Te informam ca site-ul nostru foloseste cookie-uri, iar prin navigarea pe site iti exprimi acordul asupra folosirii acestora. 

Menu
TRAFIC

Liviu Ţâroiu a trecut de 97%

  • Written by Magda BĂNCESCU
  • Hits: 621

 

Taxa de gunoi îi urmăreşte pe cei de la Primărie, de la început, până la sfârşit de an. Şi pe noi care, înţelegem, nu înţelegem, o plătim spăşiţi, ca să nu ne trezim datori la stat. De ce spunem că înţelegem şi nu prea socotelile, uneori, dincolo de logica Matematicii, care, este adevărat, la stat se fac altfel decât la privat?! Deşi măcar pentru cei cu urechile ciulite la ce se discută pe la dezbaterile aleşilor s-ar putea depune efortul de a se corela ce spune gura cu ce arată hârtia. În cazul taxei de gunoi, Ţâroiu una a zis, alta a scris. Şi asta pentru că subalternii săi, care îi redactează rapoartele, mizează pe faptul că… „au uitat ăia ce-a vorbit primarul la nu ştiu care şedinţă!” Uite că nu este aşa şi unii dintre noi îşi aduc foarte bine aminte succesul recent anunţat de şeful Executivului, la o rectificare de buget, în decembrie: am depăşit numărul de 22.500 de plătitori de gunoi! Măi să fie! Păi, Financiar Urban de-abia reuşise să convingă jumătate să vină la contractare, în perioada în care fusese „dezlipită”, din considerente de legalitate, de factura Edilului. Deşi nu ne-a prea venit a crede, am admis, totuşi, că este posibil să se fi întâmplat aşa cum zice Ţâroiu. Primăria are metode de constrângere a cetăţeanului, care nu vine aici de drag, ci de nevoie. Şi dacă se întâmplă să figureze cu vreo dandana restantă, cum e taxa de gunoi, nu “pupă” ce-i trebuie. 

Nu numai operatorul a întâmplat greutăţi în a-şi închega, la Câmpulung, un număr de abonaţi cu miros de profit, ci însăşi instituţia supremă “a cam luat-o în barbă” în anul experimental 2017. „Papara” aplicată de Fisc redutabilei garnituri de economiste a Primăriei Municipale, la început de 2018, prin întoarcerea bugetului greşit, pentru corectarea inadvertenţelor din conţinutul lui, a generat un vot cu repetiţie asupra veniturilor şi cheltuielilor anului trecut. Cum astfel de informaţii, prezentate la timpul lor, se şterg din memoria cititorului, amintim că bugetul pe 2018 n-a primit din prima avizul Fiscului argeşean, pe fondul unei greşeli comune a suflării contabiliceşti a Primăriei şi a celor două spitale, care au nesocotit o prevedere a Legii 273/2006 privind finanţele publice locale, care spune aşa: „În situaţia în care gradul de realizare a veniturilor proprii programate în ultimii doi ani este mai mic de 97% pe fiecare an”, fundamentarea veniturilor proprii pentru anul curent se face cel mult la nivelul realizărilor din anul precedent. Or atât Primăria, cât şi spitalele, care n-au atins pragul de 97% impus, s-au raportat nu la realizările anului anterior, ci la estimări. 

Alt eşec taxat de Fisc: taxa la gunoi, unde încasările erau mai mici cu mai bine de trei miliarde de lei vechi. Autoarele bugetului Câmpulungului îşi propuseseră o realizare, în 2018, de 2.028.000 lei. Adică s-au raportat la ce au stabilit în contractul de prestări-servicii încheiat cu operatorul de salubritate piteştean, nu la cât au încasat la data de 31 decembrie 2017, 1.715.000 lei. Prin urmare, Finanţele Publice le-au impus autorităţilor noastre să coboare ştacheta la cât au fost în stare să colecteze de la cetăţeni, cu 313.000 lei mai puţin decât scria în contract.

Pe la jumătatea lui decembrie, parcă pentru a-şi lua revanşa pentru „patinajul” pe cifrele prevederilor şi realizărilor, Liviu Ţâroiu a anunţat victoria repurtată în lupta cu generatorii de gunoi din rândul persoanelor fizice. Contextul fericitului anunţ: rectificarea pe plus a veniturilor municipiului cu un supliment generat de taxa de gunoi. Directoarea economică Iarca spunea, acum două luni, că s-au depăşit veniturile prognozate, încasate din taxa de gunoi - pentru care fusese atenţionată de Fisc - şi ele trebuiau direcţionate către partea de cheltuieli. Fiind ceva de bine, s-a băgat în vorbă şi Liviu Ţâroiu, care a explicat de unde provin încasările suplimentare. Cităm reaudiind înregistrarea şedinţei din 17 decembrie, ca să nu ne acuze că suntem rău intenţionaţi: „Am mers pe încasarea la numărul de declaraţii pe care îl aveam la începutul anului şi acum am depăşit numărul de 22.500. Sunt venituri suplimentare pe care le ducem în buget şi dăm posibilitatea să se poată cheltui în acest an.” Foarte frumos. 

Altceva reiese, însă, din raportul său de activitate pe 2018, pe care l-am lecturat cu nesaţ, în ciuda întinderii sale pe 14 pagini abundând în vrute şi nevrute. Încasări de 1.962.000 lei, tot sub preţul contractului cu Financiar Urban, cu 66.000 lei, dar mai mari decât ce a colectat Primăria în 2017. Mai mari cu 247.000 lei. Cât îi priveşte pe cei care au scos banii din buzunar, n-am depistat depăşirea celor 22.500 de abonaţi. Raportul anual al lui Ţâroiu vorbeşte despre 22.259 de plătitori de taxă, conform declaraţiilor de impunere. Plătitori în teorie, căci 1.503 sunt scutiţi. Aşadar, rămân 21.796 cei care au dat, efectiv, 7,50 lei, lunar, de căciulă, număr aflat tot sub target-ul convenit cu Financiar Urban. Prin urmare, nu vedem unde e depăşirea, şi platnicii, şi încasările fiind sub aşteptările Primăriei şi ale partenerului său privat. Singura depăşire înregistrată este la cifrele la care i-au întors pe ai noştri Finanţele, la începutul anului trecut, în comparaţie cu care, într-adevăr, este o raportare pozitivă ce prezintă Ţâroiu în rezumatul activităţii sale. 

Încheiem într-o notă optimistă pentru Economicul Primăriei, care, în al treilea an cu Liviu Ţâroiu la „butoane”, a atins cei 97% bineplăcuţi Finanţelor Publice. Chiar peste, bilanţul la venituri fiind de 97,71%. Dar să nu ne grăbim cu aplauzele, căci cine ştie ce mai descoperă Fiscul în calculele alor noştri.

The most visited gambling websites in The UK