Menu
TRAFIC

O „stăpână” de sclavi s-a pus cu fundul pe bani ca să nu-i fie confiscaţi

  • Written by Evenimentul Muscelean
  • Hits: 4005

b_400_250_16777215_10_images_2177_Clipboard07.jpgDe la începutul anului, 28 de ţigani din Berevoeşti, cuplaţi în opt dosare, au fost trimişi în judecată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeş, fiind judecaţi pentru trafic de persoane, numele lor făcând obiectul unui rechizitoriu stufos. Dosarele „stăpânilor” au fost împărţite pe familii şi victimele exploatate de acestea, procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Crimă Organizată şi Terorism finalizând rechizitoriile. În consemnările oamenilor legii apar detalii despre fapte înfiorătoare. Într-unul dintre rechizitoriile întocmite pe data de 3 ianuarie 2017, în care apar ca inculpaţi Nicolae Feraru,Simina Mihaela Feraru, Crinu Alin Brumaru,Maria Cerasela Brumaru, Costel Feraru, Liliana Feraru, Vasile Mugurel Feraru şi Elena Murşavela, care au avut opt victime: Mădălin Velcea, Ion Anghel, Costinel Mărunţelu, Ionuţ Dragoş Mărunţelu, Stelian Ungureanu, Mihai Tiberiu Onică, Toma Cătălin Milea şi Gheorghe Marian Pripici, apar discuţii în care este menţionat şi primarul comunei Berevoeşti, care îi şi avertiza pe stăpânii de sclavi. 

Discuţia telefonică, purtată între Costel Feraru şi Mugurel Feraru, care a avut loc la ora 7.30, în dimineaţa de 13 iulie 2016, când au avut loc descinderile, a fost consemnată în săptămânalul „Ancheta”: „Costinel Feraru: -Ia zi, băi, Mugurel!

Mugurel Feraru: -Sună oleacă primaru’, că avem număru’ la primar: da’ ce e, mă primare, la noi pe vale? Ia du-te tu! Ce s-a întâmplat, mă primare, mă?

Costinel Feraru: -Păi, şi ce să le facă primaru’, mă tăicuţ?

Mugurel Feraru: -Se ducea, mă, să vedem ce-o fi, mă. Ştiu eu?! E primar. I-o da afară de-acolo, cum să mai zic?!

Costinel Feraru: -Nu-i dă, taică, că are ordin, n-are cum să-i dea afară!”

Conform aceluiaşi rechizitoriu, publicat în ziarul „Ancheta”, pe la ora prânzului, Mugurel Feraru discută cu Simina Feraru despre ce s-a întâmplat la percheziţii, fiind foarte convinşi că mascaţii le-au plantat camere de luat vederi în casă. În documente se notează, în timpul convorbirii, o discuţie purtată de o persoană ce se afla în preajmă. „Lângă Simina se află o altă doamnă, care afirmă următoarele: Aşa a zis primaru’, că vinit primaru’ şi-a zis că fiţi atenţi ce vorbiţi, că e telefoanili ascult… ascultate. Fii atent ce vorbiţi!”.

Mădălin Velcea, una dintre victimele scăpate de oamenii legii de calvarul de la Gămăceşti, a acceptat să vorbească cu presa, materialul fiind publicat pe ziarul online sursata.ro. În mărturia sa, Mădălin Velcea face referire şi la autorităţile locale, menţionând că primarul comunei Berevoeşti ştia ce se întâmplă în comunitatea de romi, dar nu a făcut nimic. „Nedrept e şi faptul că cei de la Primărie ştiau. Mai ales primarul. Ştia că sunt oameni ca noi în satul acela. Când a făcut sesizări la Poliţie, trebuia să facă ceva, nu să stăm încă trei ani acolo. Trebuia să intre cu forţa din casă în casă. El a stat. A fost pe mână cu ei (...).”, a declarat Mădălin Velcea.

Două victimele au murit

Una dintre primele informaţii apărute, vara trecută, în cazul de la Berevoeşti a vizat moartea a doi dintre sclavii folosiţi de romi. Din declaraţiile „stăpânilor” şi ale martorilor prinse în rechizitoriile întocmite de procurori reiese cum s-a ajuns la decesul celor doi bărbaţi. Într-o convorbire prinsă între două persoane, una din Gămăceşti şi o cunoştinţă din altă zonă a judeţului, aceasta îi povesteşte că a văzut la ştiri că este vorba despre două persoane care au murit în sat. Florina Miu, persoana din Gămăceşti, nu recunoaşte nimic la telefon, însă, în paralel, se aud comentarii de genul „Auzi, fă, au zis de Neamţu şi Nuţu!”, iar la final, discuţia se încheie: „Hai că nu poţi să vorbeşti, că aveţi telefoanele ascultate!”.

Nuţu a fost racolat în 2011, de Petre Grancea, zis „Tomogeac”, de la groapa de gunoi de lângă Costeşti şi dus la Gămăceşti, pentru a fi muncit la lemne şi prin gospodărie de către ţigani. Acesta a încercat să fugă de câteva ori, însă a fost prins şi pedepsit crunt de fiecare dată. Iarna era ţinut afară dezbrăcat şi „stăpânii” aruncau cu apă rece pe el, spre amuzamentul celor din jur. Nuţu şi-a găsit sfârşitul pe când muncea în pădure, să taie lemne. După cum au declarat cei din familia Grancea, acesta a fost văzut de unul dintre nepoţi când cădea de pe deal şi găsit la dig deja mort. „L-am declarat de la început la Primărie şi la Poliţie, ca să nu am probleme cu legea. I-am anunţat că am un om la mine în gospodărie. (...) Nuţu era căzut pe spate, l-am găsit cu flanelul peste faţă. M-am apropiat, i-am dat flanelul de pe faţă şi am constatat că e Nuţu. Am mers la Poliţia de la Berevoeşti, unde am anunţat că a murit Nuţu. După cercetări, cadavrul lui Nuţu a fost dus la morgă, la Spitalul Câmpulung, iar a doua zi, după ce s-au făcut toate formalităţile, am luat cadavrul lui Nuţu în sicriu şi l-am dus la Gămăceşti pentru a-l înmormânta în aceeaşi zi. M-am comportat cu el ca şi cu fiii mei.”, şi-a încheiat Tomogeac declaraţia din rechizitoriu, deşi probele arată clar că Nuţu a fost maltratat şi umilit, aducându-l în ultimul hal.

A doua victimă a sclavilor, Gheorghe Popescu, era cunoscut sub apelativul de Neamţu. Acesta a muncit la început, prin 2000, în gospodăria fostului primar Fănel Proca, consemnează ziarul „Anceta”. În 2003, a fost luat de familia lui Nicolae Feraru, iar, din 2010, a început şi chinul pentru acesta. În august 2015, Nicolae şi Mihaela Feraru l-au dus pe Neamţu la Godeni, unde era familia acestuia. Cei de acasă nici nu l-au mai recunoscut. Avea multe leziuni la braţ, la umăr şi la cap. A apucat să le povestească rudelor că dormea în baracă, în frig, primea puţină mâncare şi era bătut atât de stăpâni, cât şi de alţi sclavi, cu care era pus să se bată. Chiar înainte de a fi internat în spital, fusese bătut cu biciul de ţigani. Acesta a murit de cancer, la scurt timp.

Mădălin Velcea a fost şi el tot la familia Feraru şi a cunoscut mai bine ceea ce i s-a întâmplat lui Neamţu: „Un băiat, pe care îl porecleau Neamţu, a stat la ei 10 ani şi le-a muncit. Era şofer şi mecanic. Pe timp de iarnă, săracul, se băga pe sub maşini să le repare. Răcea, dar nu îl băga nimeni în seamă, nu l-a dus nimeni la spital, nu s-a interesat nimeni de el. S-a îmbolnăvit, a făcut cancer la plămâni şi a murit. Şi au fost doi inşi care au murit muncind la Gămăceşti. Peste cel de-al doilea a căzut un lemn, în timp ce era la pădure.”

O ţigancă a povestit cum a salvat o parte din bani, la percheziţii

Interceptările din ziua percheziţiilor relevă starea de agitaţie şi cum încercau să îşi fabrice apărarea stăpânii de sclavi, dar şi cum au văzut ei percheziţiile. Una dintre femei, Simina Feraru, îi povesteşte lui Mugurel Feraru cum a reuşit să rămână cu un CEC şi o parte din bani: „Eu am avut noroc că a venit unul mai milos şi asta mică dormea în pat şi a zis să ridic eu salteaua dintr-o parte şi el din cealaltă. Eu m-am pus cu curul acolo unde era CEC-ul şi banii, iar el a săltat pe cealaltă parte. Şi a zis unu: lasă că doarme asta mică, că altfel lua tot.”

Victimele, spălate şi îmbrăcate ca să mascheze realitatea

Tot în ziua descinderilor, ţiganii care nu au fost reţinuţi îi învăţau pe cei plecaţi în cursă cum să îşi ascundă maşinile, banii şi să nu aducă sclavii acasă. Mai mult, dădeau indicaţii despre cum să îi pună pe sclavi să se spele, să se bărbierească şi să se îmbrace frumos şi cum să îi înveţe să declare la Poliţie că le-a fost bine în familiile romilor: „Să îi spui şi tu lu’ Marian (n.r. sclav) să spuie: „Doamne, nu m-a deranjat cu nimica! Am stat cu el, m-a luat din milă, nu mă bate, nu mă...”, învaţă-i şi tu să spuie dacă e ceva! „Nu vreau să plec de la el, că ăsta e părintili meu!” Ai înţeles?!”, sunt indicaţiile date de Iosif Ursu, zis „Vică”, Casianei Mărunţelu. 

The most visited gambling websites in The UK