Te informam ca site-ul nostru foloseste cookie-uri, iar prin navigarea pe site iti exprimi acordul asupra folosirii acestora. 

Logo

Alt deceniu, alte contracte confidenţiale

Atitudini nesănătoase din timpul primarului liberal se menţin şi în mandatul lui Liviu Ţâroiu, de vreme ce oamenii cu care lucrează sunt aceiaşi. Şi nici el nu doreşte să-i schimbe ori să se schimbe el însuşi, dispunând o transparenţă impecabilă în activitatea Primăriei. În urmă cu zece ani, ne rugam cu cerul şi cu pământul de Călin Andrei şi de directoarea economică Gheorghiţa Nestor să ne pună la dispoziţie contractul încheiat cu patronul de la Agromec, pe mâna căruia ajunseseră parcările publice, pe seama cărora Geantă făcea bani frumoşi. Refuz total! Motivul: confidenţialitatea unor clauze ale unui act care permitea unui afacerist să exploateze domeniul public. Altfel spus, contracte care fructificau proprietatea publică erau secrete pentru plătitorii taxei de parcare intrate în conturile unui profitor protejat de autorităţi, în dauna bugetului local, privat de redevenţa cuvenită. N-ar fi „decât” 5 miliarde de lei vechi, de la care partenerul public şi-a luat gândul, conştient că n-are ce să scoată de la Geantă în contul datoriei vechi de un deceniu. 

Cu rugămintea de a ne permite rezumarea urmărilor amarului experiment, care continuă şi astăzi în instanţă, îi informăm pe cei interesaţi de finalul relaţiei Primăriei cu Agromec că… finalul nu s-a produs încă. Procesul de insolvenţă al firmei Agromec, deschis de administraţia ţepuită, în toamna lui 2012, continuă şi în zilele noastre. Municipalitatea, sub a cărei curioasă îngăduinţă privatul era lăsat să perceapă tariful de la şoferi, deşi nu onorase nicio plată către concedent, căuta să scoată de la Geantă 485.005 lei, redevenţa neachitată pe trei luni şi penalităţi de întârziere, cu actualizările de rigoare. Din 31 ianuarie 2013, Agromec a ajuns în administrarea judiciară a cunoscutei Lichidări Info Consult şi, luna următoare, pe 28 februarie 2013, s-a pronunţat falimentul, cu consecinţele fireşti: pierderea dreptului de administrare şi dizolvarea societăţii.

Falimentul, despre care vă spuneam că este în derulare şi la şapte ani distanţă de la declanşarea insolvenţei, a avut termen de curând, la Piteşti. Esenţa încheierii magistratului de la Tribunalul Specializat Argeş, din 26 septembrie 2019, dă de înţeles că acţiunea se apropie de sfârşit. Căci şi aşa s-a lungit de pomană. Cine plăteşte? Plăteşte cineva? În toamna lui 2014, lichidatorul Banu a iniţiat un proces pentru atragerea răspunderii patrimoniale a administratorului Agromec, în sensul de a acoperi din averea personală ce nu se poate plăti din vânzarea bunurilor societăţii falimentare. Până pe 16 ianuarie 2020, când se produce următoarea înfăţişare, sarcina lichidatorului este să analizeze cererile de plată ale Primăriei Câmpulung şi Finanţelor Publice şi să notifice creditorii cu propunerea de închidere a procedurii.

Pe la începutul anului, Liviu Ţâroiu s-a grăbit cu verdictul, anunţând că litigiul este pierdut. Şi aşa este. Căci degeaba posezi o roabă de hotărâri judecătoreşti favorabile, dacă sumele de recuperat n-au corespondent în bunurile datornicului apărat suspect de o confidenţialitate generatoare de ditamai paguba. Chiar cu acest precedent, care ar trebui să ne fie şi să le fie învăţare de minte, contractele Primăriei rămân inaccesibile publicului pe mai departe. În 2019, alt primar, alt director economic, altă firmă, alt contract pe seama domeniului public şi a banului public şi aceeaşi secretomanie ca acum zece ani, când ni s-a respins categoric dreptul de a consulta documentul înţelegerii cu Agromec. De data aceasta, aleşii opoziţiei au fost cei care i-au cerut primarului contractul pentru Piaţa Primăriei, moment în care, auzind argumentele şefului instituţiei de a nu le remite actul, am avut o senzaţie de deja vu. Conţine date confidenţiale! Aoleu! Care să fie acestea? Sumele pe care autoritatea contractantă i le poate plăti peste preţul de 6,4 milioane lei, cu care executanţii au câştigat licitaţia? Penalităţile blânde pentru termenele încălcate?   

Căci dacă ezitarea păstrătorilor secretelor contractelor plătite din taxele şi impozitele noastre are la bază doar protecţia datelor cu caracter personal, treaba asta se rezolvă simplu, prin ascunderea CNP-ului, a domiciliului persoanelor menţionate în contract şi altele asemenea. Altceva n-are ce să fie confidenţial într-un document care le aduce afaceriştilor în conturi o avere din banii noştri. Primarul i-a invitat la Primărie pe consilierii care doresc să studieze contractul, probabil, ştiindu-i delăsători, deşi n-am înţeles de ce preferă să-l pozeze ei cu telefonul, la „locul faptei”, decât să-l expedieze instituţia pe e-mail-ul doritorilor. 

Blocarea celor interesaţi să afle cum se cheltuiesc rezervele publice se produce în contextul în care lui Liviu Ţâroiu i s-a cerut din partea unui coleg de partid - iar Ţâroiu a aprobat, deşi nu s-a conformat - să publice pe site-ul Primăriei absolut toate licitaţiile, toate firmele câştigătoare şi preţul lucrărilor. Şi nu numai lucrările, ci multe alte informaţii de interes public. Numele şi beneficiile revoluţionarilor, de pildă, scutiţi de Primărie de obligaţii imputate nouă, celorlalţi. Ca să ştim şi noi cui datorăm, pe plan local, libertatea de a scrie despre lucrul necurat la Primăria Câmpulung, unde se întâmplă mizerii. Şi nu din neglijenţă, cum are tendinţa Ţâroiu să-şi scuze subordonaţii, ci cu bună intenţie.

Mai că ne pufneşte râsul la auzul acestei cerinţe, când subalternii primarului au atâta tupeu încât să împartă contracte în afara S.I.C.A.P., site-ul de profil, prin care este obligatoriu să treacă achiziţiile unei Primării. Norocul primarului PSD este că opozanţii îi sunt aserviţi, iar cârâiala iritantă de la şedinţe este fanfaronadă în materie de corectitudine a mandatelor gestionate de primarul lor.s

Evenimentul Muscelean