Te informam ca site-ul nostru foloseste cookie-uri, iar prin navigarea pe site iti exprimi acordul asupra folosirii acestora. 

Menu
TRAFIC

Taxa la gunoi, un experiment ratat. Eşecul îl suportă, fireşte, bun-platnicii

  • Written by Magda BĂNCESCU
  • Hits: 754

Ce emoţie trebuie să vă fi încercat în momentul în care l-aţi auzit pe primarul Liviu Ţâroiu anunţând că, acum, în Postul Paştelui, sunteţi făcătorii de bine pentru o categorie privilegiată în municipiul nostru: din pensiile şi salariile dumneavoastră le plătiţi gunoiul revoluţionarilor, faţă de care recunoştinţa publică nu conteneşte să îmbrace felurite forme de binefacere. Cel puţin, asta a reieşit din zicerile primarului nostru, care, entuziasmat că se află din nou într-o postură electorală, cu preţul sacrificării câtorva sute de miliarde din planul de încasări, a informat că este musai să suportăm din banii noştri preţul serviciilor de salubritate pentru cei protejaţi prin lege. Cum legea i-a forţat, deseori, pe aleşi să-i includă în rândul beneficiarilor de avantaje pe eroii care au apărat Câmpulungul, cu preţul vieţii, de invazia teroriştilor, suferind, cel mult, o laringită, de cât au chiuit în Primărie, n-a surprins pe nimeni când Liviu Ţâroiu i-a aşezat pe revoluţionari între scutiţii la gunoi. Acesta a relatat în faţa Consiliului şi a comunităţii câmpulungene că, după ce s-a contabilizat numărul total de declaraţii, plasat sub cel convenit cu firma lui Văsâi, a sesizat că sunt câmpulungeni care trebuie excluşi de la plată. „Mă refer la handicapul grav şi avansat, veteranii de război şi văduvele veteranilor de război, eroii Revoluţiei din ’89 şi deţinuţii politici. Conform legii, ar trebui să le acordăm această scutire.”, îl cităm pe primarul Ţâroiu explicând de ce bugetul trebuie să suporte contravaloarea serviciului prestat cetăţenilor cărora legea le conferă anumite drepturi. Expozeul şefului Executivului n-a fost contrazis de galeria sa economică şi juridică, autoare a materialului, prin care consilierilor municipali li se cerea să încuviinţeze o situaţie prevăzută expres în legea naţională şi preluată în regulamentul local.       

Din 2017, după cum ne-am acomodat cu experimentul salvator pentru Financiar Urban, achităm gunoiul la Primărie, care, la rândul ei, varsă banii în contul operatorului piteştean. Subterfugiul, după cum s-a justificat Executivul, ca să preseze aplicarea lui şi la Câmpulung, era practicat, vezi Doamne, în tot judeţul şi numai noi rămăsesem cu capul neplecat în faţa firmei de salubritate. Şi de „bine” ce funcţionează reţeta de succes, care a împovărat administraţiile locale cu o daravelă în plus, Curtea de Conturi a găsit, într-o grămadă de localităţi muscelene, sume nerecuperate de primării de la locuitorii îndărătnici. 

Primul an cu taxa transferată la Primărie a însemnat un eşec şi pentru Câmpulung, care s-a angajat prin contractul cu Financiar Urban să colecteze tariful lunar de 7,50 lei de la 22.500 de orăşeni. Asta ar fi însemnat aproape 170.000 lei lunar şi peste 2 milioane de lei anual. 22.500 sunt prea mulţi, a reclamat opoziţia auzind socotelile lui Liviu Ţâroiu, intuind că primarul nu va convinge cu 6.000 de cetăţeni în plus faţă de cât a reuşit Financiar Urban, în anul în care a fost lăsată să se descurce singură, să se perinde pe la casieria instituţiei. Cât societatea lui Văsâi a împărţit frăţeşte factura cu Edilul, n-au fost probleme, căci abonatul care achita apa şi canalizarea achita în acelaşi timp şi gunoiul. Aşadar, privatul profita pe seama societăţii Consiliului Local, care i-a asigurat, practic, încasările. Încrezător că va determina un pelerinaj de 22.500 de cetăţeni pe la biroul de declaraţii, apoi pe la casierie, primarul n-a ţinut cont de avertismentul prudent de a reduce numărul pentru care trebuia virată taxa către Financiar Urban. 

După un an de probă, mai bine de 3.400 de locuitori, după cum reiese din diferenţa între suma prognozată şi cea încasată, i-au făcut „bucuria” lui Liviu Ţâroiu de a nu li se arăta la faţă scribilor care au completat declaraţiile şi casierilor instituţiei. Pornind de la tariful pe cap de locuitor de 7,50 lei pe lună şi de la realizarea pe tot anul, de 1.715.000 lei, rezultă că puţin peste 19.000 de cetăţeni s-au achitat de datorie. Şi tot ei vor plăti şi în contul celorlalţi, căci, mai mult ca sigur, suma nerecuperată, de 313.000 lei, pentru a se ajunge la cuantumul total convenit cu Financiar Urban, de 2.028.000 lei, potrivit şefei Economicului - deşi calculul corect pentru 22.500 de plătitori este 2.025.000 lei şi nu înţelegem de ce tot apar diferenţe, căci Matematica nu e poezie, ca s-o înfloreşti -, va fi acoperită din bugetul local. Directoarea economică susţine că în evidenţele fiscale la 31 decembrie 2017 sunt înregistraţi aproximativ 21.000 de câmpulungeni, din care aproape 1.000 cer să fie scutiţi. Şi tot atâţia, probabil, sunt restanţieri. Iar restul, aproape 1.500, nedeclaraţi.      

Deocamdată, până la reglarea socotelilor cu partenerul privat, din bugetul local sunt subvenţionate sumele reprezentând scutiri pentru categoriile de persoane fizice prevăzute prin lege: veteranii de război şi văduvele veteranilor de război, care, în Câmpulung, ar mai fi în număr de 31, deţinuţii şi persecutaţii politic, etnic şi rasial, 44 la număr, şi persoanele cu handicap grav sau accentuat, persoanele încadrate în gradul I de invaliditate şi reprezentanţii legali ai minorilor cu aceleaşi tipuri de dizabilităţi, cea mai numeroasă categorie, totalizând 911 persoane. Cum unde-i lege, nu-i tocmeală, mai cu seamă că este de bun simţ să protejezi cetăţeni cu merite, cu infirmităţi, cu suferinţe fizice ori psihice cauzate chiar şi de evenimentele de acum 29 de ani - dar numai pe cei care, într-adevăr, au suferit, nu marea majoritate a revoluţionarilor de la Câmpulung, un fel de asistaţi social pe seama tragediilor altora -, s-a pus de un proiect de hotărâre menit să recupereze „paguba”. Adică taxele şi impozitele câmpulungenilor vor acoperi cei 72.692 lei cu care au fost scutiţi la plata gunoiului cei 986. La calcul nostru, suma scutită ar fi trebuit să fie mai mare, înmulţind cei 986 de cetăţeni cu tariful de 7,50 lei: în jur de 7.400 lei lunar, iar pe an 88.740 lei. Dar este posibil ca unii dintre ei să nu fi adus dovezile de scutire la timp şi, până s-au trezit să beneficieze de avantajele conferite, să fi plătit taxa de gunoi o vreme. 

În fine, suma scutită, de peste 720 de milioane de lei vechi păleşte pe lângă cele 3 miliarde de lei vechi pe minus faţă de preţul pentru care Liviu Ţâroiu a bătut palma cu responsabilii de la Financiar Urban. În mod normal, scutiţii ar fi trebuit să se plaseze în afara celor 22.500 de cetăţeni, despre care toată lumea a presupus, în momentul încheierii contractului, că sunt cu titlu de contributori. De altfel, aşa a şi fost calculată taxa de gunoi, raportată la cei care plătesc serviciul, nu la cei protejaţi prin lege. Din acest motiv, realizând că oamenii săi n-au gândit bine regulamentul, care nu prevede o secţiune separată a celor ocrotiţi de Codul Fiscal, care nu trebuiau luaţi în calcul de la bun început, Liviu Ţâroiu poartă negocieri cu Financiar Urban ca să-i accepte o diminuare a numărului cu 2.000 de plătitori, faţă de cel ţintit în 2017. Adică să ajungă la maximum 20.500, în condiţiile în care, susţine primarul, părăsirea Câmpulungului este un fenomen care continuă să afecteze cuantumul încasărilor de orice natură ale Primăriei. 

Pentru liniştea tuturor, revoluţionarii nu figurează printre scutiţii la gunoi. Legile care i-au bulversat mesajul lui Liviu Ţâroiu se refereau strict la cei închişi pentru infracţiuni politice, la cei cu domiciliul obligatoriu, internaţi în spitale de psihiatrie, strămutaţi, deportaţi în ghetouri şi lagăre de concentrare, incluşi în detaşamente de muncă forţată şi supravieţuitori ai trenului morţii. Dar primarul, pesemne, a fost derutat de prezenţa în sală a doi luptători merituoşi pe plan local. Aşadar, nu vă păcăliţi că daţi doar 7,50 lei la gunoi. Plătiţi mai mult fără să ştiţi.

The most visited gambling websites in The UK