Menu
TRAFIC

Au contestat executarea pedepsei la Judecătoria Câmpulung Condamnaţi după ce au înşelat zeci de persoane prin metoda Accidentul

  • Written by Mircea Simionescu
  • Hits: 304

b_400_250_16777215_10_images_2184_Clipboard07.jpgO femeie şi un bărbat, condamnaţi de Judecătoria Râmnicu Vâlcea după ce au înşelat zeci de persoane prin metoda „Accidentul” au contestat executarea pedepsei la Judecătoria Câmpulung. Aceştia au păcălit, ajutaţi de încă doi complici, 24 de persoane, cu sume între 1.600 de lei şi 12 euro. Prejudiciul total rezultat din activitatea infracţională a grupării a fost stabilit la 268.800 de lei, 25.160 de euro şi 25 de grame de aur. Prin hotărârea judecătorească de condamnare, inculpaţii au fost obligaţi să restituie păgubiţilor sumele. Este vorba de Claudia Livia Moţ şi Alexandru Petre, cel din urmă fiind un vechi client al oamenilor legii. La momentul când a fost pedepsit la Vâlcea, se afla în executarea unei pedepse privative de libertate de 11 ani închisoare, pentru tâlhărie şi viol, sentinţă dată de Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti.

Pe 13 mai 2015, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a emis un comunicat de presă, aducând la cunoştinţa opiniei publice date despre activitatea infracţională a inculpaţilor, acesta fiind şi momentul când procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Râmnicu Vâlcea au finalizat cercetările şi au dispus trimiterea lor în judecată: Alexandru Petre, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de înşelăciune (22 de acte materiale) şi tentativă de înşelăciune (2 acte materiale); Claudia Livia Moţ, pentru complicitate la înşelăciune (22 de acte materiale) şi complicitate la tentativa de înşelăciune (2 acte materiale). Alături de ei, au mai ajuns în faţa instanţei Alexandru Florian Moţ, pentru infracţiuni de înşelăciune (15 acte materiale) şi tentativă de înşelăciune (2 acte materiale) şi Constantin Cosmin Muraru, pentru infracţiunea de înşelăciune (6 acte materiale). 

În rechizitoriul întocmit, procurorii au reţinut următoarea situaţie de fapt: „În perioada noiembrie 2014 - martie 2015, cei patru inculpaţi au indus în eroare şi au deposedat persoanele vătămate de sume importante de bani prin metoda cunoscută sub numele de „Accidentul”, ce constă în solicitarea frauduloasă de sume de bani, folosindu-se de calităţi mincinoase, sub pretextul că o rudă apropiată a persoanei înşelate a fost implicată în accidente rutiere.” Cercetările au fost efectuate în colaborare cu ofiţeri din cadrul Poliţiei Municipiului Râmnicu-Vâlcea, Biroul de Investigaţii Criminale, sprijiniţi de Serviciul de Investigaţii Criminale din cadrul IPJ Vâlcea şi Serviciul de Informaţii şi Protecţie Internă Vâlcea.

Condamnarea a fost dată de Judecătoria Râmnicu Vâlcea pe 10 februarie 2016. Claudia Livia Moţ şi Alexandru Petre au primit o condamnare de câte 9 ani şi 10 luni de închisoare, cu executarea pedepsei în regim de detenţie, pentru această cauză. În cazul lui Alexandru Petre, pedeapsa a sărit la 15 ani, 9 luni şi 23 de zile de închisoare, deoarece la condamnarea de înşelăciune i s-a adăugat şi cea pentru tâlhărie şi viol. 

La şedinţa Judecătoriei Câmpulung de vineri, 5 mai, în cazul dosarelor ambilor inculpaţi, completul de judecată a consemnat că aceştia au renunţat la judecată.

Scenariul specific metodei „Accidentul”

Într-un dosar similar, de pe rolul Tribunalului Constanţa, procurorii au dat detalii cu privire la modul folosit de către membrii unui grup similar cu cel de la Vâlcea, dar care acţiona pe raza judeţului Constanţa. S-a stabilit că deţinuţii implicaţi în grup, cum a fost cazul lui Alexandru Petre, obţineau telefoane mobile, cartele telefonice şi apelau numere din reţeaua fixă RCS&RDS, într-o singură zi fiind efectuate sute de apeluri telefonice. S-a făcut precizarea că, în cele mai multe cazuri, se apelau numere la rând, escrocii schimbând doar ultimele cifre. În măsura în care o persoană răspundea la telefon, imediat era pus în executare scenariul specific metodei „Accidentul”. Adică deţinutul încerca să o convingă pe aceasta că vorbeşte la telefon cu fiul/nepotul/fratele său. De exemplu, dacă răspundea la telefon o femeie, deţinutul i se adresa cu formula „Ce faci, mamă?”, moment în care persoana apelată credea că vorbeşte cu fiul său şi, fie i se adresa pe nume, fie continua discuţia ca şi cum ar fi discutat cu fiul său. În momentul în care deţinutul reuşea să creeze impresia victimei că discută cu o rudă apropiată, îi comunica acesteia, în unele cazuri, mimând că plânge, faptul că a provocat un accident rutier, lovind un copil pe trecerea de pietoni, spunând că se află la sediul Poliţiei, unde i-a fost desemnat un avocat din oficiu şi că acesta din urmă ar fi făcut o înţelegere cu familia victimei, care presupunea ca persoana apelată să achite o sumă de bani familiei presupusei victime, aşa încât să fie evitată tragerea la răspundere penală a rudei persoanei apelate. În măsura în care scenariul funcţiona şi deţinutul reuşea să obţină adresa persoanei apelate, expedia un mesaj unei alte persoane aflată în stare de libertate, care îndeplinea rolul de „săgeată”. Acesta din urmă ajungea în cel mai scurt timp la adresa indicată. În măsura în care partea vătămată era de acord să plătească suma de bani solicitată, i se comunica că la domiciliul său va veni o persoană, despre care, de obicei, i se spunea că este rudă cu copilul accidentat sau asociat al avocatului din oficiu, căreia aceasta trebuia să-i înmâneze suma de bani. După ce „săgeata” primea banii, imediat părăsea zona. Prin urmare, grupările acţionau la „noroc”, iar datele erau furnizate chiar de victimă, care, fiind în stare de şoc, nu-şi mai aducea aminte aceste aspecte. 

 

The most visited gambling websites in The UK