Menu
TRAFIC

Cultura din boschetele Câmpulungului

  • Written by Magda BĂNCESCU
  • Hits: 706

În Anul Centenarului, opoziţia PSD-istă a lui Liviu Ţâroiu - aţi citit bine, PSD-istă - a reclamat zgârcenia oamenilor cifrelor faţă de un domeniu permanent dat la o parte, neavând potenţial electoral: cultura. Îndepărtarea de cultură, de şcoală, de educaţie şi autoeducaţie a făcut din Câmpulung o cloacă de pipiţe şi cocalari, care scuipă pe omul cu dragoste de carte, un „maţe-huruite” cu deşteptăciunea lui, cu tot, care nu i-a folosit la nimic. Dacă n-a făcut avere cu ea! Nu insistăm asupra umilinţei în care îşi duce zilele omul cu bun simţ, care a respectat şcoala şi dascălii, trecutul şi ctitorii unui oraş cultural, sufocat astăzi de analfabeţi penali, idolii unei generaţii ratate, căreia i se scurg ochii după banul făcut pocnind din degete. Rândurile care urmează sunt despre cât valorează cultura pentru autorităţile noastre în 2018, un an istoric, pe care avem onoarea nemeritată să-l trăim.    

Preţul pus de Liviu Ţâroiu pe cultură în anul în care, mai dezbinaţi ca niciodată, celebrăm o sută de ani de la Marea Unire, este dureros de modest: în jur de 6,5 milioane de lei sau 65 de miliarde, în banii vechi, o sumă ridicolă, de care beneficiază Cultura, unită cu Recreerea şi Religia. Din aceşti bani, numai 866.000 lei susţin programul de investiţii în 2018 - o să vedeţi ce fel de investiţii -, restul ţinând de funcţionarea celor trei sectoare, care au angajaţi şi facturi de plătit. Numai cheltuielile cu personalul de la Seră şi Bibliotecă, domenii incluse în aceeaşi „găleată”, se ridică la aproape 2,3 milioane de lei, adică o treime din totalul pus la bătaie. Un milion de lei îl „înghit” bunurile şi serviciile, 1,2 milioane sunt transferuri către Muzeu şi Bibliotecă şi ar mai fi „alte cheltuieli” plasate sub 500.000 de lei, în care sunt incluse şi finanţările nerambursabile alocate de Primărie persoanelor şi ONG-urilor care au nevoie de bani pentru proiecte inclusiv cu tentă culturală. 

Legat de această formă de sprijin, în publicul străveziu al dezbaterii bugetului, s-au aflat coordonatoarea trupei de teatru pentru copii şi tineret „Tudor Muşatescu” şi reprezentanta părinţilor şi copiilor cu veleităţi actoriceşti, ca să se asigure că primarul nu taie finanţarea unui program susţinut de producătorul tv Mihai Răzuş, care, anul trecut, a primit de la Primărie 14.800 de lei, deşi avea nevoie cu 10.000 de lei mai mult. Tot din cei 500.000 de lei sunt ajutate şi Cultele, cu o cincime din sumă. Repetăm, programul de investiţii în „Cultură, Recreere, Religie” are rezervată o feliuţă de 13,32%, cei mai mulţi bani intrând în cea mai culturală secţiune, Sera, cu 481.000 de lei, din cei 866.000 de lei puşi de-o parte în acest scop. Ce face Sera cu aceşti bani în cel mai select capitol al bugetului local? Covoarele elastice din cauciuc pentru locurile de joacă, parcul din Vişoi, de lângă biserica de lemn, şi nişte studii pentru renovarea clădirii administrative a Cimitirului „Flămânda”. De diferenţă, 385.000 de lei, are nevoie Primăria pentru planurile sale legate doar de recreere, nu şi de cultură şi religie. Mai exact, iritantele documentaţii refăcute pentru Parcul şi Băile „Kretzulescu”, abandonate în 2017, altă documentaţie, pentru terenul de fotbal sintetic, cerut de PNL, şi două centrale termice la bazinul de înot. Toate, investiţii grupate sub genericul amintit, deşi privesc, în mare, parcurile, boschetele municipale, nu cultura, investiţii care cântăresc doar 3,34%  în totalul realizărilor planificate în acest an.

Fiindcă am amintit despre terenul de fotbal sintetic, cu această facilitate, care, zice opozantul lui Ţâroiu din propriul partid, nu se justifică, de vreme ce fotbalul a murit la Câmpulung, nu sunt de acord nici iniţiatorii lui, liberalii. Mai precis, cu amplasamentul, pe care edilul îl vede lângă bazinul de înot din Grui, pentru că numai acolo, afirmă el, mai are o suprafaţă disponibilă. Cunoscându-l pe primar glumeţ din născare, am fi tentaţi să credem că dinadins a plantat terenul, pe care vor juca două echipe a câte 11 inşi, nemaipunând la socoteală susţinătorii gălăgioşi de pe margine, lângă blocurile ANL, în care stau puzderie de liberali. Ca să-i sature că i-au cerut teren de fotbal, le face unul, cu tămbălăul aferent sub ferestre. Bine, bine, au cerut, dar nu ca să-i deranjeze pe ei, ci pe alţii. Atunci l-au pus pe veteranul Dumitraşcu, al cărui fiu locuieşte tot în cartierul ANL, să-l facă pe Ţâroiu să se răzgândească în privinţa zonei, care se pretează unei plaje, completate cu un loc de joacă pentru cei mici, dacă tot nu va fi un „Orăşel al Copiilor” în Piaţa Grui, ci culcuş pentru dubioşii târgului. 

Certat de tovarăşul de partid că ăştia nu sunt bani cu care să faci cultură, de aceea, l-a sfătuit să pluseze cu niscaiva mărunţiş, căci e ruşinoasă suma, primarul a replicat că tot la aceste costuri s-a făcut cultură şi până acum. Ce-i drept, sunt puşi bine alţi 500.000 lei pentru evenimentele de peste an, culminând cu acţiunile din septembrie-octombrie, dedicate Centenarului, în cadrul cărora la Mateiaş va fi reconstituită o tranşee a unui post de comandă şi va fi organizată şi o expoziţie în aer liber, având ca temă Marele Război. Va fi o acţiune memorabilă, ne asigură primarul, care va fi ajutat de Consiliul Judeţean şi Muzeul Judeţean. Iar ca supliment, cu 25.000 de lei montează, cel mai probabil, în Grădina Publică, bustul arhitectului Dimitrie Ionescu Berechet.

Şi chiar dacă nu face mare brânză în cultura care nu aduce voturi, ajută şcolile să-şi îmbunătăţească baza materială. De pildă, ca să le punctăm pe cele mai importante, sprijină Şcoala 3 să-şi amenajeze o sală de festivităţi în fosta centrală termică, deocamdată, cu un miliard de lei vechi, pentru punerea la punct a interiorului. Sprijină „Carol I”, cu 3,5 miliarde de lei vechi, ca să înlocuiască gardul deteriorat de la stradă şi să reconstituie poarta după modelul celei de la începuturi, respectându-se regulile aplicabile unui monument istoric. Moment în care Dumitraşcu, legat de stadion mai mult sentimental decât fizic, după cum s-a dat de gol, i-a făcut primarului două sugestii, dintre care una nu mai este de actualitate. Prima: dacă tot repară gardul la Pedagogic, să-l repare şi la stadion, în baza contractului de comodat cu Ministerul Sportului, care-i asigură cadrul legal. A doua: „Atleţii” lui Baraschi, plini de fisuri şi rugină, au generat o dojană din partea fostului democrat la adresa PSD-iştilor, care nu sunt mai breji decât liberalii, de vreme ce nu-i salvează de la distrugere totală. „Vă contrazic, domnul profesor!”, a sărit profesorul de la prezidiu, Blidaru, care a rectificat informaţia eronată. Spărturile de pe trupul sportivilor au fost astupate, statuile, vopsite, iar soclurile, reparate. „Au început să şi mişte!”, nu s-a putut abţine Liviu Ţâroiu, chit că era la priveghiul bugetului, cu coliva dezvoltării Câmpulungului pe masă.

The most visited gambling websites in The UK