Te informam ca site-ul nostru foloseste cookie-uri, iar prin navigarea pe site iti exprimi acordul asupra folosirii acestora. 

Menu
TRAFIC

Ţâroiu ar putea intra în istorie

  • Written by Evenimentul Muscelean
  • Hits: 554

 

De la anul, conform zicerilor primarului Liviu Ţâroiu, în bugetul local vor fi rezervate fonduri care vor servi drept împrumut, pe care Primăria îl va acorda câmpulungenilor proprietari de imobile cu statut de monument istoric, ca să-şi repare faţada şi acoperişul. Altfel spus, autorităţile noastre nu aplică suprataxarea, adică impozitarea cu 200% a deţinătorilor de imobile neîngrijite, în cazul stăpânilor clădirilor protejate, dar îi obligă, practic, să accepte sprijinul său financiar - în cazul în care nu se descurcă pe cont propriu -, sprijin pe care îl vor înapoia în termen de cinci ani. Şi primarul recunoaşte că scadenţa e cam mică, întrucât restaurarea exteriorului unei clădiri cu valoare arhitecturală şi istorică, cu respectarea unor reguli stricte, angajează cheltuieli care depăşesc puterea omului de rând. Căci nu toţi stau de leneşi în case degradate, ci din cauză că n-au bani. Iar dacă n-au bani să le repare, tot aşa n-au bani nici să restituie ajutorul Primăriei, pe care, după cum dau de înţeles amenzile de până la 150 de milioane de lei vechi, preluate din lege în regulamentul proaspăt votat de Consiliul Local, e musai să-l accepte. Însuşi primarul vorbea despre viitorii beneficiari ai finanţării, care nu prea e pe vrute, ca fiind cetăţeni nevoiaşi, lipsiţi de venituri, bătrâni, care, pe lângă plata acestui împrumut despre care relatăm, trebuie să suporte din buzunarul lor proiectarea şi restul studiilor în faza anterioară execuţiei propriu-zise a lucrării pe care o achită Primăria, dacă omul n-are cu ce. 

„Scapă” doar cei care stau în case atât de putrede încât pot cădea oricând pe ei la un cutremur, căci aceştia nu intră sub incidenţa „Programului Multianual privind creşterea calităţii arhitectural-ambientale a clădirilor din Municipiul Câmpulung, prin reabilitarea structural-arhitecturală a anvelopei acestora”. Teoretic, proprietarii clădirilor expertizate tehnic şi încadrate în clasa I de risc seismic sunt obligaţi să le consolideze. Odată cu acest program, săptămâna trecută, aleşii au votat şi un regulament cu măsuri de creştere a calităţii arhitectural-ambientale a clădirilor din municipiu, care prevede şi sancţiuni. Pe cele mai mari, cuprinse între 8.000 şi 15.000 de lei, le riscă Primăria, iar pe cele mai mici, între 2.000 şi 8.000 de lei, deţinătorii imobilelor ce fac obiectul recentelor hotărâri de Consiliu, despre care oamenii ar face bine să înţeleagă că nu sunt opţionale.

Cea care trebuie să se pună în ordine cu întâietate este chiar Primăria, proprietara primelor şapte clădiri care deschid lista celor 53, vizate de normele care urmăresc îmbunătăţirea aspectului centrului municipiului. 38 sunt amplasate în zona A, adică zona construită protejată a Câmpulungului, care include centrul şi parţial „cartierul” Matei Basarab şi „cartierul” Negru Vodă. Restul de 15 sunt amplasate în zona B, care, în cazul de faţă, se referă la General Dragalina şi Revoluţiei, Richard, I.C. Brătianu şi Ion Mihalache, Maior Gâldău, Doctor Fălcoianu, Mărăşti, Drumul Morii, Fundătura Predoiu şi Nanu Muscel. Dar e vorba despre câte o casă, cel mult două, pe fiecare dintre arterele enumerate. Grosul se concentrează pe principalele Câmpulungului şi paralelele acestora. 

În prima etapă de implementare intră clădirile Primăriei, cele şapte despre care relatam, pentru care în bugetul acestui an s-au pus de-o parte 4,5 miliarde de lei vechi. Cât despre cele private… „începem discuţia cu proprietarii”, a anunţat primarul, posesor al unui inventar al tuturor construcţiilor degradate, indiferent de proprietar. Reabilitarea, susţine acesta, se va face exact aşa cum se cere pentru imobilele monument istoric, Primăria având la dispoziţie un Ghid de bune practici, realizat pe când era Andrei primar, care descrie intervenţiile de restaurare pentru fiecare casă din centru în parte. Ca să nu-i pună pe oameni să se plimbe pe la Ministerul Culturii, la Comisia Naţională a Monumentelor Istorice, Liviu Ţâroiu susţine că i-a contactat deja pe colegii din teritoriu, de la Piteşti, şi a aflat că aceştia - Comisia Judeţeană de Monumente - au dreptul să avizeze astfel de lucrări. Asta pentru că doar se refac faţada şi acoperişul după modelul iniţial, nu se produce nicio schimbare arhitecturală asupra clădirii protejate.

A încercat să spună în ce contă reabilitarea inspectoarea de la Urbanism, Nicoleta Şerb, care şi-a ratat şansa de a se face remarcată cu îndelung contestatul regulament al taxării parcărilor de domiciliu. De data aceasta, disponibilitatea de a-i fi de folos cu informaţii doctorului Mănescu i-a fost ştearsă de şeful Ţâroiu, care plictisit, pesemne, de lămuririle subalternei, i-a retezat-o scurt: „Haideţi să simplificăm!” Mai ales că unele dintre explicaţiile ei nu se „pupau” cu ale lui. Ţâroiu tocmai ce spusese că „nu modificăm cu nimic structura”, că Ghidul de bune practici nu este impus, ci are rol de simplu îndrumar, pe când, în opinia Nicoletei Şerb, „sunt lucrări de intervenţie care vin să refacă structura, să repare ţinând seama de Planul de Urbanism Zonal, de UAT-uri şi de acest Cod de bune practici.” Moment în care primarul i-a „tăiat microfonul”. 

A doua oară când s-a băgat peste expozeul ei ocolit, primarul a făcut-o ca să spulbere îngrijorarea cauzată cetăţenilor de funcţionara de la Urbanism, potrivit căreia pentru clădirile monument istoric aflate în zona protejată este obligatorie obţinerea autorizaţiei de construire, cu avizul Ministerului Culturii şi Cultelor. „Vă duceţi prea departe, că nu aşa discutăm despre faţade şi acoperişuri.”, a contrazis-o Ţâroiu pe angajata de la Urbanism, care îi speriase de tot pe câmpulungeni. Adică după ce că sunt băgaţi suficient la cheltuieli, mai sunt puşi şi pe drumuri pe la Bucureşti, după avize de la minister! Nevoiaşii şi bătrânii, despre care vorbea la început Ţâroiu. 

Pentru cele şapte clădiri ale sale, autoritatea locală a demarat, susţine şeful Executivului, studiile de rezistenţă, deoarece, cum spuneam mai înainte, ar fi culmea să refaci faţada şi acoperişul unei construcţii căreia îi trebuie bulina roşie, nu vopsea proaspătă. Studii pe care vor fi forţate să le întreprindă şi persoanele fizice proprietare ale restului de 51 de imobile. Ţâroiu se văita că nici cadastre n-are pentru casele în discuţie. Dacă n-are cadastru nici pentru Primărie, deşi există obligativitatea de vreo 15 ani!

Cei interesaţi - iar cei care nu vor fi interesaţi vor fi notificaţi - să aplice la program trebuie să ştie că nu primesc bani de la Primărie, ci Primăria le plăteşte lucrarea, cu asigurarea tuturor posibilităţilor de recuperare a sumelor investite de la bugetul local. Dar pentru finanţarea particularilor din banul public urmează să fie pregătit alt regulament. Ce s-a votat la sfârşitul lunii iunie ar fi putea o şansă - visăm şi noi cu ochii deschişi - de a vedea făţuit Hotelul Regal, a cărui proprietate este împărţită de Primărie cu mai mulţi privaţi, care nu se înţeleg nici între ei, darămite cu Primăria. Pe lista întocmită după adresele imobilelor, din care unele ridicate în 1830, 1860, 1870, 1890, una dintre construcţiile istorice datând din 1890 poate fi chiar Marele Hotel Regal. Căruia sigur nu-i trebuie doar faţadă şi acoperiş. Dar, ca primar, să reuşeşti restaurarea lui, ai asigurat locul în istoria Câmpulungului.

 

The most visited gambling websites in The UK