Te informam ca site-ul nostru foloseste cookie-uri, iar prin navigarea pe site iti exprimi acordul asupra folosirii acestora. 

Logo

Deşi ne împuţinăm, Primăria are un puhoi de proiecte cu locuinţe

 

Ce am intuit, cu teamă, înaintea şedinţei Consiliului Local de săptămâna trecută, s-a adeverit, din păcate. Şefii Primăriei chiar consumă banii economisiţi pentru investiţia de modernizare a Staţiei de Epurare, pe motiv că partea municipalităţii într-un proiect finanţat de Ministerul Dezvoltării Regionale, din fonduri P.N.D.L., nu va putea fi cheltuită în acest an. Ce fac cu cei 500.000 de lei sau 5 miliarde, în banii vechi, pe care autorităţile executive şi majoritatea lor din Consiliu au consimţit să-i „rupă” de la un proiect prioritar? Completează „praful în ochi” livrat de minister, de puţin peste 100.000 de lei, pentru a plăti proiectarea blocului închipuit social, un act de binefacere faţă de averea unui constructor amic de-al primarului. Cele 50 de apartamente, apreciate, într-o primă estimare, la 20,8 milioane de lei sau 208 miliarde, pentru cei care se descurcă mai uşor cu leii vechi, se vor face - asta este o realitate -, chit că, în bugetul acestui an, n-au avut niciun sfanţ alocat demarării proiectului. Edilul nostru n-a avut nicio emoţie în această privinţă, exceptând, poate, semnarea contractului de finanţare de către minister, ştiind că, în caz că-i va fi aprobat, „măcelăreşte” lista de investiţii. Aşa cum a procedat în 2018, când, dintr-o alunecare hotărâtă a pixului peste calendarul investiţional al anului trecut, a retezat fără regrete podul din Tabaci, ca-i stimuleze cu preţul integral pe afaceriştii Răuţoiu, tată şi fiu. Piaţa Primăriei beneficia în bugetul lui 2018 doar de o treime din valoarea lucrării contractate de firmele surori, de la care Liviu Ţâroiu aştepta o predare-primire în decembrie, anul trecut. Ne apropiem de decembrie 2019 şi vedeţi foarte bine care este ritmul de lucru al executanţilor, care lasă impresia că umblă cu ouă prin Piaţa Primăriei, atât de încet se mişcă. Nemaiavând cu ce să facă podul din Tabaci, acum, primarul ne spune că cere bani la Fondul de Dezvoltare şi Investiţii, care alocă fonduri sub forma unui împrumut, nu cum dă P.N.D.L.-ul, o pomană nerambursabilă.

Ca o paranteză, după ce primarul le-a citit contribuabililor puhoiul de străzi pe care are de gând să bage reţea de gaz, probabil, într-un viitor în care nepoţelul lui va fi student, un coleg de-al nostru l-a întrebat dacă firmele acestea, pe mâna cărora a încăput mare parte din programul de dezvoltare al Câmpulungului, fac şi lucrări de gaze. În afară de betoane, asfalt, pavaje. „Sper că nu! Sper să nu se priceapă!”, a fost interpretarea hollywoodiană a edilului nostru, care vrea să credem că el n-are nicio legătură cu rezultatul licitaţiilor, care, curios, sunt câştigate de aceiaşi. În cazul gazelor, zice el, este scutit de bănuieli, deoarece compania de gaze îşi selectează singură executanţii de reţele.   

Să ne întoarcem la licitaţiile Primăriei, curate ca floarea de crin, căci instituţia nr.1 a oraşului plănuieşte să îmbogăţească patronii din construcţii graţie intenţiilor de a mări fondul locativ al Câmpulungului. Pe de o parte, Ţâroiu şi Iarca se vaită, pe două voci, că nu mai au pe cine impozita, că moare lumea, pleacă lumea, fuge lumea - fiecare alege cum părăseşte acest Câmpulung fără speranţă -, pe de altă parte, îi cuprinde euforia construcţiei de locuinţe. Am auzit, în ultimele săptămâni, despre atâtea apartamente noi, care se fac, sub oblăduirea Primăriei, la Câmpulung, de zici c-a explodat natalitatea şi nu mai încape populaţia în blocurile actuale, pe ale căror scări bate vântul, de pustii ce sunt. 

Cu atâtea apartamente disponibile, administraţia bate câmpii cu construcţia de locuinţe, pentru bieţii perindaţi pe la audienţele primarului, jeliţi şi folosiţi drept pretext al unor investiţii inutile. Cea mai mare, care a generat acuzaţii de grandomanie la adresa lui Liviu Ţâroiu, este blocul social. Mai mult ca sigur, primarul nu-l face ca să-şi vadă numele pe bloc sau că nu mai poate de dragul amărâţilor, ci dintr-o motivaţie strict financiară. Lăcomia bate grandomania în această speţă. Conform unei statistici care îi aparţine şefului Executivului, licitaţiile conduc la reducerea preţului estimat cu 15-20%. Păcat că n-a precizat cu cât îl saltă costurile suplimentare, care, într-un final, elimină mult lăudata diferenţă invocată de Liviu Ţâroiu, în opinia căruia proiectantul a oferit un preţ corect. Căci, în toată România - îl cităm pe primar -, 1.300-1.500 euro este metrul pătrat de locuinţă nouă. Conducătorul Câmpulungului neagă că e o grandomanie din partea Primăriei, lucru cu care suntem de acord, căci nu faima o urmăresc părţile contractului, ci profitul. 

În afara blocului, a cărui justificare lacrimogenă constă în pelerinajele de nevoiaşi de la audienţe, învăţaţi să ceară, ştiind că primesc, Primăria are şi alte proiecte care conţin locuinţe sociale. Nu punem la socoteală investiţia de aproximativ 400.000 de euro, bani europeni, consumaţi în beneficiul sărăntocilor cu maşini şi loc de parcare cu taxă din blocurile Primăriei. Totuşi, nu ne putem abţine a răsuci cuţitul în rana celor care muncesc, repetând ştirea conform căreia administraţia bagă banii UE în reabilitarea termică şi refacerea instalaţiilor sanitare în blocurile 9, 10 şi 17, populate de nevoiaşi, reali ori închipuiţi. Aşa cum sunt mulţi dintre cei care vin la primar ca să ceară case, crezând că restul care şi le-au procurat pe cont propriu au descoperit în spatele blocului oale cu galbeni. Trecem la catastif şi casa de pe strada Serei, reabilitată şi înălţată, care va conţine spaţii rezidenţiale ale Primăriei, dar pentru lume selectă. De preferat, medici, care doresc să se mute cu serviciul la Câmpulung.         

Tot pentru unii din categoria îndărătnicilor la muncă se pregătesc alte locuinţe sociale, conform proiectelor Primăriei, care cere finanţare nerambursabilă pentru ele. Fosta Piaţă Grui conţine, în afara centrului pentru vârstnici, un fel de club al pensionarilor, nu azil de bătrâni, şi apartamente de locuit la etaj. De curând, primarul ne-a informat că şi clădirea aflată la Şoseaua Naţională, în afara fostului Liceu Minier, o dărăpănătură năpădită de iederă, va fi transformată tot într-un imobil cu locuinţe administrate de Primărie. Locatari să fie, căci bunăvoinţa statului faţă de votanţii “cumpărabili” există. 

Evenimentul Muscelean