Menu
TRAFIC

Ce-şi mai scot ochii cu incompatibilitatea!

  • Written by Magda BĂNCESCU
  • Hits: 340

 

Pasul făcut către Raja Constanţa, cu condiţia obligatorie a răscumpărării treimii private a Edilului, a costat Câmpulungul 33,4 miliarde de lei vechi. Cam cât „papă”, de obicei, un asfaltator pricopsit cu o stradă acatării, a cărui lucrare ţine până la prima ploaie, ca să mănânce o pâine după el şi alt coleg de breaslă, fericit cu o „forţă majoră” care, la Câmpulungul cel alunecos ca o piftie, desfiinţează conceptul de garanţie. Să sperăm că sacrificiul va merita banii, până la ultimul leu, adică vom primi, în schimb, reţele de utilităţi ca scoase din cutie, aşa cum ni s-a promis. În această fază a parteneriatului cu Constanţa, pe cale să se cimenteze, Raja pare viitorul. Sună a entuziasm americănesc, dar, până la urmă, avem nevoie de sloganuri optimiste, care să ne ridice moralul. Chiar dacă Edilul a scăpat de obstacolul care îi bloca accesul către fondurile europene, asta nu înseamnă că, gata!, sar ai noştri pe Europa, ca să aducă fonduri cu ghiotura pentru zonele municipiului cu reţele din timpul războiului ori cu privata în grădină. Nu se va întâmpla asta, pentru că, după cum v-aţi convins, Primăria duce lipsă de experienţe fericite în relaţia cu UE, duce lipsă de oameni buni şi pătimaşi pentru un Câmpulung reconstruit din temelii cu banii europenilor. Chiar pixul lui Ţâroiu a retezat de pe grila de salariaţi un compartiment de proiecte cu finanţare nerambursabilă, care nu funcţiona decât pe hârtie, neavând niciun angajat. Intenţia de a nu pune mâna pe „bani otrăviţi”, cu care alţi primari au făcut minuni în localităţile lor, este clară. 

Faptul că ai noştri apelează la un partener cu expertiză beton în modernizări de reţele, staţii de tratare a apei şi de epurare, cu fonduri atrase, este un lucru bun. Nu şi pentru angajaţii operatorului local, care puteau continua aşa până la pensie. De când a apărut „Raja” pe buzele câmpulungenilor, s-a iscat o isterie, întreţinută şi de insinuări plecate din Consiliu, care n-ar trebui să mai existe dacă tot s-au înhămat la o treabă acceptată unanim. Adică aderarea la A.D.I. Apă-Canal Constanţa, care are Raja ca operator, şi răscumpărarea acţiunilor lui Văsâi, scumpe, cum au fost, căci la Câmpulung ce este ieftin? Aluziile pornite de la opoziţie, care speculează electoral teama angajaţilor Edilului de a rămâne pe drumuri, lasă loc de interpretări, toate cu acelaşi deznodământ. Aoleu, dispare Edilul! Până la urmă, ce mare tragedie se produce dacă dispare Edilul?! Comunitatea nu trebuie să ţină în cârcă societatea „bolovan” a Consiliului Local, care avea datoria s-o modernizeze, aşa cum face orice proprietar de firmă, nu s-o lase să se ţină de cârpeli.

De ce aceste vociferări tardive pe un subiect ale cărui etape au fost acceptate până acum de toată lumea? Inclusiv de PNL, care, chiar dacă doi dintre cei şase nu votează la chestiuni legate de Edilul, putea să se manifeste împotrivă prin ceilalţi patru. De ce să mai dăm 3,3 milioane unui operator care dispare?, a fost întrebarea care a măcinat opoziţia. Primarul n-a zis că nu dispare, ci a explicat astfel de ce trebuie efectuată plata. „Nu înţelegeţi că acest operator public-privat are contract încă şase ani cu mine! Tot noi am aprobat prelungirea contractului cu încă şapte ani!” De unde înţelegem că nu partea publică din Edilul era problema. Deoarece, vorba lui Ghinea, conductele sunt proprietatea municipiului şi municipiul hotărăşte ce face cu ea. Problema era partea privată din operator, căreia, dacă nu i se plăteau cele 33,4 miliarde, putea să insiste să continue colaborarea încă şase ani, blocând şansele Câmpulungului de a fi acceptat ca membru în asociaţia constănţeană. Un motiv pentru ai noştri ca să joace cum a cântat privatul.    

Deocamdată, e prematur să vorbim despre înlocuirea Edilului cu Raja în privinţa operării pe teritoriul municipiului, deşi probabil că asta se va întâmpla într-un final, de vreme ce, la o şedinţă comună, s-a discutat chestiunea personalului. Şi, dacă se va ajunge la strângeri de mână cordiale la despărţire… nu este de condamnat operatorul care vine cu intenţii de dezvoltare că nu-i ţine pe angajaţii cărora n-are ce le da de muncă pe măsura aptitudinilor lor „statice”. Să-i ia Ţâroiu la viitorul compartiment despre care zice că-l va înfiinţa ca să contabilizeze, să împartă, să contracteze locurile de parcare de la blocuri!

În afară de angajaţii Edilului, care nu este cazul să împacheteze, căci nu se ştie cum va funcţiona colaborarea între cele două societăţi - iar vina pentru nebuloasa care îi face pe oameni să tremure aparţine şefilor Primăriei, care ştiu ce rol va avea Raja, ce rol va avea Edilul, dar mint că nu ştiu -, rivalii din Consiliul Local se văd reciproc înecaţi de incompatibilitate. Ultimii vizaţi de avertismentul de scufundare, având ca model cea mai proaspătă prăbuşire din fruntea unei Primării, au fost liberalii Ionel State şi Bogdan David. Primul este angajat la Edilul, cel de-al doilea are soţia director comercial la Edilul. Probabil, poluat fonic de gălăgia iscată din tabăra liberală într-un moment în care nu mai era de dat înapoi, de vreme ce au convenit asupra unei direcţii de urmat, adică via Constanţa, Sergiu Cicu i-a atenţionat pe cei doi că n-aveau ce căuta în sală la punctul ordinii de zi la care s-a discutat şi aprobat preţul de redobândire a celor 31% din acţiuni. Căci aşa a păţit-o şi Hristu Dică, primarul de la Vlădeşti, care, pe când era consilier local, a participat la deliberări şi a aprobat încheierea unor contracte între Primărie şi firme de familie, intrând în nişte conflicte de interese atât administrativ, cât şi penal. Fostul primar s-a apărat cum că a participat la şedinţe, dar că n-a votat, neştiind că nu trebuia să se afle în sală. Cicu a folosit speţa cu verdict călduţ pentru a-i plasa pe State şi David într-un scenariu asemănător. 

La care David a amintit cu câtă frenezie a votat şi Ţâroiu, pe când era de toate, consilier, viceprimar şi primar, atât la o şedinţă A.G.A. a Edilului, cât şi la o şedinţă a Consiliului Local. Ţâroiu a adoptat aceeaşi apărare ca a lui Hristu Dică, de la Vlădeşti, care, în cazul acestuia din urmă, n-a ţinut. Adică a fost de faţă la A.G.A., aşa cum era şi Călin Andrei, dar n-a votat. Şi nici Sergiu Cicu, cel care a provocat „schimbul de focuri” pe tema incompatibilităţii, care, dacă n-ar fi atâta îmbulzeală la A.N.I., ar putea goli nişte scaune şi la Câmpulung, inclusiv pe cel de primar, n-a scăpat cătării liberale. Adică a fost „în zonă” când Casa de Cultură a Sindicatelor a beneficiat de fonduri de la bugetul public.

The most visited gambling websites in The UK