Te informam ca site-ul nostru foloseste cookie-uri, iar prin navigarea pe site iti exprimi acordul asupra folosirii acestora. 

Menu
TRAFIC

Tot răul e spre bine. Înlăturarea lui Aron creşte procentul lui Lasconi

  • Written by Evenimentul Muscelean
  • Hits: 1629

Magda BĂNCESCU

Păcat că şueta şarpelui cu liliacul din Wuhan n-a produs un COVID special pentru politicieni, ca să se cureţe ţara de veninul fostelor relicve comuniste, care a infectat instituţiile publice. La spital, şarpele şi liliacul, „back in business”, au petrecut sfârşitul mandatului interimar al lui Andrei Aron, limitat la trei săptămâni. Timp suficient pentru un om cu chef de muncă de a-şi contura planuri nu numai pe durata pandemiei, ci şi pentru viitorul în care instituţia îşi va redobândi destinaţia servită până la exclusivitatea cu coronavirusul. Dacă planurile lui or fi exclus şpaga, angajările pe mii de euro, concursurile aranjate politic, cerşitul la bugetul local, în locul atragerii de fonduri nerambursabile, ce să caute „pericolul” ăsta în spital?! Marş cu el de aici! Şi aşa s-a întâmplat. 

Debarasarea de un manager tânăr, plăcut şi susţinut de generaţii diferite de cea pe care se bazează Liviu Ţâroiu, formată din bătrâni mai mult în nevoie de popă decât de doctor, a constituit un enorm deserviciu pe care primarul şi l-a făcut sieşi, nu numai spitalului şi Câmpulungului. Orice informaţie, ştire, comunicare despre înlăturarea lui Aron a declanşat zeci de opinii de susţinere care condamnă dispoziţia de „încetare a numirii”, ca să nu-i zică destituire. Chiar dacă avea legea de partea lui, primarul ar fi putut să aştepte două săptămâni, până la încheierea stării de alertă, optând pentru o aranjare elegantă a lucrurilor. Dar cum eleganţa deciziilor păleşte pe lângă leşinarea după ciolan, Aron a fost poftit să părăsească spitalul la jumătatea alertei, ca să revină la „butoane” acuzatul de management defectuos având drept consecinţă umplerea unităţii de COVID. Numai într-o ţară cu un sistem bugetar corupt  ca al nostru este posibil să repui în funcţie şefi ale căror decizii amatoare au generat zeci de îmbolnăviri în rândul personalului şi pacienţilor, în loc să le arăţi uşa pentru totdeauna.

Căutându-i o scuză zoritului Ţâroiu, ne-a încercat tentaţia unui gând legat de brânciul partidului pentru schimbare, după modelul Piteşti. Unde celălalt stomatolog agreat de PNL, Tiberiu Irimia, a fost dat jos înainte să se usuce cerneala pe ţidula cauzatoare de vraişte din spitale. La Câmpulung, o fi fost şi un ghiont al partidului, dar a fost şi nerăbdarea primarului de a-şi relua întâlnirile de taină cu amicul navetist. În fine, inevitabilul s-a produs. Zilele trecute, a gâlgâit şampania în locul clorului la spitalul în care până şi COVID-ul s-a prăpădit de râs, amintindu-şi de primirea călduroasă, de la sfârşitul lunii martie, când director era Alexe. 

Politica distruge tot!, sunt convinşi cei mai mulţi concetăţeni neînduplecaţi de argumentele decidentului. Ne-a declarat primarul - lăsând să se înţeleagă că n-a avut de ales, de parcă Alexe nu execută ce ordonă Ţâroiu - că l-a schimbat pe Aron obligat-forţat. Dacă nu-l repunea pe Alexe în funcţie, în condiţiile noii legi care-i dădea dreptul să-şi continue „managementul defectuos”, îl dădea Alexe în judecată. Chipurile, Alexe a şi făcut sesizare că a fost abuziv suspendat. Or Aron poate să-l dea în judecată, Ţâroiu fiind convins că n-are şanse de câştig. Pentru susţinătorii lui Aron, care îi copleşesc numeric pe cei ai lui Alexe şi înclinăm să credem că şi pe ai lui Ţâroiu, este inadmisibil să pui în balanţă o dispoziţie de primar cu un ordin de ministru. Ce greutate are fiţuica primarului pe lângă decizia unui ministru care a gestionat o pandemie, o premieră pentru România, şi a gestionat-o mulţumitor, de vreme ce pierderile noastre nu se compară cu ale altora. 

În apărarea hotărârii cu care a înmulţit votanţii Elenei Lasconi, Ţâroiu încearcă o apărare nereuşită. Cică nu există - sau, cel puţin, el nu a primit - documente de la DSP şi minister, care să ateste derapajele tovarăşului de la spital. Nu contează că s-a „virusat” spitalul, trebuie dovadă scrisă care să indice responsabilul. Abia când vin hârtiile, îl evaluează pe Alexe, care, oricum, trebuia evaluat la un an de mandat. Evaluare din care va reieşi că director mai bun ca Alexe n-a avut spitalul după Gore Stănescu. 

Cât despre Aron, primarul susţine că poate să se adreseze instanţei, că nu-l opreşte nimeni. Şi să vină la concurs data viitoare. Până la care, zice tot Ţâroiu, s-ar putea să nu aibă prea mult de aşteptat. Nu are de gând Alexe să stea până la finalul mandatului? Asta chiar e o veste bună ca, odată cu schimbarea primarului, să se schimbe şi şeful spitalului. „Atâta scandal pentru ce! A fost numit politic, degeaba spune că e apolitic!”, caută Ţâroiu să dezinflameze supărarea cauzată de decizia lui politică. 

De acord că numirea a fost politică. Numai că, de data aceasta, din întâmplare, din greşeală, dintr-o excepţie, politicul a ales bine. Noi, jurnaliştii, ne-am bucurat că avem un comunicator la Spital, care înţelegea că, prin intermediul presei, comunică, de fapt, cu câmpulungenii. Andrei Aron transmitea, de fiecare dată, statistica îmbolnăvirilor, obicei care se va întrerupe o dată cu plecarea sa din funcţie. Prin comparaţie, întrebat, după confirmarea primei muscelence infectate cu COVID, dacă aceasta mai era în spital, la Câmpulung, sau fusese trimisă la Piteşti, Alexe habar nu avea. Omul nu ştia ce se întâmplă în „ograda” lui, când tot un bolnav de COVID avea! 

Aşteptăm inaugurarea laboratorului COVID, despre care am înţeles că face o puzderie de teste (o testa şi alcoolemia?). Dacă nu, în încheiere, o urare de la câmpulungeni, ca la început şi sfârşit de mandat: „Sănătate şi trăiască şpriţul!” 

The most visited gambling websites in The UK