Te informam ca site-ul nostru foloseste cookie-uri, iar prin navigarea pe site iti exprimi acordul asupra folosirii acestora. 

Menu
TRAFIC

Aleşii, preocupaţi de busturi

  • Written by Magda BĂNCESCU
  • Hits: 492

Nu de ale lor, deşi nu le-ar strica unora dintre ei să dea jos nişte kilograme. Şi nici despre propriile statui, care să le amintească unor generaţii de oameni de calitate din viitor ce valori au condus Câmpulungul în 2018. „Să nu-mi ceri acum şi statuie!”, a sunat a luare peste picior, avându-l ca autor pe Liviu Ţâroiu, la adresa proaspătului „Cetăţean de Onoare” Staicu, unul dintre susţinătorii ideii de înmulţire a sculpturilor amplasate în zone reprezentative ale oraşului. Deşi, vorba arhitecţilor care ne-au vizitat de curând, haideţi să îmbunătăţim ce avem în Câmpulung şi-apoi să ne gândim la construcţii noi! Chiar fostul director al Sportivului a avut în acest mandat mai multe intervenţii referitoare la moştenirea existentă în Grădina Publică „Merci”: Aleea Personalităţilor, amenajată între ’67-’85, pe care urmaşii primarilor de atunci n-au fost în stare s-o întreţină. Nu sunt ele întreţinute cele 37 de cruci votive, din cele 39, câte au fost iniţial, vechi de peste patru secole, cioplite în piatră de Albeşti, care fac Câmpulungul unic în ţară din acest punct de vedere! Dacă istoria a ajuns sub dosul şi tălpica ursarilor - v-am prezentat într-o ediţie trecută ţigănimea cu fundurile trântite pe soclul Crucii Jurământului, rumegând seminţe şi fumând, în timp ce o „vită încălţată”, efectiv, îndesase galoşul într-una dintre crucile cu rol de susţinere a lanţului împrejmuitor -, n-are rost a ne întreba de soarta unor statui mai noi, montate în perioada comunistă. 

În lipsa unei minime gospodăriri, nu se mai pot descifra informaţiile inscripţionate pe cele opt busturi din parcul central. În cazul unora, poate că este mai bine, deoarece, deşi s-au reclamat la nivelul Consiliului, inclusiv în acest mandat, tot prin vocea lui Staicu, erorile grave ale unor texte, n-a avut cine să le îndrepte. Aşa că nu ne rămâne decât să ne rugăm să se deterioreze mai rău, ca să nu se mai cunoască scrisul deloc. Una dintre greşeli apare chiar sub figura celei mai reprezentative personalităţi a Câmpulungului, Tudor Muşatescu, născut în 1903 şi răposat în 1870, în loc de 1970. Se face anul de când Staicu i-a cerut fostului său elev Ţâroiu să îndrepte inadvertenţa, căci ne facem de râs în faţa străinilor de Câmpulung, preocupaţi mai mult ca noi de intelectuali cum nu vom mai avea vreodată.

Deşi scăpările trecutului n-au fost remediate, căci mai durează până ajunge Primăria la „finisaje”, având de reparat ce nu s-a reparat în 30 de ani, Staicu plusează cu o recomandare pentru viitor. O statuie în mărime naturală a lui Tudor Muşatescu, montată în vecinătatea Primăriei, şi în acest caz fiind vorba despre reluarea unei cerinţe, care sigur nu va fi înfăptuită în acest mandat, deşi peste tot în lume, mai cu seamă în oraşele istorice, statuile amplifică farmecul aşezărilor vechi. Îi sugerăm profesorului să-şi ia gândul de la statui pe lângă Primărie şi nu din cauză că sunt destule în interior. Dar dacă abia a fost salvat bustul arhitectului de talie internaţională Dimitrie Ionescu Berechet! Pixul economistelor lui Ţâroiu, puse să răscolească bugetul după bani, ca să-i fie achitate în acest an cele 64 de miliarde de lei vechi constructorului Pieţei Primăriei, a retezat de pe lista de investiţii bustul lui Berechet. Asta în ciuda faptului că, încă de acum doi ani, tot la Zilele Câmpulungului, la un simpozion dedicat, poate, celui mai important arhitect al românilor, Primăria şi-a luat angajamentul că va amplasa un edificiu întru cinstirea unei somităţi a Câmpulungului. Suma nu era un capăt de ţară, 250 de milioane de lei vechi, dar vorba consacrată a primarului, „luăm de colea ceva, luăm de colea ceva”… s-au strâns cele 36 de miliarde de lei vechi, care nu existau în bugetul lui 2018, pentru a fi achitată integral lucrarea de amenajare a centrului.

I-o fi bătut cineva obrazul primarului că se fac cu toţii de băcănie în faţa urmaşilor lui Berechet, cărora li s-a făcut promisiunea montării bustului, şi în 2016, la simpozion, şi în 2017, când li s-a înmânat titlul de „Cetăţean de Onoare” pentru ilustrul lor înaintaş, că Ţâroiu a dispus la loc comanda: bustul arhitectului rămâne. Încurajat de decizia şefului de a salva statuia, a cărei alocare financiară era cât pe ce să fie aspirată de reabilitarea vecinătăţilor Primăriei, Sergiu Cicu a solicitat şi el un bust. Mai cu seamă că apelase la el sculptorul Radu Adrian, în timpul dezvelirii unei opere similare în cinstea lui Eminescu, la Curtea de Argeş. Acolo, artistul i-a povestit directorului Clubului ARO că are toată pregătirea necesară, matriţele şi tot ce mai este nevoie, pentru o reprezentare a lui Constantin Noica. Şi să-i roage Cicu pe consilieri dacă vor să dea o hotărâre de Consiliu pentru turnarea în bronz a monumentului.

De ce Noica? Pentru că personalitatea lui Noica este uriaşă, argumentează autorul propunerii, şi, în plus, a existat o legătură între Noica şi Câmpulung, în care a avut domiciliul forţat. „Haideţi să-l facem pe Berechet! Pentru mine e mai uriaşă decât Noica personalitatea lui Berechet.”, a făcut un pleonasm uriaş Ţâroiu. „Depinde din ce unghi priviţi lucrurile. La nivel mondial, Noica este unul dintre cei mai mari filosofi.”, nu s-a lăsat Cicu, dar a rămas ca Ţâroiu, pentru care obârşia personalităţii este cel mai puternic criteriu de departajare: „Berechet e muscelean. Noica a venit şi a stat la noi o perioadă.”

De la liberali a existat o mână întinsă către Ţâroiu, menită să-l scoată din ingratul subiect, căruia nu-i poţi spune „nu” cu toată gura, căci te face lumea incult dacă respingi un act cultural. Există un bust al lui Noica, în faţa muzeului lui Hagi. Dar acela este din ghips!, a sărit Cicu însărcinat, oarecum, de Radu Adrian să-i vândă bustul. Încheiem cu cea mai urgentă recomandare, mai ales că este uşor de rezolvat: să dispară plăcuţa cu numele lui Petre Ţuţea de pe strada din spatele Colegiului „Dinicu Golescu”, populată de „păuni”, „porumbei” şi „porumbiţe” şi restul cârdului ursăresc revărsat în afara curţilor.

 

The most visited gambling websites in The UK