Menu
TRAFIC

Ce-i reclamă aleşii primarului de la Schitu Goleşti ca „diverse” urgent de rezolvat, Casele a trei săteni, sparte, iar un izlaz comunal, ocupat fără drept de turma unui crescător de oi

  • Written by Evenimentul Muscelean
  • Hits: 278

b_400_250_16777215_10_images_2185_Clipboard09.jpgOdată instalată primăvara, mai mult cu belele decât cu binefaceri pentru natură, producând destule stricăciuni muscelenilor deţinători de grădini şi livezi, starea infrastructurii comunale, de care sunt responsabili, îi determină pe aleşii locali să ceară explicaţii Executivului despre intenţiile de corectare a unor deficienţe care îi nemulţumesc pe contribuabili. La Schitu Goleşti, de pildă, la şedinţa ordinară aferentă lunii aprilie, unii dintre consilierii locali s-au arătat îngrijoraţi de starea unor drumuri, a unuia dintre izlazurile localităţii, a cursului de apă ce străbate comuna şi, mai ales, de siguranţa cetăţenilor, câţiva săteni fiind victimele unor spargeri. În continuare, vom aborda fiecare subiect ridicat de aleşii aflaţi la conducerea aşezării vecine, la secţiunea „Diverse” a şedinţei din 25 aprilie 2017. 

„Drumul de la Tănăseşti a fost turnat prost de la început. S-a măcinat, între timp, a început să iasă iarba prin el”

„Avem probleme cu asfaltul din Loturi, a reclamat fostul viceprimar Ion Tudor, aflat în prezent în postura de consilier al opoziţiei social-democrate. Tot legat de infrastructura rutieră, colegul Constantin Bâlcă a sesizat că, după ce s-a asfaltat Uliţa Bisericii, s-a deplasat rigola betonată. „Nu s-a rupt asfaltul, dar s-a deplasat şanţul.”, a precizat acesta. „De ce?”, a replicat şeful Executivului, continuând: „Pe această uliţă, într-un timp foarte scurt, s-au făcut mai multe lucrări: asfalt, subzidirea gardului bisericii, rigole, urmează gazele. Şi tot acolo se sclivisea rigola şi oamenii din zonă deversau apa menajeră de la baie. Asta s-a întâmplat pe Uliţa Bâlcă.” 

Nicolae Oprescu a intervenit în discuţie cu precizarea că, atunci când s-au introdus gazele, s-a tăiat asfaltul şi nu s-a mai acoperit ulterior şi şanţul. În apărarea poziţiei Primăriei, Vasile Tudorel Miriţă a afirmat că instituţia emite un aviz la gaze pentru subtraversare şi, totodată, solicită refacerea asfaltului de fiecare dată. La acelaşi capitol, starea drumurilor, tot Nicolae Oprescu a informat conducerea administraţiei publice locale că este nevoie de piatră spartă şi pe Uliţa Ungureni, la Costiţă. Primarul a confirmat că va fi dusă piatră, însă în zona menţionată trebuie montat un tub. În continuarea acestui subiect, delegatul sătesc Stanciu a lansat următoarea cerinţă Primăriei: „S-a luat asfalt de la rampă şi şanţul este foarte înalt. Ne trebuie nişte oameni pentru această lucrare.” Destinatarul solicitării l-a anunţat că lucrările la şanţul pe Costiţă vor fi derulate cu beneficiarii Legii 416/2001, repartizaţi la această intervenţie de Ion Luca, şeful Serviciului Comunitar de Utilităţi Publice. Piatră trebuie adusă şi în zona „La blocuri”, a cerut Sorinel Istrate, care a informat Executivul despre necesitatea reparării drumului în lateral. 

Probleme sunt şi pe drumul de la Tănăseşti, a urmat Ion Rădoiu în seria luărilor de cuvânt de către aleşii veniţi la şedinţă cu diverse propuneri, chiar teme urgent de rezolvat de către echipa de la conducerea celei mai importante instituţii a comunei. Drumul de la Tănăseşti - şi-a continuat ideea vorbitorul - „a fost turnat prost de la început. S-a măcinat, între timp, a început să iasă iarba prin el. Asfaltul este turnat în strat subţire.” „Trebuia ca cei de la Drumuri Naţionale să asfalteze drumul de la Tănăseşti. Pe Burneşti s-a făcut mai mult decât a fost prevăzut. Nu s-a putut împărţi bucata de drum?”, a întrebat fostul primar Marciel Palaghiu. Succesorul său a pasat responsabilitatea către Consiliul Local, din partea căruia trebuie să plece către Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România o adresă având ca subiect drumul de la Tănăseşti. „Panta drumului a fost dată invers. S-a dezgolit şi conducta de apă.”, a adăugat Ion Rădoiu încă o inadvertenţă celor expuse deja în Consiliu. Şanţul trebuie acoperit pe partea stângă, a încheiat primarul discuţia. 

Tot la capitolul adrese destinate instituţiilor judeţene ori naţionale, o hârtie urma să fie expediată Companiei Naţionale Apele Române, ca urmare a sesizării lui Ion Tudor, potrivit căruia: „Pe Râul Târgului s-au format multe insuliţe. Între râu şi Trinina a mai rămas o porţiune de aproximativ 1,5 metri.”          

Sătenii de pe Uliţa lui Răducu, sfătuiţi să vină cu cereri la Primărie, dacă vor gaze la anul  

De la aspectul nesatisfăcător al unora dintre căile de acces de pe teritoriul localităţii, fie asfaltate, fie pietruite, prin turnare de pietriş la anumite intervale - cam rare, după cum reiese din alocuţiunile aleşilor, care solicită reluarea operaţiunii acolo unde sătenii nu mai pot circula -, dialogul s-a mutat la reţeaua de gaze, pentru extinderea căreia, cu cofinanţarea de rigoare din bugetul local, s-a luat o hotărâre chiar în cadrul acelei şedinţe. Reamintim că în planurile pe 2017 ale autorităţilor locale se află următoarele uliţe programate a fi modernizate prin introducerea acestui tip de utilitate menită să elimine disconfortul şi dificultăţile procurării combustibilului solid pentru încălzire, în dreptul cărora figurează sumele pe care consilierii locali au fost de acord să le disloce din bugetul comunei: =Uliţa Povernei (305 metri): 54.763,80 lei; =Uliţa Cârstoiu (190 metri): 30.191,49 lei; =Intrare Radu (86 metri): 15.683,01 lei; =Uliţa Bogătescu (80 metri): 12.515,23 lei; =Uliţa Morii - Trinina (240 metri): 31.987,20 lei; =Uliţa Anghel (122 metri): 20.767,88 lei. 

Totalul cotei din investiţie reprezentând cofinanţarea locală se ridică la 165.908,61 lei. Hotărârea adoptată pe 25 aprilie 2017 mai stabileşte că operatorului SC Distrigaz Sud Reţele SRL îi vor fi cedate în folosinţă conductele de distribuţie nou executate. 

Consilierul local Sorinel Istrate a vrut să ştie dacă uliţa Răducu este cuprinsă în investiţia beneficiară a unei alocări din fonduri publice. Nu în 2017, i s-a răspuns, deoarece nu s-au depus cereri din partea cetăţenilor interesaţi să-şi încălzească locuinţele cu gaze naturale. Aşa că ar fi bine să vină la Primărie cu o solicitare, din care să reiasă dorinţa de a se branşa la reţeaua de gaz, pentru ca investiţia să poată fi întreprinsă şi pe strada lor în 2018, dacă 2017 a fost ratat. 

Unul dintre izlazurile comunei, acaparat fără drept de un crescător de oi  

Nu numai la Godeni ciobanii care îşi mânau turmele pe terenurile oamenilor au impus necesitatea unei medieri între aceştia şi localnici, asigurată de către Primărie şi Consiliul Local. S-a ajuns chiar la o şedinţă, într-o zi de duminică, când lumea era acasă, pentru a afla cu al cui accept au intrat oierii în zone în care n-ar fi trebuit să se afle şi, pentru instaurarea unei bune înţelegeri între taberele aflate în conflict, au lăsat şi unii, şi alţii de la ei. Adică şi crescătorii de animale să-şi practice oieria, dar şi utilizatorilor păşunilor comunale să le fie respectate drepturile. Se pare că un diferend asemănător este pe cale să izbucnească şi la Schitu Goleşti, de vreme ce subiectul a ajuns să fie dezbătut în Consiliul Local, în ideea de a fi dezamorsat înainte să se amplifice. „Avem o problemă cu oile lui Horia., a reclamat consilierul Fătu, care a detaliat în ce constă problema: „Avem şapte hectare de izlaz. Acesta s-a instalat cu oile în izlaz. A luat izlazul din Ruginoasa şi l-a dat la cel din Poienari. Să iasă cu oile din izlaz!” „Primăria nu a acordat aviz pentru păşunat, mâine (n.r. 26 aprilie 2017) va fi chemat domnul Stoica Horia la Primărie, împreună cu Heroiu Gheorghe, preşedintele asociaţiei, pentru a se lămuri problema ridicată.”, a fost poziţia primarului la cele reclamate. 

„Ce facem cu paza de noapte? Au fost sparte trei case în zonă, la Olteanu, Iordache şi Bragă. Nu este nimeni pe stradă!”

Încheiem cu un caz foarte grav abordat la întrunirea oficială a aleşilor de la finele lunii aprilie. Din cauză că paza de noapte, activitate reglementată de Consiliul Local, nu funcţionează cum trebuie, s-a ajuns la mai multe spargeri în comună. Şi nu este prima dată când unii dintre consilieri se plâng de starea de nesiguranţă simţită de cetăţeni, faţă de care au o responsabilitate. Lumea plăteşte o taxă, este adevărat, una modică, pentru un sistem de pază obştească, ce se dovedeşte a fi depăşit, şi ca personal, şi ca logistică. „Ce facem cu paza de noapte?”, a întrebat, totuşi, Costel Copăescu. „Au fost sparte trei case în zonă, la Olteanu, Iordache şi Bragă. Nu este nimeni pe stradă.”, a adăugat acesta. Potrivit primarului, administraţia locală poate contracta firme de pază pentru acest serviciu. „Am ajuns la concluzia că, dacă avem o patrulă de două persoane, ne costă 75% din cheltuielile actuale cu paza. Avem oameni care se apropie de pensionare. Trebuie gândită şi varianta aceasta în viitorul apropiat.”, a replicat mai-marele Primăriei, a cărui obligaţie este, pentru siguranţa oamenilor şi a avutului lor, ca „viitorul apropiat” să fie cât mai apropiat.  Claudiu VIŞAN 

The most visited gambling websites in The UK