Te informam ca site-ul nostru foloseste cookie-uri, iar prin navigarea pe site iti exprimi acordul asupra folosirii acestora. 

Menu
TRAFIC

Când şcoala se face cu politică, iar politica se face fără şcoală

  • Written by Evenimentul Muscelean
  • Hits: 2314

Magda BĂNCESCU

În afara penibilului gestului liberalilor de a-şi face zob propria strategie electorală, divulgată în perioada de mahmureală post-coliziune a lui Liviu Ţâroiu, scena anunţării candidatului conţine o doză neregulamentară de ironie în aerul respirat. Sub ochii blânzi ai unificatorului Alexandru Ioan Cuza, PNL-iştii au făcut dovada unei „mâncătorii” interne, nicidecum a unei competiţii între potenţiali candidaţi, la finalul căreia perdanţii n-aveau de ce să se supere, dacă procentele popularităţii lor erau întrecute de scorul lui Nicolae Zaharia. Conform planificării etapelor împărtăşite câmpulungenilor interesaţi de apropiatele alegeri, în luna martie, PNL-iştii trebuiau să anunţe verdictul unui aşa-zis sondaj intern, care măsura şansele a „cel puţin” patru potenţiali candidaţi în faţa lui Liviu Ţâroiu. Ca o paranteză, liberalii se tem de Ţâroiu doar pentru că este primarul în funcţie, neglijând şansele Elenei Lasconi de a-i mobiliza la vot pe acei câmpulungeni scârbiţi de bufonii colecţionari de mandate gras plătite. Presentimentul nostru este că ea va primi votul anti-Ţâroiu, nu Zaharia, în caz că rămâne Zaharia omul PNL. 

Liberalii n-au mai avut răbdare până în martie, când, teoretic, se încheia testarea căreia îi este supus potenţialul celor „minim” patru de a-i sufla funcţia lui Ţâroiu. De Mica Unire, din lotul celor măsuraţi în interiorul partidului, a fost anunţat ca proaspăt intrat în competiţia închipuită Nicolae Zaharia. De unde înţelegem că acesta nu se număra printre cei patru băgaţi în teste în prima săptămână lucrătoare a anului. Cum aceştia au refuzat să dea nume, ne-am gândit că i-or fi testând pe unii precum Cristi Creţu sau Silviu Mănescu, deşi era puţin probabil ca aceştia să accepte, pentru că le merge bine unde sunt. Cristi Creţu a devenit al doilea om în ierarhia Inspectoratului Şcolar Judeţean, instituţie pe care n-ar fi exclus s-o conducă din postura de inspector general. Altă prestanţă are Creţu pe lângă Gardin, opţiunea neinspirată a PNL, care, la fel ca PSD, scoate de la naftalină şefi expiraţi, pentru a-i reinstala în funcţii pierdute. Deocamdată, la ISJ rezistă Tudosoiu şi rămâne de văzut dacă profesorul de Sport din fruntea Învăţământului argeşean va fi înlocuit cu alt profesor de Sport. 

Cât despre Mănescu… de ce să se lege la cap cu o primărie în faliment când conduce „un imperiu medical”, cum îi numesc afacerea de succes unii dintre colegii de breaslă?! Apropo, „Clubul Sănătăţii” are o asemenea căutare, încât Primăria ar putea să planteze nişte indicatoare pe Bulevardul I.C. Brătianu, ca să direcţioneze lumea către destinaţia căutată. Căci, pe strada aceea, cea mai frecventă întrebare aruncată trecătorilor de la volanul maşinilor în tranzit este: „Vă rog frumos, unde este clinica doctorului Mănescu?” În 2016, Mănescu a adus, prin notorietatea sa profesională, şase locuri în Consiliul Local şi, dacă ar fi fost desemnat candidatul la funcţia de primar, atunci când avea ambiţii politice, probabil că scotea mai multe voturi decât David. 

În 2020, liberalii caută să repete povestea din 2012, când Cristi Creţu chiar a făcut o surpriză frumoasă. Călin Andrei, votat de oamenii a două partide puternice, PNL şi PSD, unite într-un USL dezavantajos pentru PSD, cu PC în cârcă, a fost secondat de Cristi Creţu, candidatul PDL-ului metamorfozat în Alianţa pentru Argeş şi Muscel.

După opt ani de la acel moment neaşteptat, liberalii mizează din nou pe şansele unui profesor, director de şcoală, cu potenţial să aducă voturile colegilor, părinţilor, absolvenţilor, poate şi pe ale elevilor cu drept de vot. Şi probabil că aşa va fi. Însă Nicolae Zaharia este diferit de Cristi Creţu, chiar dacă pe ambii electoratul îi agreează, pentru că sunt tineri, prezentabili şi responsabili de educaţia copiilor. Creţu are avantajul de a fi mai carismatic, mai apropiat de generaţia tânără, fiind „proful de gaşcă”, plăcut de toată lumea. Zaharia, în schimb, este recunoscut pentru stilul rece de comunicare, autoritar, cu care a reuşit să facă din „Dan Barbilian” cea mai disciplinată şcoală din oraş. Or când eşti dur… pierzi puncte la popularitate. 

Tocmai lipsa acestei calităţi a fost reclamată de o parte a opiniei publice - căci nu votează numai profesorii şi părinţii care au copiii la „Dan Barbilian” -, precum şi faptul că Nicolae Zaharia nu este chiar atât de cunoscut. Adevărul este că acest director, faţă de omologii săi, a condus liceul cu discreţie. Însă nu toată lumea apreciază discreţia, mai cu seamă în vremuri în care intimitatea individului este revărsată pe Facebook, în toată splendoarea. Mai mult, discreţia, o calitate 100%, s-ar putea să devină dezavantaj într-o perioadă electorală, când votanţii trebuie să te ştie. Iar Zaharia, judecând după primele reacţii, nu pare cunoscut. Asta deşi este director la „Dan Barbilian” din 2012, când a fost instalat politic, după un mandat scurt, de tranziţie, asigurat de Ştefan Iliescu, după pensionarea lui Ion Heroiu. 

În 2015, tot politic, puţin a lipsit ca Zaharia să-şi piardă funcţia. Înainte de începerea şcolii, Inspectoratul l-a repus în funcţia de director pe Ştefan Iliescu, însă, la 1 septembrie, s-a schimbat schimbarea. 2015 a fost anul cu o harababură totală în materia înlocuirilor de directori înainte ca unităţile de învăţământ să-şi reprimească elevii, după vacanţa de vară. Nicolae Zaharia şi Marilena Costescu fuseseră daţi jos din funcţii, în favoarea lui Ştefan Iliescu, respectiv Ciprian Neculăescu, însă demiterile nu şi-au produs efectele, deoarece n-au fost acceptate de cadrele didactice de la „Dan Barbilian” şi Şcoala fostă nr.7, năvălite peste primarul interimar Liviu Ţâroiu. La Sportiv, după pensionarea lui Constantin Staicu, a fost propusă Daniela Păcioianu, schimbare care nu s-a concretizat din prima, deoarece Consiliul de Administraţie a numit-o în funcţie pe Camelia Căciulă, contestată şi ea de o parte dintre colegi. 

Încheiem cu o cugetare aparţinându-i chiar candidatului politic Nicolae Zaharia, lansată în urmă cu opt ani, la instalarea în funcţia de director: „Politica nu are legătură cu şcoala.” În 2020, va avea ocazia să ne demonstreze că (nu) este aşa.

The most visited gambling websites in The UK