Te informam ca site-ul nostru foloseste cookie-uri, iar prin navigarea pe site iti exprimi acordul asupra folosirii acestora. 

Menu
TRAFIC

Salariile din Primărie comprimă investiţiile şi umflă taxele

  • Written by Magda BĂNCESCU
  • Hits: 503

 

Pretextul oficial pentru majorarea taxelor şi impozitelor câmpulungenilor, este adevărat, după o perioadă de acalmie fiscală, cum că legea obligă autorităţile să indexeze anual nivelul obligaţiilor la bugetul local cu rata inflaţiei comunicată de Institutul Naţional de Statistică, s-a potrivit mănuşă neliniştii financiare a Primăriei Câmpulung, de a-şi asigura salariile în 2019. Deocamdată, specialiştii în cifre din Primărie sunt liniştiţi, având la discreţie comoara moştenită de la liberalul mazilit, excedentul bugetar, care, în mod cert, nu va fi consumat conform planificării de la începutul anului, pe investiţiile propuse. Probabil că nici nu există intenţia ca rezervele Câmpulungului să intre în lucrările dorite de plătitorii banului public, care ar trebui să se întoarcă tot la ei, sub formă de modernizări de străzi şi reţele de utilităţi. Şi nu există o astfel de intenţie, de vreme ce primarul are permisiunea să prăpădească resursele strânse cu anii tot pe salariile din administraţia publică. O anomalie de proporţii, care păleşte în noianul de decizii uluitoare, prin care Guvernul le dă voie primarilor să prăduiască nestingheriţi, sub acoperirea unor legi absurde. 

Fiindcă a venit vorba despre lucrări. Şi unele urgente, cum sunt reţelele de apă şi canalizare, cu care vă tot înnebunim, cu un motiv bine întemeiat. Cum poate fi altfel când ai apa oprită de trei ori într-o săptămână cu temperaturi de vară?! Vă amintiţi că, la şedinţa aleşilor de la sfârşitul lui aprilie, când, în absenţa lui Ţâroiu, Blidaru a fost întrebat dacă vor fi înlocuite reţelele de apă şi canalizare măcar pe tronsonul central intrat în şantier, viceprimarul a dat-o în bolboroseală. Că… să vină primarul din vacanţă, că el ştie ce schimbă, dacă schimbă. O lună mai târziu, întrebarea s-a repetat în plenul întrunirii consilierilor, nefiind stins interesul şefului opoziţiei liberale de a fi asigurat că asfaltul proaspăt turnat cu costul a peste 23 de miliarde de lei vechi nu va fi spart pentru o avarie ale cărei şanse de producere nu pot fi comparate cu cele ale căderii drobului de sare de pe horn. 

Chestionat dacă a luat în calcul înlocuirea sistemului de conducte pe porţiunea care se modernizează, Ţâroiu a spus-o tare şi clar: „Nu.” Deci, se asfaltează strada, se reface complet trotuarul, iar ce este sub ele aşa rămâne. Motivele pentru care nu se umblă la dedesubturi sunt două şi, după cum le-a prezentat primarul, pentru niciunul dintre ele nu este el responsabil. Pregătit să încaseze o astfel de întrebare ingrată, Ţâroiu i-a făcut o „bucurie” PNL-istului ale cărui intenţii erau să scoată la iveală un defect de proporţii al lucrării, pe care îl ştia sau măcar îl anticipa. Primarul a dat vina pe Călin Andrei pentru faptul că nu se umblă la reţeaua la care n-ar fi atât de greu de ajuns, de vreme ce tot se fac săpături. După Liviu Ţâroiu, însă, nu este simplu precum pare, întrucât caietul de sarcini întocmit pe baza proiectului - comandat pe când era primar Andrei - nu a prevăzut solicitarea de modernizare a reţelelor de apă şi canalizare. „Nu vreau să vă spun când a fost făcut caietul de sarcini şi cine a făcut proiectul, că tot v-aţi lăudat, că pe vremea dumneavoastră s-a făcut proiectul, pe care l-am pus în aplicare aşa.”, zice Ţâroiu, făcând pe nevinovatul, care, dacă şi-ar fi dorit să corecteze o scăpare a proiectului lui Andrei, o corecta, fiţi siguri! La câţi bani are la dispoziţie, cu economiştii şi juriştii lui, care găsesc temei legal şi în piatră seacă pentru te miri ce gheşefturi bizare ale administraţiei, găsea şi pentru această urgenţă a municipiului, indiferent că ne referim la centru ori la cartiere.

Dar n-a vrut să întreprindă această lucrare suplimentară, scăpată dintr-un proiect atât de prost, încât s-a limitat la o spoială la suprafaţă, fără a deranja putregaiurile din adâncuri. Aşadar, Călin Andrei ar fi principalul responsabil - după cum s-a înţeles din insinuările lui Ţâroiu - pentru distrugerea viitoare a lucrării, pe motiv de plesnire a vreuneia dintre conducte. Al doilea, desprins tot din alocuţiunea primarului, este Edilul, a cărei conducere acesta ar fi chemat-o la o consultare pe acest subiect. Iar directorii l-au asigurat, susţine Ţâroiu, că este, cităm, „ţeavă mare, care N-AR TREBUI să aibă probleme.” Şi dacă va avea, apoi să-i pună pe directorii Edilului să achite nota de plată, în caz că se ajunge la scenariul nefericit al cedării ţevii mari. Dacă, într-adevăr, ei sunt cei care au influenţat decizia de a nu se schimba reţeaua. 

Tot la capitolul motive de a nu face o treabă ca lumea, cap-coadă, şeful Executivului a mai găsit neputinţa Edilului de a efectua lucrarea de amploare şi, ţineţi-vă bine!, „costurile suplimentare” ale amenajării urbanistice! Când costurile suplimentare ale investiţiilor câmpulungene sunt moda, nu excepţia, pe primar l-a lovit subit grija faţă de banul care e musai să intre în salarii, nu în nenorocita aia de conductă, care AR TREBUI să reziste! Costurile suplimentare achitate, în general, de municipalitate cu o uşurinţă care te face să crezi că este mână în mână cu beneficiarul lor ajungeau şi pentru clonarea nemţilor care ne-au băgat reţelele pe centru. Vezi cazul „Dinicu Golescu”, unde afaceristul Geamănu a obţinut costuri suplimentare cu o lejeritate paralizantă a oricărui gând, a oricărei întrebări de genul „cum e posibil aşa ceva?” Uite că la stat e posibil! Marele „favor” acceptat de Liviu Ţâroiu în această lucrare-continuare a „regenerării urbane” este introducerea câtorva branşamente de gaz, mai mult nu, căci banii se ţin pentru lefuri.

De aceea puterea PSD-istă a umflat taxele şi impozitele, cu procente care n-au cum să-l lase indiferent chiar şi pe cel mai înfocat votant. Directoarea Iarca, creierul în materia cifrelor, în Primăria Câmpulung, a obţinut ce-a urmărit, dar maniera în care a obţinut a provocat un gust amar celor care i-au ascultat şi vizionat prestaţiile jalnice. Un ditamai directorul economic, managerul unui proiect de peste 4 milioane de euro, calitate în care ne întrebăm ce face, ca să nu spunem ce caută, să calculezi taxele şi impozitele după Codul Fiscal din decembrie 2017, când, în aprilie 2018, a apărut versiunea actualizată?! Ca s-o ajute să se facă de râs în public, liberalii i-au cerut înainte să înceapă şedinţa să aibă Codul Fiscal la ea, iar şefa Economicului a muşcat momeala, venind cu cel „expirat”. 

În fine, depăşim această demonstraţie de „competenţă” profesională fără cusur a celui mai important om din subordinea lui Ţâroiu, după pensionarea lui Ghinea, pentru a vă informa că cele mai mari creşteri de taxe, de până la 40% (!), sunt în materia oficierii de căsătorii şi a serviciilor mortuare, prestate de Administraţia Cimitirului „Flămânda”, ca domeniu al ADP-ului. Primarul îşi apără reputaţia de Ofiţer al Stării Civile, cum că nu se percep taxe când căsătoria este oficiată în timpul programului de lucru la Primărie. În schimb, dacă îi ţineţi la serviciu pe oficianţi între orele patru şi şase ale după amiezii, plătiţi 25 de lei. Mai puţin joia, când nu sunt acceptate cununii civile după program. Ca să vă lecuiască de a le strica weekend-ul funcţionăraşilor de la Stare Civilă, taxa pentru căsătoria în zilele nelucrătoare a ajuns 70 de lei! „Le-am mărit-o, ca să nu mă cheme duminica! Mă cheamă, plătesc!”, a şocat Ţâroiu tinerele familii, „încurajate” să se aşeze la casa lor cu biruri neruşinate, şi ca valoare, şi ca motivaţie.                     

În privinţa somnului veşnic, care a ajuns să fie taxat cu procente tot până la 40%, la 120 de lei, cât costă serviciul groparului, fie îţi sapi singur groapa din timpul vieţii, fie te dai după moda din Occident, cu incinerarea. Dacă ne gândim mai bine, până şi înmormântările au ajuns nişte exagerări vulgare, tot ca nunţile.

The most visited gambling websites in The UK