Te informam ca site-ul nostru foloseste cookie-uri, iar prin navigarea pe site iti exprimi acordul asupra folosirii acestora. 

Menu
TRAFIC

„Portăreii” lui Ţâroiu trag tare ca să-şi asigure lefurile

  • Written by Magda BĂNCESCU
  • Hits: 793

Prima întrunire a aleşilor după aprobarea bugetului n-a arătat deloc vreo intenţie de urnire la treabă, deşi în doi ani se încheie şi acest deceniu ratat de municipiu, fără să aibă parte de o cât de vlăguită tentativă de dezvoltare. Asta în ciuda faptului că, în 2017, Primăria a avut la discreţie, numai pentru dezvoltare, o rezervă de 360 de miliarde de lei vechi (!), fără a pune la socoteală veniturile curente, având la bază banii vărsaţi cu conştiinciozitate de cetăţenii şi firmele Câmpulungului în conturile instituţiei. În 2018, economiile s-au redus la 280 de miliarde, iar motivul diminuării îl cunoaşteţi: Ministerul Dezvoltării şi-a cerut înapoi plata pentru prăpădul comis în parcurile-monument de nişte casapi deghizaţi în uniforme de restauratori. Aşadar, nimic între propunerile Executivului, beneficiar de buget aprobat, care să ne ducă cu gândul că se deschide vreun şantier dintre cele „rostogolite” de birocraţie. În schimb, regăsim trei cerinţe înaintate de „dregătorii” lui Ţâroiu, responsabili cu strângerea dărilor, prin care aceştia au apelat la încuviinţarea Consiliului ca să aducă mai mulţi bani la buget. Dacă 61% din încasări se duc pe salarii, îi înţelegem că trebuie să stoarcă pietrele târgului ca să curgă bani din ele. Parcările de reşedinţă, de pildă, a căror taxare, sugerată de Liviu Ţâroiu Consiliului Local vara trecută, au fost amânate din cauză că Primăria nu avea de niciunele înainte de a purcede la colectarea chiriei pentru domeniul public ocupat de autoturismele contribuabililor. N-avea parcări numărate, n-avea nici măcar parcări amenajate, nu mai vorbim despre o evidenţă clară a numărului de proprietari de maşini dintr-un bloc cu parcare generatoare de resurse pentru chenzinele bugetărimii din Primărie.

O jumătate de an mai târziu, după cum ne convinge însăşi lista de investiţii a ADP-ului, acţiunea de asfaltare şi contabilizare a parcărilor va continua în acest an, din păcate, nu cu zone noi cu această destinaţie de care, cu siguranţă, va fi nevoie. Chiar primarul spunea că, anul trecut, a început proiectul pe strada Alexandru cel Bun, dar nu l-a încheiat, de aceea i-a alocat încă 2,5 miliarde de lei vechi în 2018. Iar, în completarea primarului, viceprimarul Blidaru anunţa că îşi trimite ADP-ştii din subordine să finalizeze parcările din Grui, Flămânda şi, bineînţeles, Vişoi. Iată, deci, cum se prezintă măreţul program de amenajare a parcărilor în 2018, care nu conţine vreun garaj deranjat de pe amplasament, ci făţuirea locurilor clasice de staţionare a maşinilor. Culmea este că motivul care a stat în picioare anul trecut, când regulamentul de taxare a parcărilor de reşedinţă a fost retras din dezbaterea aleşilor, n-a mai ţinut în prezent. Adică, deşi n-are pus la punct teritoriul de pe urma căruia se vor strânge nişte bani, Executivul a şi băgat normele refăcute în mapa cu documente a primei reuniri a Legislativului. Graba disperată de a avea regulamentul de taxare aprobat - fără parcări finalizate!, aşa cum a fost vorba anul trecut, ca să ştii ce taxezi - are la bază, după cum bănuiţi, rapacitatea conţopiştilor de a-şi pune la adăpost lefurile scandaloase. Să scoată cât mai mulţi bani de la populaţie, pe orice cale! La Câmpulung există o confortabilă siguranţă salarială, graţie excedentului, care, cu voia Guvernului, de a-l seca dintr-o sorbire, ajunge pentru doi ani cu remuneraţii de belferi.             

Şi n-a fost singura hotărâre propusă cu interesul de a susţine salariile funcţionărimii din Primărie. Ca să vedeţi ce înseamnă „dezvoltare” pentru nişte autorităţi prăfuite, lipsite complet de o viziune proaspătă, acestea permit funcţionarea pe mai departe a urâciunii de coşmelie din „buricul târgului”, proiectată cu exact douăzeci de ani în urmă să servească drept staţie pentru călători. Cum transportul în comun a fost deviat pe paralele centrului de o grămadă de ani, normal era ca staţia să fie ridicată de pe domeniul public, mai cu seamă că, în prezent, face un deserviciu unui investitor din blocul „Romarta”, acoperindu-i faţada magazinului cu lanţul de gherete dezagreabile. Parcă era vorba că s-a dus vremea buticăraiei trântite în calea trecătorilor. Că eliberăm trotuarele de magherniţe înzorzonate, că luminăm şi eliberăm esplanadele, ca să nu ne mai frecăm unii de alţii şi prin faţa, şi prin spatele aşa-zisei staţii de autobuz, o greşeală urbanistică, pe care niciun primar după Sorin Buta, în timpul căruia s-a plantat construcţia metalică, de care s-au „aninat” chioşcurile din termopan, nu a cutezat s-o îndrepte. Nici George Bălan, nici Călin Andrei, iar acum Liviu Ţâroiu, în loc să ia taurul de coarne şi să radă şandramaua din centrul istoric cu aspiraţii de regenerare pe mai departe, a propus Consiliului să continue să facă bani pe seama ei! În condiţiile în care sunt intenţii de a pompa aproape o sută de miliarde din taxele şi impozitele câmpulungenilor în spoirea la suprafaţă a Pieţei Primăriei şi a tronsonului dintre Bărăţie şi „Dinicu Golescu”, lucrările de greutate ale primului mandat al lui Liviu Ţâroiu, despre care, mai acum o lună, ne spunea că le începe şi le încheie în acest an! Vă daţi seama de „complexitatea” lor dacă se termină mai repede decât amenajarea parcărilor din cartiere! 

Mai precis, doi patroni au făcut cereri la Primărie, pentru încheierea unor contracte de închiriere pentru câte un modul, adică un spaţiu comercial, cu terenul de 12 metri pătraţi aferent, în faţă la „Romarta”. Conform istoricului zonei, în toamna anului 1998, două firme, lichidate între timp, Prod Com Stoica şi Pantimpex, au concesionat suprafeţele cu pricina, câte 12 metri pătraţi fiecare, printr-un contract - aflăm din referatul economistei şefe şi al juristei de la Venituri - „în baza căruia concesionarul s-a obligat să realizeze (n.r. fiecare) o staţie de autobuz în condiţiile stabilite în caietul de sarcini”. Concesionările cu pricina s-au încheiat pe o perioadă de 50 de ani! După şase, respectiv zece ani, municipalitatea a fost de acord ca patronii să subînchirieze altor firme, pe termene şocant de lungi. Prod Com Stoica a încheiat cu chiriaşul său un contract valabil timp de 39 de ani, până în 2048, în timp ce Pantimpex a bătut palma cu subcontractantul pe 46 de ani, până în 2050!  Acum doi ani şi două luni, firma părintelui Stoica şi-a dat sfârşitul obştesc, moment în care Câmpulungului trebuia să i se predea terenul de sub chioşcuri. Afirmaţie valabilă şi în cazul celuilalt SRL falimentar, al cărui lichidator, Gheorghe Banu, a informat Primăria, încă din vara anului 2016, că Pantimpex denunţă unilateral contractul de concesiune şi toate actele subsecvente.

Primăria s-a trezit, cu foarte mare întârziere, să regleze două situaţii anapoda, în care doi chiriaşi, care au preluat toate obligaţiile contractelor de concesiune, au plătit conştiincios până la 31 decembrie 2017. În baza cărui act au plătit după dizolvarea şi radierea firmelor concesionare, neavând contract decât cu ele, nu cu Primăria? Mai contează ce a fost? Contează că, de acum înainte, întrucât înţelegerile defunctelor societăţi cu chiriaşii lor nu se mai puteau derula, municipalitatea vrea să preia investiţiile, adică chioşcurile, urmând să încheie ea contractele directe cu subcontractanţii faliţilor. În plus, este obligată să le închirieze mai mult, întrucât ambii ctitori ai staţiei de autobuz s-au întins peste cei 12 metri pătraţi, afectând încă un metru pătrat fiecare din domeniul public. 

Noile contractele, înainte de votul care a zădărnicit pe moment şi aceste planuri, şi pe cele cu parcările, erau propuse a se încheia pe un an, cu posibilitatea de prelungire. Probabil, până în 2048 şi 2050, cum au avut cu cei de dinaintea lor. Staţia de autobuz rezistă!

The most visited gambling websites in The UK