Te informam ca site-ul nostru foloseste cookie-uri, iar prin navigarea pe site iti exprimi acordul asupra folosirii acestora. 

Menu
TRAFIC

Primar, caut şi plătesc cursanţi săraci ca să moţăie la orele de calificare

  • Written by Magda BĂNCESCU
  • Hits: 415

Final de săptămână cu lamentări oficiale la adresa amărâţilor din târg, pe care Liviu Ţâroiu intenţionează să-i plătească din bani europeni, pentru favorul de a-i onora cursurile de calificare şi, de preferat, de a se angaja la finalul lor. Însă treaba cu angajarea este opţională. Deşi locuri de muncă pentru cei care nu s-au omorât cu cartea se găsesc, slavă Domnului, pe alese. După workshop-ul - căci ne facem de râs dacă vorbim limba natală, numindu-l atelier sau grup de lucru - ţinut la Primărie de profesioniştii desemnaţi în proiectul „Schimbă-ţi viitorul!”, Ţâroiu + colaboratorii preferaţi, a doua zi, invitatul liberalilor câmpulungeni, senatorul Florin Cîţu, a vorbit, printre altele, despre cât rău fac ţării ajutoarele sociale. Şi, mai ales, fac rău primarii în mâna cărora se află decizia plăţii ajutoarelor sociale, principalii vinovaţi care, pentru voturi, încurajează trândăvia pe viaţă. Aşadar, vineri şi sâmbătă, am fost martorii a două evenimente având ca temă de discuţie, principală şi secundară, lipsa teribilă de forţă de muncă, fenomen care zgâlţâie sever şi Câmpulungul. Numai sectorul privat, nu şi cel public, unde bătaia pe un loc la stat a generat potlogării cronicizate în societatea românească, inclusiv în Câmpulung şi Muscel: adevărate licitaţii ale şpăgilor la angajare ori telefoane de la nivele superioare ale partidului, prin care candidatului i se netezeşte calea către jobul ţinut cu bună intenţie neocupat, ca să vină cine trebuie pe el.

Una dintre cauzele lipsei personalului de care au atâta nevoie patronii musceleni sunt ajutoarele sociale, care, neoficial, se întorc şi împotriva „dirijorului” piesei „Schimbă-ţi viitorul!”, primarul Ţâroiu. Nici nu s-au stins ultimele onomatopee ale bocelii şefului Executivului pe subiectul împuţinării contributorilor la bugetul local, că are alt motiv să jelească precum Creangă, cu zece rânduri de lacrimi pe obraji. Ca o paranteză, procentul realizării încasărilor se menţine constant încă din vremea lui Andrei, în jurul a 90%, dar contează enorm pentru un şef de „vistierie” la ce populaţie plătitoare de dări se raportează acest 90%: la 37.000, câţi eram pe la începuturile primarului liberal, sau la puţin peste 20.000, câţi mai locuim efectiv în oraş, după plecarea definitivă a celor veniţi cu serviciul la fabricile închise şi a celor stabiliţi în străinătate sau în zone dezvoltate ale ţării. 

Un comentariu lansat la conferinţa de presă a liberalilor, evident, din raţiuni electorale, descrie o situaţie halucinantă, care sperăm să nu se adeverească, întrucât ar fi o mojicie sinonimă cu „furatul propriei căciuli” ceea ce susţine şeful opoziţiei că intenţionează să facă echipa de proiect. Conform zicerilor preşedintelui liberal de la Câmpulung, ca să se deruleze „Schimbă-ţi viitorul!”, este nevoie de „marfă” odihnită, dispusă măcar să servească de „ochii soacrei” activităţile din program. Ca să înţelegeţi cum văd autorităţile noastre schimbarea viitorului celor fără direcţie în viaţă, iată ce prevede proiectul de peste 4 milioane de euro: „505 persoane adulte vor beneficia de consiliere profesională, formare, calificare, mediere în vederea incluziunii pe piaţa muncii, participarea la târguri de locuri de muncă; 475 vor urma cursuri de formare şi/sau dezvoltare competenţe pentru meseriile: lucrător în izolații, agent de curăţenie clădiri şi mijloace de transport, îngrijitoare bătrâni la domiciliu, cameristă, asfaltator, cofetar-patiser, bucătar; lăcătuş mecanic de întreţinere şi reparaţii universale; 30 vor intra în programe de ucenicie subvenţionate; 153 de membri ai Grupului Ţintă vor fi plasaţi pe piaţa muncii; 15 absolvenţi ai cursurilor de antreprenoriat vor primi o subvenţie de maximum 25.000 euro pentru demararea unei afaceri pe cont propriu.”

După cum vedeţi, nu sunt motive pentru nevoiaşi să se dea de ceasul morţii că-i forţează cineva să se ducă la muncă după ce fac cursurile, atenţie, contra cost! Şi nu cursantul dă bani ca să fie pregătit, ci Primăria, care a accesat banii de la UE, îl plăteşte ca să se lase şcolit într-o meserie, nefiind obligat, la final, să se angajeze. Scopul este ca, din 475 de absolvenţi ai cursurilor, doar 153 să fie plasaţi pe piaţa muncii, după cum spuneam înainte. De altfel, toamna trecută, când s-a lansat proiectul, Liviu Ţâroiu afirma că nu mai este treaba lui ce fac posesorii diplomei obţinute graţie „Schimbă-ţi viitorul!”, dacă pleacă în străinătate sau continuă „să frece menta” acasă. Important este că i-a format într-o meserie şi că a „scăpat” de ei, pentru că, odată calificaţi, ei nu mai fac parte din „grupul ţintă”, adică defavorizaţii şi marginalizaţii societăţii, care nu-şi găsesc locul în rândul lumii, neavând o pregătire profesională. Asta deşi, în realitate, vor continua să fie o plagă socială a Câmpulungului, care n-a câştigat nimic, cu excepţia unei liote de cursanţi de meserie, posesori ai unei colecţii frumuşele de diplome. 

Pentru un modul de pregătire cuprins între două luni şi jumătate şi şase luni, un cursant primeşte între 1.300 lei şi 3.900 lei. Dar chiar şi aşa, acuză opoziţia, se pare că echipa de proiect întâmpină dificultăţi în a găsi oameni, care să fie suficient de prăpădiţi, pardon, marginalizaţi, încât să-şi asigure necesarul de participanţi convenit cu finanţatorul. Existând nişte condiţii stricte impuse de acest program al UE privitor la combaterea sărăciei, Primăria nu poate apela la serviciile celor care s-au obişnuit să trăiască din banii câştigaţi la cursuri şi care au obţinut diplome cât să le ajungă să se încălzească o iarnă, punându-le pe foc. Şi atunci, intenţia este - zice contracandidatul lui Ţâroiu, David -, să le facă mutaţie pe Câmpulung unor rudari din comunităţile din vecinătatea municipiului. Un asemenea scenariu periculos, care, verificat la sânge de cei care dau banii, în cazul în care s-ar şi consuma în fapt, ar însemna pierderea finanţării pentru astfel de înşelăciuni ticăloase, s-a răspândit în oraş mai de mult şi, o mai spunem o dată, tragem nădejde că e „radio-şanţ” politic. Altfel spus, de dragul de a cheltui cu orice preţ cele peste 18,8 milioane de lei, fondurile pentru instruirea profesională a „trântorilor” din oraş ar urma să fie pompate în buzunarele sătenilor din cătunele Muscelului, fiind eludat, practic, obiectivul proiectului: „reducerea cu 565 a numărului de persoane aflate în risc de sărăcie şi excluziune socială din comunitatea marginalizată, determinată şi delimitată geografic, din municipiul Câmpulung.”    

De ce ar apela autorităţile noastre la săracii din vecini? Pentru că orăşenii care s-ar încadra în rigorile proiectului ar trebuie să renunţe la ajutorul social pentru a urma cursurile. Altfel spus, pierd ajutorul social, care este mai mare decât banii pe care i-ar încasa mergând la calificare. De aceea aleg să stea acasă, întrucât câştigă mai bine din venitul minim garantat cât timp beneficiarul respiră, în timp ce subvenţiile acordate pentru frecventarea cursurilor sunt pentru maximum o jumătate de an. Iată cum ajutoarele sociale, susţinute de partidul din care face parte, îi subminează primul proiect cu fonduri UE obţinut de Liviu Ţâroiu, căruia nădăjduim că nu-i trece prin cap să încerce să tragă pe sfoară UE.

The most visited gambling websites in The UK