la bursa pentru asistaţii social

  • Written by Evenimentul Muscelean
  • Hits: 1099

b_400_250_16777215_10_images_2233_Clipboard08.jpgAu salvat evenimentul romii din Vlădeşti şi Aninoasa, care s-au angajat că vin la muncă imediat cum vor fi sunaţi de patroni    

 

Statul a bifat încă o acţiune departe de a avea rezultatul urmărit de patronii aflaţi într-o criză severă de personal, în a cărei ameliorare se speră după modificarea Legii ajutorului social. Dacă PSD va avea curaj să pună capăt unui fenomen aberant: trântirea în spatele unei clase muncitoare tot mai anemice, pe fondul exodului în străinătate, a unui număr şocant de asistaţi social, tineri şi sănătoşi. Până va veni ziua în care sutele de mii de beneficiari de venit minim garantat vor umple o parte a golului uriaş din sectorul economic, generat de plecarea masivă a forţei de muncă în Occident, se ţin burse de job-uri, cu urmări slabe spre deloc, raportat la numărul consistent de încasatori de ajutoare sociale din zonă. De ani buni, preşedintele Partidei Romilor Muscel, Marian Neagoe, a făcut presiuni peste presiuni la primari, ca să fie convingători atunci când îi trimit pe minoritarii fără serviciu la dialogul cu deţinătorii de firme. Adică nu este suficient să-i zică zdrahonului cât uşa: „Du-te acolo şi semnează că ai participat!”, ci chiar să-i lase fără ajutoare sociale, dacă perindarea pe la standurile societăţilor locale rămâne la nesfârşit fără efectul unei angajări. Mai cu seamă că întreprinzătorii particulari caută şi lucrători necalificaţi, nu numai dintre cei formaţi într-o meserie. În ciuda bogăţiei de slujbe, şi pentru cei cu o calificare, şi pentru cei fără, deznodământul acţiunii de aşezare faţă în faţă a trimişilor firmelor şi a celor dependenţi de alocaţiile de la stat nu subţiază deloc pătura de nevoiaşi, reali ori închipuiţi, fericiţi cu pomana pe viaţă.

De tot râsul! Nu sunt buni să muncească nici la pădure!

Primele jelanii cauzate de starea de sănătate care îi împiedică pe beneficiarii unei oferte de peste 300 de posturi disponibile s-au auzit încă de la intrarea în sediul Agenţiei Locale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, unde s-a ţinut, vineri, 3 noiembrie 2017, bursa pentru romi. „Sunt locuri de muncă pentru cei la 30 de ani. Pe mine, la 55 de ani, cine mă mai ia? Mama! Nu mai pot să stau nici în picioare! Soţul a fost astăzi la uzină ca să-şi ia adeverinţa, ca să iasă la pensie. Şi la 63 de ani se angajează?”, se lamenta o creştină, căreia s-au găsit destui care să-i dea dreptate. Asta pentru că erau o puzderie în situaţia ei, cu boli grave şi foarte grave, care presupuneau repaus la pat pe viaţă.     

Iar cei care nu sufereau de un beteşug fizic au găsit repede pretexte de a se ţine la distanţă de un serviciu. Ba că n-au nicio calificare, ba că durează mult până învaţă sarcinile postului pe care patronul era dispus să-l încadreze. Deşi asta ar fi trebuit să fie problema angajatorului, nu a angajatului. „Şi-acum voi ce vreţi?, i-a întrebat o doamnă năucită de scuzele romilor, care aveau o mie de justificări ca să nu se angajeze. „Nu vreţi să învăţaţi niciodată, nu?”, a continuat aceasta auzindu-i văitându-se că n-au nicio pregătire practică. „Noi vrem să învăţăm, dar durează mult până învăţăm!”, a venit replica unui candidat îngrijorat că i se duce de râpă afacerea patronului până se formează el. „Dacă nu ştiu să mă iscălesc, nu ştiu carte deloc, cum să mă angajez?!”, a sărit în ajutorul lui o tânără, care aproape se ruga să nu fie angajată. „Cine nu ştie carte poate să înveţe să muncească.”, a căutat delegata unui angajator să-i convingă că nu-i respinge nimeni pe analfabeţii care vor un loc de muncă. „Dar dacă am un băieţel de patru ani… la ăla micu’ ce-i fac?!”, a găsit alt pretext juna alergică şi la şcoală, şi la muncă. „Nu pot să vă spun ce să faceţi cu băieţelul. Eu angajez omul care vine să muncească. Eu nu răspund de copilul lui!”, n-a mai rezistat angajatoarea prezentă ca să le facă un bine celor care n-aveau nevoie de el. „Atâta timp cât omul are doi ochi, două mâini, două picioare, poate să muncească! Voinţă să aibă!”, nu-şi putea reţine amărăciunea că duce muncă de lămurire în van cu unii deprinşi de stat cu trândăvia. „Dacă sunt bolnavă!”, i-a scurtat teoriile altă vizitatoare, care parcă se scuza în faţa femeii de afaceri de ce n-are nevoie de binefacerea ei. „Dacă stabileşte medicul că sunteţi bolnavă, nu puteţi munci. Asta nu este de competenţa mea. Eu angajez. Am de muncă.”, a făcut patroana dovada unei răbdări incredibile. 

„Noi nu ne-am opus să venim.”, a insistat altul pe imensul favor făcut patronilor de a-i onora cu prezenţa. „Noi am venit cu toată inima.”, l-a susţinut o tovarăşă de suferinţă, pusă pe drum, într-o zi mohorâtă de toamnă, când putea să se odihnească la gura sobei. „Dumneavoastră nu veneaţi de bună voie. V-a obligat Primăria.”, nu le-a mai tolerat fandoselile ipocrite doamna. „Nu ne-a obligat cu vreo sancţionare, cu vreo amendă. Am vrut să venim de ani de zile. Dar nu s-a găsit în Câmpulung niciun loc de muncă.” „Nu cred aşa ceva. Sunt mulţi angajatori care, permanent, au oferta de locuri de muncă la Şomaj.”, i-a contrazis întreprinzătoarea care deţine o activitate în domeniul croitoriei. „Nu vrea nimeni să muncească la croitorie. Pot să înveţe foarte repede, nu le trebuie nu ştiu ce şcoală. Doar să fie prezenţi, să înveţe şi să-şi vadă de treabă.”, ne-a spus deţinătoarea croitoriei.

Dacă nu era de plâns, era de râs să-i auzi pe ţigani lamentându-se că nu sunt buni să muncească la pădure! Când ei au despădurit munţii Muscelului şi fără calificare! Nu toate dialogurile au decurs în această manieră dezamăgitoare. Au fost şi cazuri în care solicitanţii şi-au lăudat calităţile probate la locuri de muncă din trecut şi au asigurat că, dacă, luni, sunt contactaţi de patroni, se şi prezintă la muncă. Cum unii dintre ei aveau experienţă în şoferie în străinătate, un patron cu afacere în domeniu a căutat să-şi recruteze oamenii de care are nevoie de foarte multă vreme prin intermediul bursei de vineri. „Am fost în Anglia, în Viena, în Germania, în Spania.”, şi-a prezentat un tânăr trecutul la volanul unei maşini de 3,5 tone. Între cei care nu voiau deloc serviciu şi cei care voiau să înceapă de a treia zi, pentru că între vineri, când a fost bursa, şi prima zi lucrătoare a săptămânii era weekend-ul, a existat o categorie de mijloc: cei dispuşi să se angajeze de la 1 ianuarie 2018. Adică, dacă începi un lucru, să-l începi odată cu noul an. Ca să aibă timp să se obişnuiască cu ideea.               

Înghesuială la cablaje! La bolul cu dulciuri!

Alţii au dat vina pe manageri, care nu i-ar fi sunat ca urmare a CV-urilor depuse. „Zice să depunem „CV-ur’li”! Eu am mai depus trei CV-uri la aceeaşi întreprindere. Când a auzit domnul Iulică, că ştiu şi eu cine este maistru acolo, că suntem din sus de la Pojorâta, a zis să revenim.”, a reclamat un cetăţean. „Nu este aşa!”, l-a contrazis Marian Neagoe. „Aşa e, că ştiu să vorbesc!” „Sunt peste 200 de ţigani acolo! Nu mai ziceţi voi că e segregare! Au angajat toţi ţiganii care s-au dus acolo! Sunt o grămadă de ţigani la cablaje!”, l-a repezit Neagoe, sătul, probabil, de câte boceli a avut parte cât a ţinut bursa. Câteva femei s-au arătat curioase unde sunt cablajele. Preşedintele lor le-a explicat şi le-a încurajat pe cele prezente să nu mai stea pe gânduri, ca să dea un exemplu pentru suratele de acasă. „Dacă începeţi şase-şapte din Lereşti, o să vină toate femeile.”, speră preşedintele Partidei Românilor la ziua în care va culege roadele strădaniilor de împingere de la spate a zeci de comunităţi muscelene, pentru izolarea cărora principala responsabilitate o au primarii, care nu i-au scuturat cum trebuie ca să se facă de folos, în loc să folosească ajutoarele sociale ca instrument electoral.

Reprezentanta unei firme de cablaje a avut o încercare de a-i îmbia cu formulare pe cei interesaţi de oferta prezentată la târgul de job-uri într-o varietate mulţumitoare. Pentru un plus de atractivitate a alăturat hârtiilor, pe care, teoretic, le completau solicitanţii -  practic, efectuau serviciul liderii şi experţii în contul celor neştiutori de carte - un bol cu bomboane, pe care a fost bătaie la propriu. Dacă tipizatele cu rol de cerere nu le făceau deloc cu ochiul vizitatorilor standurilor, în schimb, dulciurile au fost devorate până să-şi încheie reprezentanta companiei invitaţia către „oaspeţi” de a servi. Agitaţia din zona „Lear” a fost remarcată şi de senatorul Gheorghe Marin, care ne-a mărturisit că a ţinut să se convingă la faţa locului dacă destinatarii evenimentului sunt interesaţi. Ori doar se plimbă prin sală, din obligaţie, şi apoi pleacă. Sesizând bulucul de la firma de cablaje, parlamentarul a fost tentat să aprecieze orientarea cetăţenilor către un sector unde este mare nevoie de muncitori. Motivul real era, aşa cum am precizat, recipientul cu bomboane, care generase o înghesuială dătătoare de palpitaţii pentru restul patronilor, geloşi pe succesul concurenţei. 

În dialogul personalităţilor care au supravegheat de la distanţă derularea acţiunii a intrat şi primarul Liviu Ţâroiu, care părea la curent cu slujbele puse la bătaie de agenţii economici locali, dar şi cu cerinţele unor posturi mai sofisticate, care presupuneau anumite specializări. Însă cei lipsiţi de o pregătire suplimentară aveau din ce alege. Marian Neagoe a împărţit ordine în dreapta şi-n stânga ajutoarelor din rândul colegilor din teritoriu, de a completa CV-uri, tot ca să iasă bine. 

Păcat de oamenii care se zbat pentru ei! Şi patronii participanţi, şi instituţia organizatoare, şi Marian Neagoe, cu toţi colegii din comune, care încearcă să corecteze o greşeală aproape imposibil de îndreptat: menţinerea ajutoarelor sociale într-o perioadă în care nu mai era cazul, datorită amplorii activităţilor economice, care cer forţă de muncă. „Este un eveniment important în viaţa comunităţilor de romi: bursa locurilor de muncă special organizată pentru romi şi grupuri defavorizate, persoane cu handicap. Ceea ce a depins de instituţiile statului şi mă refer la A.J.O.F.M. Argeş şi A.L.O.F.M. Câmpulung s-a făcut. Au venit firme cu o paletă largă de locuri de muncă, pentru diverse meserii. Sunt peste 300 de locuri de muncă. Mai mult de atât nu se putea. Am făcut o campanie bună, ne-am deplasat în toate localităţile, împreună cu directorul A.L.O.F.M., domnul Paul Petrescu, şi colegii mei de la Partida Romilor. În toate comunele din Muscel, am vorbit cu primarii, cu viceprimarii, cu directorii de şcoli, cu asistenţii sociali şi comunitatea de romi. Este un aflux consistent de oameni şi îmi doresc ca o bună parte dintre ei să se angajeze. A fost invitat şi domnul senator Gheorghe Marin, cu care am discutat. Legea ajutorului social va fi schimbată. Dacă măcar acum, în al doisprezecelea ceas, înţelegem că trebuie să ne angajăm… dacă nu, este pericolul mare! Sunt firme din Piteşti care au angajat deja din Pakistan, Sri Lanka ş.a.m.d. Lansez un apel către toţi cetăţenii, nu numai pentru cei de etnie romă, să meargă la muncă. Fără şcoală şi fără muncă nu se mai poate. Cine se aliniază va avea un trai decent, cine nu, va rămâne la marginea societăţii.”, spunea Marian Neagoe, încântat că a văzut bune intenţii la unii dintre participanţi. „Au venit romii din Vlădeşti şi Aninoasa, care, în mare parte, au depus CV-uri şi au manifestat o dorinţă fermă de a veni să muncească.”, a încheiat acesta.

Din păcate, în timpul în care ne-am aflat noi în incinta tradiţională a bursei, niciun primar muscelean, din puhoiul care are în localităţi aşezări etnice, nu a fost prezent ca să urmărească atitudinea abonaţilor la ajutoare sociale. Niciunul! Doar viceprimăriţa Adriana Cicu, de la Lereşti, a mers din patron în patron pentru a culege informaţii despre şansele de a-i mai rări pe asistaţi prin încadrarea lor pe un post. În rest, dezinteres de proporţii din partea edililor, care lasă impresia că le pare rău dacă rămân fără obiectul „şantajului” la alegeri. 

Încheiem prin a prezenta cine au fost agenţii economici încrezători că n-au prăpădit timpul şi energia cu explicaţii pe înţelesul potenţialilor candidaţi: Lear SA (50 muncitori necalificaţi); Sercop ADN SRL (un inginer, 3 electricieni, 5 instalatori, 5 lăcătuşi mecanici, 5 zidari); Edmima Taylor SRL (20 confecţioneri textile, un finisor textile); Montana MG SRL (5 ingineri mecanici, 10 operatori maşini unelte comandă numerică, 10 sculeri matriţeri, 5 lăcătuşi mecanici de întreţinere); Olympus Instal Conf SRL (5 confecţioneri textile, un  finisor textile); Filoconf Dumitext SRL (10 muncitori necalificaţi confecţii); Stan Family Industrie SRL (50 confecţioneri textile, un şef de linie, un călcător, un CTC-ist, un contabil); Arsene SRL (10 muncitori necalificaţi, 2 şoferi); And Secom SRL (5 zidari, 3 lăcătuşi mecanici, un instalator); PCM Tooling Progress SRL (30 sculeri matriţeri); Afaceri Rapide SRL (5 şoferi); Nobel Automotive SRL (10 montatori subansamble, 5 metodişti, 5 logisticieni, un asistent vânzări, 2 contabili, 2 ingineri calitate, 3 sudori, un analist Resurse Umane); Alex&Party SRL (un vânzător, un bucătar); Prod Pan Lachita SRL (5 ambalatori, un morar, 7 manipulanţi, 3 brutari); Mibos Project SRL (2 patiseri, 3 ambalatori, 4 manipulanţi, un şofer); Iatsa Dacia Câmpulung (2 mecanici auto, un tapiţer auto, un vopsitor auto, un tinichigiu auto); Mariconf Startext 2004, cu o ofertă de confecţioneri textile şi muncitori necalificaţi.

 

The most visited gambling websites in The UK