Te informam ca site-ul nostru foloseste cookie-uri, iar prin navigarea pe site iti exprimi acordul asupra folosirii acestora. 

Menu
TRAFIC

Râul Târgului i-ar putea înviora bugetul lui Ţâroiu

  • Written by Magda BĂNCESCU
  • Hits: 821

Exploatarea de către municipalitate, la potenţialul său real, a Râului Târgului, o resursă valoroasă, care, până anul trecut, de-abia se mai zărea din pricina hăţişurilor crescute de-o parte şi de alta, sună, într-adevăr, a proiect de anvergură. Unul, care, dacă ar fi să se realizeze, va întrece amploarea fâsâită a regenerării urbane, în privinţa căreia suntem tot mai convinşi că nu este altceva decât o lucrare edilitar-gospodărească obişnuită. Fala administraţiei PNL, preluată, obligat-forţat, de succesorul pe care prăbuşirea reabilitării urbane l-a prins în horă, prin urmare, era musai să continue ţopăiala, nu aduce nimic impresionant, nimic spectaculos. Doar n-o să ne impresioneze un asfalt turnat peste gropile aproape la fel de istorice precum centrul sau un amărât de pavaj lipsit de o cât de subtilă notă a boemului târgului de odinioară. Regenerarea, actul II, reluată de Liviu Ţâroiu, va însemna bitum şi beton cât încape, pe tronsonul dintre Bărăţie şi „Dinicu”. 

Părăsim scena gri a şantierului pregătit să se instaleze dincolo de bulevard, în favoarea unui strop de verde, deocamdată, pe hârtie. O briză răcoroasă dinspre Râul Târgului a dat un uşor fior bugetului local, cam de 50.000 de lei, suma apreciată ca necesară pentru realizarea unui studiu de prefezabilitate. Un studiu care, explică Liviu Ţâroiu, cuprinde, în linii mari, gândirea administraţiei publice locale referitor la ceea ce ar putea deveni, cu înţelepciune din partea aleşilor, o mină de aur a Câmpulungului. Pare imposibil, judecând după calitatea celor care ne conduc, dar să ne amăgim că se va ivi omul în stare să se concentreze pe un proiect care susură frumos în urechile contribuabililor câmpulungeni chiar rezumat în câteva vorbe: amenajarea complexă a Râului Târgului. 

Ce înseamnă acest „complex” aflăm din Strategia de Dezvoltare a Câmpulungului, cu obiective de realizat până în 2022. În acest document, amenajarea Râului Târgului se află în topul primelor cinci investiţii ale celei mai importante direcţii din cele trei ale Strategiei, alături de îmbunătăţirea stării şoselei de centură a Câmpulungului - aceeaşi, din păcate, nefiind vorba despre crearea unei centuri adevărate -, modernizarea tuturor podurilor peste Râul Târgului, parcarea supraetajată şi transformarea în străzi a unor uliţe municipale cu pământ şi bolovani. În accepţiunea autorilor Strategiei, care au pus în lucrarea lor ce a dorit Liviu Ţâroiu, amenajarea Râului Târgului înseamnă construirea unei microcentrale, amenajarea albiei minore a râului şi a unei zone de agrement. De unde bani pentru acest obiectiv asumat de municipalitate a-l pune în practică până în 2022? De la Fondul de Mediu, bugetul local şi din alte surse, fără a fi specificate cu claritate, aşa cum s-a întâmplat la reparaţiile stradale, la extinderea iluminatului public, la execuţia unor piste de biciclete ori la reparaţiile de clădiri publice, fondurile europene. Ca o paranteză, până în 2022, municipalitatea ar trebui să atragă bani de la UE, în afara dezideratelor enumerate, şi pentru montarea sistemului de supraveghere video, investiţii în reţeaua de alimentare şi distribuţie a apei, în reţeaua de canalizare şi epurare, ca să ne referim doar la principalele repere ale Strategiei, cele de infrastructură tehnico-edilitară, care, potrivit angajamentului autorităţilor locale, trebuie realizate în următorii patru ani. 

Amenajarea albiei Râului Târgului debutează în 2018 cu un studiu de prefezabilitate. La începutul lunii februarie, Liviu Ţâroiu i-a comunicat proprietarei albiei râului, Apele Române, intenţiile, cerându-i acordul să dezvolte un proiect de punere în valoare a cursului de apă sinonim cu istoria Câmpulungului. Chiar fără acceptul Apelor Române, primarul spunea că putea face acest prim studiu, fiind treaba municipalităţii să pună pe hârtie ce gândeşte. Dar n-ar fi putut trece la etapa următoare: studiu de fezabilitate şi proiect tehnic, în afara unui parteneriat cu proprietarul albiei Râului Târgului, neavând cum să finanţeze din bani publici documentaţii privitoare la bunul altuia.                    

Gândirea de a scoate bani din apa râului datează din vremea primarului George Bălan. Chit că electoratul n-a avut suficientă încredere în el încât să-i mai acorde o şansă, toate proiectele mari la care au visat şi Călin Andrei, şi Liviu Ţâroiu îşi au rădăcinile în mandatul celui căruia i-au urmat. „Kretzulescu”, ca primă versiune a proiectului, dar şi ca debut în teren al lucrării, cu mult controversatul patinoar, s-a născut în mandatul său. La fel, încercarea de a salva reţeaua de utilităţi, apă şi canalizare, începută cu o investiţie de modernizare a Staţiei de Tratare, pe seama căreia a apucat să-şi facă puţină imagine şi Călin Andrei. Căci panglica inaugurală el a tăiat-o. Liviu Ţâroiu are şi el ca obiectiv până în 2022 retehnologizarea Staţiei de Tratare din Calea Pietroasă, etapa a II-a, pentru a o realiza (dacă o va realiza) la 18 ani distanţă de prima! 

Ideea de valorificare a Râului Târgului s-a născut în anul 2000. Şi a murit în 2004, glumea Liviu Ţâroiu, într-un cadru amical, dându-i replica lui George Bălan, care făcea un remember al acestui demers îndrăzneţ, abandonat în favoarea „reabilitării urbane”. Şi s-a şi înfăptuit ceva cu mai bine de 15 ani în urmă: amenajarea albiei de la podul din aval. Ca să dezvolte lucrarea, Bălan a discutat cu Ciungu, director la Apele Române Argeş, devenit „de-al casei” cât acesta conducea Primăria, posibilitatea întocmirii unui studiu de prefezabilitate pentru amenajarea albiei Râului Târgului până la podul de la Autogară. Asta în prima etapă. 

Iată cât de vechi este studiul pe care s-a angajat că-l face Liviu Ţâroiu. Asta pentru că documentaţia dorită de Bălan, care a pierdut alegerile în 2004, nu s-a mai întocmit. Ţâroiu, care, pe atunci, era consilier local, coleg de partid cu Bălan, a confirmat intenţiile acestuia, reluate, tot sub forma unor planuri, în 2012, în timpul lui Călin Andrei. Potrivit senatorului Marin, care a contribuit cu amintirile sale la cronologia unui proiect care n-a fost să fie, ceva-ceva începuse, împreună cu Hidroelectrica, dar continuarea a fost lăsată… baltă.

Şi-a făcut curaj Ţâroiu să treacă la fapte, convins că vor curge bani pe Râul Târgului, direct în bugetul secat de salariile subalternilor. „Să nu vă gândiţi că-l facem în acest an.”, a atenţionat prudent primarul, ca să nu i se bată obrazul că s-a lăudat şi n-a făcut. „Măcar să-l pregătim pentru viitorul primar.”, a mustăcit acesta, sigur că viitorul va fi tot el. Bălan l-a avertizat în privinţa unor obstacole, la propriu, care i-au blocat şi lui viziunea de înfrumuseţare a zonei traversate de firul de apă. Cineva - care n-a fost el, după cum ne asigură - în mod greşit, a eliberat câteva titluri de proprietate, cu nerespectarea benzii de siguranţă de la albia majoră către curte. De şase metri, după lege. Cetăţenii întinşi cu acareturile până în „buza” gârlei au înhăţat pământul, minţind Primăria, iar Primăria a înghiţit minciuna, căci i-a convenit, că ar fi ridicat construcţii provizorii pe terenul de siguranţă. Dar, vorba lui Ţâroiu, cum să fie provizorii când cetăţenii şi-au făcut şi cadastre pe zona protejată?! Operaţiune imposibil de realizat fără a avea Primăria complice. Ia să încerce Ţâroiu să-i exproprieze! Căci sigur află - deşi suntem convinşi că ştie - şi află toată lumea cine şi cum le-a semnat actele de proprietate, când se vor trezi cu buldozerele la poartă!

The most visited gambling websites in The UK