Te informam ca site-ul nostru foloseste cookie-uri, iar prin navigarea pe site iti exprimi acordul asupra folosirii acestora. 

Menu
TRAFIC

Un mandat cu sclavi, urşi, primari condamnaţi, caftiţi, turmentaţi şi viceprimari schimbaţi

  • Written by Evenimentul Muscelean
  • Hits: 195

Magda BĂNCESCU

La o privire aruncată peste mandatul 2016-2020, unul în care s-au numărat urşii mai abitir ca realizările, primarii care au făcut cea mai bună treabă în aceşti patru ani par a fi cei doi foşti secretari, Tudorel Miriţă, la Schitu Goleşti, şi Dorel Tănăsescu, la Bughea de Jos. Poate, în cazul ultimului, afirmaţia pare un pic forţată şi, cu siguranţă, se vor găsi o droaie de edili care să sară băşicaţi că au bilanţuri mai stufoase. Dar, prin comparaţie cu ce n-au făcut predecesorii săi, Tănăsescu, plecat de la zero dezvoltare a comunei, a realizat destule. Pentru un începător, pentru un independent, pentru un administrator de localitate neindustrializată, cu resurse limitate. În timpul lui Tănăsescu s-a asfaltat cât nu s-a asfaltat în 25 de ani de la Revoluţie, plus că s-au pus în mişcare planuri înţepenite, legate de reţeaua de apă şi de canalizare, cărora li se va alătura şi cea de gaz. Cât despre vecinul Miriţă, nu ştim dacă a fost ambiţia de a-şi depăşi foştii superiori, „capitulaţi” în 2016, înainte de a afla dacă lumea îi mai doreşte sau nu la conducerea Primăriei. Sau dacă a fost dorinţa de a vedea comuna modernizată, după modelul celor de la Nord de Câmpulung, Lereşti şi Valea Mare Pravăţ. Important este că i-a ieşit: primul mandat a concentrat investiţii pe care înaintaşii săi nu le-au îndeplinit în trei. Este adevărat, Schitu Goleşti arată bine şi datorită reparaţiei drumului naţional care străbate localitatea, cu toate controversele proiectului, dar administraţia publică locală, sub Miriţă, a accelerat o dezvoltare jelită de foştii, care, niciodată, n-au putut şi n-au avut. Cu ce şi cu cine. 

Cheful de muncă al celor doi o fi având legătură şi cu faptul că s-au aflat la prima experienţă de primari, că au vrut să arate oamenilor că pot mai mult decât foştii şefi şi că nu-ţi trebuie colecţie de mandate ca să cheltuieşti cum trebuie banii comunităţii. Şi, foarte important, să atragi alţii, atât fonduri europene, cât şi guvernamentale. Apropo de pretextul făţarnic care circulă în Consiliul Local Câmpulung - la David l-am auzit prima oară -, cum că, vezi Doamne, unui ales nu-i sunt suficiente un mandat-două, căci, în patru-opt ani, abia învaţă administraţie. Stai, nene, şi învaţă administraţie pe margine şi, când eşti pregătit, atunci să intri în Consiliul Local! Să te plătească partidul ca să înveţi administraţie, nu comunitatea, care ţine pe banii ei nişte eterni amatori, de care nu s-a lipit nimic nici după trei mandate. 

Miriţă şi Tănăsescu n-au avut treabă cu politicul, chiar dacă primarul de la Schitu Goleşti a acceptat să se înscrie în PNL, înainte de alegerile din 2016, existând convingerea neîntemeiată că, dacă nu eşti membru de partid, n-ai şanse de câştig. Ca independent, Tănăsescu a demonstrat contrariul, lumea preferându-l pe „domnul secretar” unui candidat politic, fiindcă îl ştia de la Primărie. Aşa i s-ar fi întâmplat şi lui Miriţă, care, în mod sigur, n-a făcut treabă graţie carnetului de liberal, ci pentru că e el om serios.

Fiindcă am amintit de cele două comune dezvoltate de când! Nu-l alăturăm pe Toader, de la Lereşti, novicilor de la Schitu şi Bughea, deoarece a fost mult avantajat de moştenirea antecesorilor în materie de proiecte şi finanţări, urmaşul rămânând să asigure finalitatea lor. Cum Lereştiul a fost dintotdeauna frumoasă, bogată, dezvoltată… munca lui Toader n-a impresionat, căci sub el nu s-a văzut saltul despre care vorbeam în exemplele precedente. La fel la Boncoi. Având bani încât să se scalde în ei, Boncoi nu s-a complicat niciodată să ceară de la Guvern ori UE. Asfaltând până şi vizuinile de hârciogi, în primele trei mandate, primenind tot ce a însemnat clădire laică ori bisericească, investind şi pentru vii, şi pentru morţi, era firesc ca al patrulea mandat al lui Boncoi să nu mai strălucească. Dimpotrivă, a scârţâit un pic, picându-i pasenţa cu gazele, oful septuagenarului, care sigur vrea şi a cincea oară. Deşi era vorba, de pe al treilea mandat gătat, că se dă la o parte în favoarea fiului. N-are fiul stofa de primar a tatălui, care şi-a început anul şi cea mai electorală perioadă cu un control de la Poliţie, aflată în căutare şi numărătoare de băncuţe şi coşuri de gunoi. 

Mult mai încercaţi (şi condamnaţi) au fost primarii de la Vlădeşti şi Davideşti, colegi de partid cu Boncoi, care, dacă prinde încă un mandat, îl încheie la 78 de ani! Cristian Hristu Dică a pierdut aproape jumătate din legislatura 2016-2020, stând, din vara lui 2017, până în toamna lui 2018, pe tuşă şi făcând pe consilierul viceprimarului devenit primar. Atât de tare i-a plăcut funcţia de primar lui Leonard Şerban, încât, la întoarcere, a mirosit pericolul creşterii în imagine a acestuia şi fostul incompatibil, reabilitat de instanţă. Vara trecută, primarul şi partidul şi-au înlăturat din funcţie viceprimarul, care încearcă degeaba, la acest început de an electoral, să-şi recapete funcţia din care a fost demis taman de ai săi.

Probleme, vara trecută, şi la Davideşti. La sărbătorirea a trei ani din al treilea mandat, Ionuţ Sandu a primit cadou de la prefect ordinul de demitere din funcţie. Şi n-au fost singurele incidente având ca protagonişti primari şi viceprimari. Emilian Ciolan, de la Dârmăneşti, a fost implicat într-o cafteală cu USR-iştii. Manta, de la Albeştii de Muscel… olecuţă suspendat şi el, la fel ca Benonie, de la Aninoasa, tot ca efect al unor incompatibilităţi şterse de instanţă. La Cetăţeni, tămbălău în regulă la alegerea viceprimarului, ajungându-se până la Tribunal, ca să decidă judecătorii cine să fie secundul liberalului Claudius Ciobanu. Şi când, după luni bune de zgâriat pe ochi, s-a pus un vice, PSD-istul Mugurel Minciună n-a stat, preferând să se întoarcă la Câmpulung. 

Anul trecut, a dat de belea şi primarul Damian Poştoacă, de la Mioarele, rănit serios într-un accident rutier, care l-a ţinut departe de Primărie o vreme. Iar după el, un alt accident avându-l protagonist pe uşor confuzatul Liviu Ţâroiu, care parcă l-a adus şi mai aproape de partid. L-aţi văzut, la alegerile PSD Argeş, pe scena Filarmonicii, alături de şefimea naţională, în frunte cu Ciolacu. Dacă oamenii aceştia aveau un dram de moralitate în ei, nu-şi expuneau vedeta în linia întâi. Dar mai vedetă decât Ţâroiu este Proca, de la Berevoeşti, căruia îi aparţine scandalul scandalurilor acestui mandat: stăpânii de sclavi, mulţi eliberaţi la timp din puşcărie, ca să-şi poată vota naşul în 2020. 

The most visited gambling websites in The UK