Te informam ca site-ul nostru foloseste cookie-uri, iar prin navigarea pe site iti exprimi acordul asupra folosirii acestora. 

Menu
TRAFIC

În chestiunea parcărilor de la blocuri, a rămas cum a vrut primarul: 80 de lei pentru opt luni înseamnă 120 de lei pe an

  • Written by Magda BĂNCESCU
  • Hits: 561

De la sfârşitul lunii martie, Câmpulungul are un regulament în baza căruia vor fi atribuite şi taxate locurile în parcările blocurilor. În caz că ne mai poate mira ceva în comportamentul de prădători al funcţionarilor responsabili de preaplinul tezaurului local, nici de această dată, executivii lui Liviu Ţâroiu n-au respectat cronologia firească a acţiunii. Adică, mai întâi, aleşii votau regulamentul, apoi lumea era invitată să depună cereri. Acolo unde există asociaţii - criteriu foarte important în acţiunea de taxare a parcărilor de reşedinţă, întrucât blocurile înscrise într-o asociaţie au fost rezolvate cu prioritate la capitolul asfaltare şi demarcare a loturilor -, formalitatea va fi îndeplinită de şefii asociaţiilor. Ei bine, cererile au început să se completeze înainte ca documentul de căpătâi să primească aprobarea Consiliului Local. Liviu Ţâroiu are şi o explicaţie pentru datul în clocot colectiv, căci graba cetăţenilor de a prinde parcări este la fel de intensă precum iuţeala autorităţilor de a strânge bani de salarii. Când i-a chemat la Primărie, la tratative, pe administratorii şi preşedinţii de asociaţii, primarul susţine că, odată cu regulamentul, care se afla la stadiul de propunere, nefiind votat, le-a strecurat şi câte un model de cerere. Asta ca să-i instruiască pe oameni cum să le completeze. Aşa zice Liviu Ţâroiu, că exemplarul era de folos la şedinţele de asociaţii, unde şefii de bloc ori de scară exersau cu locatarii înscrierea corectă a menţiunilor. Greu de digerat o asemenea explicaţie echivalentă cu pierderea de vreme, când, de fapt, Executivul câştiga timp preţios, având deja rezolvat un stoc frumuşel de solicitări. După cum bănuim, administratorii au primit ţidulele cu îndemnul mobilizator: Valea şi vă întoarceţi urgent cu ele completate! Nu că, vezi Doamne, „le-am dat ca să vadă cum arată o cerere… că dânşii le-au multiplicat după aceea şi le-au dat mai departe… Ce, voiaţi să nu le dăm? Nu trebuie să fim transparenţi?”, aşa a sucit şi învârtit primarul motivaţia galopului în materia parcărilor cu taxă, de părea un dobitoc în ochii comunităţii alesul care a dat pe faţă zorul netransparent al autorităţilor, avându-i complici pe preşedinţii de asociaţii cu parcările puse la punct. Şi ce dacă cererile au data anterioară votării regulamentului?! Nu se pot corecta?!  

Consilierul cu mâncărimi pe limbă, David, i-a smuls, totuşi, lui Ţâroiu o dovadă de transparenţă, forţându-l să aducă în Consiliu inventarul locurilor de parcare, înainte de a le atribui cetăţenilor. Altfel spus, cum încheie numărătoarea într-o zonă, schiţa parcării respective, cu parcele delimitate şi contabilizate, să ajungă pe masa aleşilor. Păcat că liberalul n-a fost suficient de inspirat să pluseze cu numărul proprietarilor de autoturisme din blocul/blocurile deservite de suprafaţa amenajată ca să producă bani pentru cei mai „flămânzi” funcţionari din judeţ. În fine, bine că s-a ameliorat o scăpare intenţionată a procedurii, generată de febrilitatea câştigării primilor clienţi plătitori ai noii taxe speciale. Inventarierea, după cum am spus-o de mai multe ori, trebuia să existe înainte de a cere acceptul Consiliului Local, care i-a făcut pe plac primarului, admiţându-i succesiunea de-a-ndoaselea a acţiunilor. 

Ce n-au obţinut liberalii a fost reducerea tarifului, despre care Ţâroiu voia să credem că îl micşorase faţă de cât şi-a dorit să scoată de la populaţie. Vă reamintim că prima propunere de preţ care a ajuns în Consiliu a fost 120 de lei pe an, 10 lei pe lună. Primarul a recunoscut că a fost ideea lui, la care a renunţat după ce au făcut gălăgie şi opoziţia, şi unii dintre ai lui. A cedat recomandării colegului Băjan, de taxare pe zone, ca la impozit: 100 de lei, 80 de lei şi 70 de lei, suma aferentă zonei C fiind uşor contestată de liberali, care i-au sugerat social-democratului să respecte ritmul scăderii: 60 de lei, în loc de 70. Cum a respinge gândirea colegilor atenţi cu buzunarele contribuabililor intraţi în experimentul parcărilor cu taxă i-ar fi dăunat electoral, primarul a abandonat tariful care înfrângea cea mai mare sumă percepută în Capitală. A coborât pretenţiile la 80 de lei, rezultaţi, zice el, din media cifrelor propuse de consilieri. Care, dacă au văzut că le-a mers prima oară, au forţat nota. 60 de lei, a cerut Cristi Creţu, după o lună de negocieri, când primarul credea că s-au înţeles cu toţii, putere şi opoziţie, pe tema „chiriei”. 60 de lei, deoarece Câmpulungul nu este Bucureşti, unde maximul se opreşte la 80 de lei pe an. Iar dacă lucrurile merg bine în anul de probă, în sensul că solicitările cetăţenilor vor curge la Primărie, nevoită să întreprindă alte investiţii în parcări, atunci tariful să crească şi la noi. 

Nici vorbă de înjumătăţirea taxei pe care o visa la început primarul! De ce? Ne lămureşte chiar el. Un loc de parcare are o lungime de 4,5 metri şi o lăţime de 2,5 metri, în total 11,25 metri pătraţi. „Ştiţi cât costă asfaltarea a 12 metri pătraţi? Îmi trebuie zece locuri de parcare închiriate ca să mai fac unul.”, se vaită primarul că iese în pierdere cu parcările de la blocuri, pe care le asfaltează o dată, nu în fiecare an. Dar în fiecare an colectează taxa. 80 de lei în 2018, care nu este an întreg. Până la urmă, preţul a rămas tot cum a vrut Liviu Ţâroiu, de 10 lei pe lună, căci din 2018 mai sunt opt luni de taxat, nepunând aprilie la socoteală, fiind termenul în care se strâng cererile la Primărie. 

Aşadar, opoziţia şi social-democraţii mai umani, care au votat, la fel ca liberalii, tariful de 60 de lei, n-au obţinut nicio reducere. Când i s-a atras atenţia încasatorului şef al municipiului că este obligaţia Primăriei să asfalteze, nu a cetăţeanului să plătească şi amenajarea parcării, Ţâroiu s-a cufundat mai tare în nisipuri mişcătoare electoral. „Obligaţia noastră este să avem şi reţele noi de apă, şi de canalizare, şi străzi asfaltate, şi parcări ş.a.m.d.” Adevăr grăit-a întâiul cap al târgului, care lasă impresia că nu pricepe un lucru simplu: oamenii pentru nevoile enumerate de el plătesc impozite, nu pentru salariile neruşinate, care înghit „grosul” birurilor populaţiei. Iar asfaltarea parcării au plătit-o deja în momentul în care s-au prezentat la casierie şi şi-au achitat dările pe 2018. 

Liberalii au avut o ultimă încercare de a-l îndupleca pe deţinătorul puterii să coboare ştacheta, propunând un supliment de 10-20 de lei pentru a doua maşină deţinută de familie. Tot ce au obţinut de la dirijorul majorităţii PSD+ALDE a fost o ironie, cum că liberalii au devenit mai sociali decât socialiştii. Deh, nevoia te învaţă, mai cu seamă după amatorismul din 2016, când i-a apucat delirul cu garajele. Aveau dreptate şi atunci, aveau dreptate şi acum, când se pretează o taxă mai mică, fiind vorba despre un proiect pilot, care le va arăta autorităţilor ce merge şi ce nu merge. Însă primarul ne abureşte că reduce taxa după ce încheie asfaltarea, dublată de o abundentă borduriadă. Mărinimie în privinţa căreia ne îndoim puternic că se va produce.

The most visited gambling websites in The UK