Menu
TRAFIC

Autorităţile de la Bughea de Jos sunt îngrijorate de vecinătatea cu Câmpulungul, unde fenomenul traficării de persoane rămâne actual "Oraşul este dominat de proxeneţi"

  • Written by Magda BĂNCESCU
  • Hits: 5332

b_400_250_16777215_10_images_2168_Clipboard14.jpg„Pe noi ne-a ferit Dumnezeu de proxeneţi!”, s-au mândrit primarul Dorel Tănăsescu şi viceprimarul Bogdan Oancea în faţa distinşilor musafiri veniţi din capitală. Unul dintre ei, chiar din „capitala” statului Illinois, Chicago, fiind directorul unei campanii internaţionale axate în principal pe problematica traficului de persoane, care a cuprins câteva episoade derulate în România. Cel final s-a consumat la Bughea de Jos, inclusă, graţie colaborării cu Fundaţia „Viaţă şi Lumină”, pe agenda conferinţelor de „punere în gardă” a celei mai vulnerabile categorii sociale, pe care sărăcia şi lipsa de carte o recomandă drept o pradă uşoară pentru traficanţii de orice fel. Autorităţile din localitatea în care, până în prezent, nu s-a înregistrat niciun incident din cele descrise pe parcursul seminarului, proxenetism ori sclavie economică şi sexuală, i-au informat pe invitaţi că mai rău la acest capitol stau vecinii. Cazul ţiganilor cu slugi de la Berevoeşti a făcut înconjurul lumii, în timp ce Câmpulungul excelează pe mai departe în materie de proxeneţi, cu toată săltarea „peştilor”, autori de manual în domeniu, graţie vechimii în branşă şi amplorii afacerilor cu femei, care se prostituau pentru ei, în ţară şi în afară. Viceprimarul Bogdan Oancea s-a manifestat chiar îngrijorat de influenţa negativă pe care o poate avea asupra rudarilor de la Valea Măcelarului - cărora le place să facă orice, numai muncă să nu fie - fenomenul, care nu dă semne că dispare, dimpotrivă, ia amploare. 

„Astăzi, în lume, sunt mai mulţi sclavi decât au existat vreodată în istorie”

Ziua de 8 martie şi comuna Bughea de Jos au constituit punctul final al campaniei „Ce faci cu libertatea de a munci?”, începută de Dragobete, parte a acţiunii internaţionale „AM Campaign”. Evenimentul i-a aşezat de-o parte a mesei dialogului pe Ronnie Matthew Harris, director I AM Campaign, Chicago, USA, Aurora Martin, expert în cadrul Ministerului Muncii, Agenţia Naţională pentru Egalitatea de Şanse între Femei şi Bărbaţi, Florin Ianovici, directorul Fundaţiei „Viaţă şi Lumină”, Melania Eugenia Dinică, managerul Programului „A better home” - Bughea, gestionat tot prin Fundaţia „Viaţă şi Lumină”. Iar de cealaltă parte s-au aflat autorităţile locale, reprezentate de primarul Dorel Tănăsescu şi viceprimarul Bogdan Oancea, Paul Petrescu, şeful Agenţiei Locale pentru Ocuparea Forţei de Muncă din Câmpulung, Marian Neagoe, consilier pe problemele romilor, Ion Cornea, referent în acelaşi domeniu. A participat activ la discuţii şi Maria Dora Toader, directorul Şcolii Bughea de Jos.

Reprezentanta Ministerului Muncii, Aurora Martin, le-a împărtăşit gazdelor că, toamna trecută, pe durata şederii la Chicago, unde a participat la un fellowship axat pe organizare comunitară, Ronnie Matthew Harris i-a fost mentor. Iar prezenţa lui în România, după o jumătate de an, urmăreşte implementarea în ţara noastră a ceea ce au învăţat românii în timpul programului derulat în Statele Unite ale Americii. Astfel, a fost concepută campania „Ce faci cu libertatea de a munci?”, care şi-a propus să atragă atenţia asupra riscurilor ascunse în spatele multora dintre ofertele de muncă în străinătate. „Am început campania la Bucureşti, de Dragobete, încercând să vorbim despre riscurile „loverboy”, de care fetele se îndrăgostesc. Dar, deseori, sunt atrase în capcane, pe care nici măcar nu şi le imaginează atunci când se implică într-o relaţie. Am continuat în câteva licee din Cluj, Iaşi, Focşani. Am mers şi într-o comună, pentru că multe dintre victimele sclaviei moderne şi ale traficului de persoane vin din zona rurală, unde informaţia ajunge mai greu, iar oamenii au mai puţin acces la internet sau sunt mai puţin obişnuiţi să-şi ia informaţia de pe internet.”, a descris acţiunea Aurora Martin, cu precizarea că, într-o altă etapă, va fi avut în vedere, cu precădere, mediul rural. 

În privinţa sclaviei moderne, a continuat aceasta, „suntem una dintre ţările care exportă sclavi în străinătate. Deşi ni se pare că sclavia este ceva care ţine de istorie, de trecut, astăzi, în lume, sunt mai mulţi sclavi decât au existat vreodată în istorie. Din păcate, România este o ţară exportatoare de forţă de muncă, de persoane care ajung să fie exploatate economic sau sexual, de „badante” care lucrează în casele unor italieni, spanioli, englezi şi cărora regimul de lucru le limitează libertatea de a face ce vor. Să lucrezi 24 de ore din 24 nu-ţi mai dă posibilitatea să faci ceva cu timpul tău.”, a prezentat Aurora Martin direcţiile campaniei încheiate, săptămâna trecută, la Bughea de Jos, unde delegaţia a fost adusă de Florin Ianovici, directorul fundaţiei care acordă copiilor de la Şcolile Bughiţa (Bughea de Sus) şi Valea Măcelarului (Bughea de Jos) o masă caldă zilnic, pentru a-i determina să se ţină de ore.

„La noi în zonă, în Câmpulung, problema traficanţilor persistă, fiind de actualitate”

Alt motiv pentru care a fost aleasă zona noastră l-a constituit cazul concret de sclavie de la Berevoeşti. Primarul Dorel Tănăsescu s-a grăbit să apere reputaţia localităţii sale: „Deocamdată, n-am avut evenimente în comunitatea noastră de romi. Din fericire! Nu vrem să fim etichetaţi cu astfel de evenimente.” Având la Primărie specialişti în fenomenul traficării de persoane, vicele a avut o curiozitate: dacă exportăm şi stăpâni de sclavi. „Din păcate, sunt reţele de trafic organizate, de români, cu români, pentru că ei cunosc cel mai bine piaţa internă şi ştiu foarte bine unde să meargă să racoleze. La nivel naţional, există Agenţia Naţională împotriva Traficului de Persoane, care are 16 reprezentanţe locale. Argeşul ţine de una dintre aceste reprezentanţe.”, a explicat Aurora Martin. 

Adresând această întrebare, Bogdan Oancea a vrut să facă legătura cu ceea ce se întâmplă în Muscel şi în municipiu, în special: „La noi în zonă, în Câmpulung, această problemă persistă şi este de actualitate.” „Mai mulţi proxeneţi...”, a adăugat primarul Tănăsescu, secondat de colegul Oancea: „Oraşul este dominat la ora actuală. (...) La nivelul comunei n-am avut niciun incident. În comunele vecine, au fost... proxeneţi. Pe noi încă ne-a ferit Dumnezeu. Dar suntem aproape şi fenomenul ia amploare, nu dispare. Situaţia economică din zonă este mai precară.” 

„Tocmai această situaţie economică precară - a preluat ideea şi a dezvoltat-o Aurora Martin - face ca oamenii să răspundă provocărilor acestor recrutori, care merg pe nevoia omului de a pleca să lucreze în agricultură, într-o casă, etc., în străinătate. Apoi merg pe nevoia de sănătate. Serviciile de sănătate la noi nu sunt întotdeauna conforme cu ceea ce am dori şi, atunci când cineva ne propune să mergem să ne facem o operaţie sau analize în străinătate, cădem uşor în  plasă: „Hai că este mai bine în străinătate!” Şi aşa ne trezim, dacă nu ne informăm bine înainte, într-o reţea. Ajungem într-un fel de spital, ni se face o operaţie, dar ne trezim că ne întoarcem acasă fără un rinichi sau fără alt organ folosit pe piaţa de organe. Asta este tot o formă de exploatare a omului.” 

A treia metodă folosită de traficanţi o reprezintă vacanţele în străinătate. „Fetele se îndrăgostesc de un anumit individ care le oferă luna de pe cer. Aceştia le propun vacanţe în străinătate şi, odată ajunse dincolo, au parte de o vacanţă în iad.”, a continuat expertul Agenţiei Naţionale pentru Egalitatea de Şanse între Femei şi Bărbaţi. 

„Cei din comunitatea noastră, trebuie s-o recunoaştem, când pleacă afară, pleacă mai mult la cerşit”

„Noi n-am avut evenimente de această natură, a simţit nevoia să repete primarul Dorel Tănăsescu. Cei din comunitatea noastră, trebuie s-o recunoaştem, când pleacă afară, pleacă mai mult la cerşit. Însă, pornind de aici, este un prim pas pentru a ajunge la celelalte tipuri de abuzuri mult mai grave, care să-i priveze de libertate.” Şi cerşitul tot o formă de sclavie este, întrucât sunt reţele care abuzează de nevoia de bani a oamenilor. „Eşti un cetăţean normal, dar, la un moment dat, ajungi într-o situaţie în care ai nevoie de bani. Ei se oferă să te împrumute, după care încep să-ţi pună dobânzi atât de mari, încât nu poţi să le plăteşti şi te iau şi te oferă pe piaţa de cerşit. Dobânda tot creşte, astfel încât eşti sclav pe viaţă. Cei pe care îi vedem la cerşit nu sunt întotdeauna din propria lor voinţă. Uneori, de-abia au ce să mănânce în acea zi. Sunt forţaţi, bătuţi, ameninţaţi.”, a mai precizat Aurora Martin.

Potrivit acesteia, nu este prea devreme să li se vorbească despre riscurile traficului de persoane copiilor, recomandare care a vizat-o pe directoarea Maria Toader. Asta pentru că ei sunt cei mai expuşi. „Au acces la internet şi vin din familii care nu ştiu să folosească internetul. Atunci, ei intră pe o pantă deschisă de internet, unde nu au niciun control din partea adulţilor, iar de partea cealaltă a ecranului sunt adulţi, traficanţi, care ştiu să manipuleze nevoia de afecţiune a copiilor, de a fi luaţi în seamă, de a fi apreciaţi şi se trezesc că li se dau întâlniri în viaţa reală şi dispar. Ar trebui să fie avertizaţi în legătură cu aceste pericole.”, a conchis reprezentanta agenţiei, nu înainte de a menţiona că un scop al campaniei pe care vrea să-l dezvolte ulterior constă în crearea unor reţele locale de combatere a traficului de sclavie modernă.

De la Primărie, delegaţia a pornit către Şcoala Primară Valea Măcelarului, unde era aşteptată de publicul format din sătenii care urmau a fi avertizaţi în privinţa „pomului lăudat” din Occident. Deşi unii păreau mulţumiţi de roadele culese cât timp au colindat bulevardele Europei, la cerşit. 

 

The most visited gambling websites in The UK